Titluri: Bursele Internationale 29-30 Septembrie 2011; Europa şi SUA în conflict din cauza crizei datorilor; Comisia Europeană ameninţă cu sancţiuni Marea Britanie; Revista Presei de la RFI; Opoziţia din Belarus îşi spune povestea la Varşovia; Six-pack anti-criză; Întâlnire cu vecinii din estul UE.
Bursele Internationale 29 Septembrie 2011. Bursele asiatice – Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a crescut cu 1%, Kospi al pieţei din Seul – cu 2,7%, S&P/ASX 200 al celei din Sydney a scăzut cu 0,8%. Piaţa din Hong Kong a fost închisă din cauza unui taifun. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au crescut ieri, după ce Statele Unite au anunţat scăderea peste aşteptări a numărului solicitărilor de ajutor de şomaj şi au revizuit în sens pozitiv cifra privind avansul economiei americane în trimestrul al doilea (1,3%, de la 1%). O influenţă pozitivă a avut-o şi faptul că Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a aprobat expansiunea Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF). Bursele Europene - Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au crescut ieri, după ce Statele Unite au anunţat scăderea peste aşteptări a numărului solicitărilor de ajutor de şomaj şi au revizuit în sens pozitiv cifra privind avansul economiei americane în trimestrul al doilea (1,3%, de la 1%). O influenţă pozitivă a avut-o şi faptul că Bundestagul, camera inferioară a Parlamentului german, a aprobat expansiunea Fondului European de Stabilitate Financiară (EFSF) La ora 16.50 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a urcat cu 0,4%, , CAC 40 al celei din Paris – cu 2,1%, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 1,8%. Bursa Americana – New York Stock Exchange a incheiat sedinta de tranzactionare de joi fara o directie clara, investitorii aratandu-se mai optimisti cu privirea la vestile venite din Europa: Dow Jones a castigat 1.30%, dar Nasdaq a pierdut 0,43%. Potrivit cifrelor finale, indicele Dow Jones Industrial Average a crescut 143.08 puncte, la 11,153.98 puncte, in timp ce Nasdaq a scazut 10.82 de puncte, la 2,480.76 puncte. Indicele Standard & Poor 500 a crescut cu 0,81% (9.34 puncte), la 1160.40 de puncte. Randamentul pe Trezoreriei pe 10 ani a scazut la 1.957%, fata de 2.002% cotatia de miercuri, iar cel pe 30 de ani la 2.997%, fata de 3.092%.The Wall Street Journal, Bursa si Hotnews.
Europa şi SUA în conflict din cauza crizei datorilor. Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso şi ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble au îndreptat în această săptămână Europa pe un curs de coliziune cu SUA, ai căror lideri critică modul în care europenii gestionează o criză a datoriilor care capătă amploare mondială. Într-un discurs ţinut în faţa Parlamentului European despre starea Uniunii, Barroso a condamnat criticile aduse în ultimele săptămâni eforturilor statelor europene de a lupta cu criza. “Mă simt lovit când cei din alte părţi ale lumii tratează de sus Europa când îi spun ce are de făcut. Ştiu că avem probleme, probleme foarte serioase, dar cred că nu ar trebui să ne cerem scuze pentru democraţiile noastre. Nu trebuie să ne cerem scuze pentru economia noastră socială de piaţă”, a declarat Barroso atacând astfel în principal criticile aduse de SUA, scrie EUobserver. El a cerut guvernelor europene să găsească în ele “scânteia mândriei de a fi european”. Barroso a subliniat, de asemenea, că trebuie finalizată uniunea monetară cu o uniune economică, considerând că a fost o iluzie ideea că pot exista o monedă europeană şi o piaţă unică, dar cu abordări naţionale. Săptămâna aceasta o comisie de experţi ai Uniunii Europene, ai Băncii Centrale Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional a revenit la Atena pentru a analiza dacă Grecia se califică pentru primirea unei tranşe de opt miliarde de euro din programul de ajutor extern de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut. Fără aceste fonduri, Grecia ar intra în incapacitate de plată, ceea ce ar avea consecinţe grave asupra sistemului financiar european şi, în opinia unor analişti, pentru economia mondială. Ziarul Financiar.
Comisia Europeană ameninţă cu sancţiuni Marea Britanie. UE avertizează că va contesta în justiţie decizia Londrei de a tăia ajutoarele sociale pentru imigranţi. Comisia Europeană a ameninţat că va lua măsuri legale împotriva Marii Britanii dacă guvernul de la Londra nu renunţă la decizia de a interzice imigranţilor să solicite ajutoare sociale.Executivul european consideră demersul cabinetului Cameron discriminatoare la adresa străinilor. Ministrul britanic al Muncii, Iain Duncan Smith a luat foc când a aflat de ameninţarea Comisiei, acuzând autorităţile de la Bruxelles că se amestecă în politica internă a statelor membre, notează „Daily Telegraf”.În prezent, imigranţii nu mai pot cere ajutoare sociale până când nu dovedesc că au lucrat legal în Regatul Unit timp de un an de zile. Această măsură îi va afecta şi pe români şi bulgari deoarece există încă restricţii pe piaţa muncii pentru muncitorii proveniţi din Romînia şi Bulgaria. Potrivit unui raport dat publicităţii zilele trecute, imigranţii români şi bulgari sunt cei care au afectat bugetul sistemului social din Marea Britanie întrucât la sosirea lor în această ţară au solicitat ajutoare. Adevarul
Revista Presei de la RFI. Criza se află din nou pe primele pagini ale ziarelor europene, care sunt fie optimiste peste măsură, din cauza deciziei Parlamentului de la Berlin ca Germania să participe la Fondul European de Stabilitate Financiară, fie pesimiste peste măsură, din cauza situaţiei fără ieşire din criza datoriilor. Liberation scrie despre criza băncilor, o criză a nervilor. Atacata de burse şi afectate de o criză de încredere, băncile sunt în pom şi pomul în aer, consideră cotidianul cu simpatii de stânga. Şi cu toate acestea, şefii marilor instituţii financiare refuză orice ajutor public. Cotidianul economic Les Echos vede în bugetele europene un şoc al datoriilor. Acest şoc este determinat şi de urgenţa înfiinţării de locuri de muncă şi de nevoia adoptării unor măsuri de relansare a economiei. Şi cotidianul Vaticanului, L’Osservatore Romano, vede în criza datoriilor o închisoare a statelor şi caută să identifice riscurile pentru Europa. Totuşi, El Pais, cotidian spaniol ne informează că există şi motive de bucurie sau de speranţă, cum ar fi vestea că Parlamentul german aprobă participarea ţării la Fondul European de Stabilitate Financiară, un DA forţat, împotriva inimii, după cum recunoaşte cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Il Sole 24 ore, cotidian italian de referinţă în Italia, vede însă o Europă imobilizată, din cauza lucrărilor în curs, adică a faptului că şantierul pentru o Europă cu adevărat unită nu s-a închis încă, ceea ce împiedică măsurile urgente atât de necesare: după un an de negocieri agitate, Parlamentul European a adoptat noua guvernanţă economică a zonei euro, mai severă şi sperăm mai eficientă şi mai credibilă. Europa pare să fie însă condamnată să retrăiască mitul lui Sisif: de-abia ce duce la bun sfârşit un şantier, un altul se deschide. Şi iată, de exemplu, că abia a adoptat documentul cu privire la guvernanţa zonei euro, că un proiect de guvernanţă economică pus la punct de Germania şi Franţa este din nou pe tapet şi acest lucru va acapara lucrările summit-ului european de la jumătatea lui octombrie. Faptul că Sarkozy şi Merkel nu l-au consultat mai întâi pe Barroso, preşedintele Comisiei Europene, arată că principala problemă a Europei este o criză politică şi instituţională structurală, care doar alimentează criza financiară şi apetitul speculatorilor, care operează pe pieţele financiare internaţionale. Ziarele scriu şi despre Libia, unde purtătorul de cuvânt al lui Muammar Gaddafi a fost capturat la Sirte, după cum ne informează cotidianul italian Il Messagero. Financial Times scrie despre cum Europa îşi poate menţine întâietatea economică şi politică în Libia. Aceasta se poate face numai printr-o participare masivă a companiilor europene la reconstrucţia ţării, dar şi prin participarea statelor europene pentru a ajuta noua putere libiană în procesul de tranziţie. Acest lucru însă nu poate fi dus la bun sfârşit, dacă Europa nu va depăşi interesele naţionale înguste, care fărâmiţează acţiunea în Libia şi nu numai-în statele în care primăvara arabă a triumfat, inclusiv în dosarul israeliano-palestinian. RFI
Opoziţia din Belarus îşi spune povestea la Varşovia. Belarus este singura vecina estică a UE care nu participă activ în programul oferit de europeni, Parteneriatul estic. La summitul de la Varşovia care se deschide joi, a fost invitat ministrul de externe Serghei Martinov dar nu se ştie daca el va veni. În oraş se află însă membri ai opoziţiei din Belarus, careîşi fac cunoscută povestea. În decembrie anul trecut represiunile regimului de la Minsk împotriva opoziţiei au decimat-o în mod dramatic. Astăzi nu se mai poate vorbi despre o « opoziţie » ca atare, ci despre un grup de dizidenţi, majoritatea aflaţi in exil. Cei care nu au plecat la timp, se află in inchisoare. UE fortează mâna autorităţilor să elibereze prizonierii politici. Unii au fost eliberaţi dar nu reabilitaţi. Acesta este cazul Natalliei Radzina, ziaristă, editoarea site-ului internet Capitolul 97, arestată în aprilie şi eliberată ulterior. Natallia trăieşte acum în exil în Lituania şi Polonia de unde îşi continuă lucrul. Ziariştii încarceraţi în Belarus sint cei care încearcă încă să povestească istoria neoficială, cea a contracandidaţilor în alegerile prezidentiale de anul trecut. Nikolai Statkievici este unul din aceşti contracandidaţi, el a fost arestat în decembrie 2010…Soţia sa Marina Adamovici se află acum în Polonia, în exil. Povestea ei este cea a tuturor soţiilor de prizonieri politci, aceea a unei femei care se sacrifică pentru soţul său. Voturile de la alegerile din Belarus, oricare din ultimii ani, nici nu sint numărate, spune Marina Adamovici . Ea recunoaşte că-i este frica pentru viaţa soţului ei, mai ales că timp de o lună el a făcut greva foamei. De atunci, nu mai ştie nimic despre el.RFI
Six-pack anti-criză. Parlamentul European a aprobat un pachet de şase legi privind stabilizarea monedei euro. Noile reglementări prevăd sancţiuni dure pentru statele care depăşesc limita maxim admisă anual a deficitului bugetar, fixată de Pactul de Stabilitate Monetară la 3% din PIB. Pachetul de legi care vizează stabilizarea monedei euro a fost votat cu majoritatea voturilor din tabăra conservatoare – un succes, consideră europarlamentarul Werner Langen din partea Uniunii Creştin-Democrate. “Rezultatul este foarte bun, avem o majoritate clară pentru implementarea sancţiunilor mai dure în Pactul de Stabilitate. Sunt însă foarte dezamăgit că socialiştii şi ecologiştii au votat împotrivă. Argumentele invocate de ei nu sunt de natură practică, ci ideologică. Ei doresc să crească datoriile pentru investiţii, o măsură care este în prezent inacceptabilă”, spune Langen. Una din cele şase prevederi ale pachetului de legi supranumit “Six-pack” a stârnit controverse aprige, şi anume legea privind sancţiunile dure impuse statelor care nu respectă limitele impuse la capitolul datorii de Pactul de Stabilitate. Dacă un stat se îndatorează, atunci noile datorii nu au voie să depăşească 3% din PIB iar nivelul total al datoriilor trebuie plafonat la 60% din PIB. Altfel, Comisia Europeană este îndreptăţită să atenţioneze statul în cauză. Dacă atenţionările nu aduc rezultate, intră automat în vigoare sancţiuni, care pot fi oprite doar printr-un vot majoritar al miniştrilor de finanţe ai statelor comunitare. Socialiştii şi ecologiştii se tem că obligativitatea de a face economii va împiedica dezvoltarea economică, lovind tocmai în persoanele care au venituri scăzute. “Acestui pachet de legi îi lipseşte echilibrul şi balanţa socială. El nu cuprinde măsuri pentru redresare şi creştere economică”, consideră Udo Bullmann, europarlamentar social-democrat. Deutsche Welle.
Întâlnire cu vecinii din estul UE. La Varşovia începe o reuniune la vârf a şefilor de stat şi de guvern europeni pe tema vecinătăţii cu ţările de est. Belarus, stat aspru criticat la nivel internaţional pentru brutalitatea cu care persecută opoziţia, nu va fi reprezentat la reuniune, în pofida invitaţiei trimise de organizatori ministrului de externe. Restul şefilor de stat şi de guvern de la graniţa de est a UE sosesc cu mari aşteptări la Varşovia. Criza din zona euro şi dezbaterile în contradictoriu privind viitorul Europei nu par a afecta câtuşi de puţin relaţiile cu vecinii din estul Uniunii Europene, ai căror şefi de stat şi de guvern au sosit la Varşovia cu o lungă listă de solicitări. De pildă, preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, speră în reluarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Polonia, spune Saakaşvili, susţine Georgia în procesul de aderare. Preşedintele Georgiei speră că ţara sa va fi primul din actualii vecini din estul Uniunii Europene care va fi acceptat ca stat comunitar. Şi Republica Moldova speră în relaţii mai strânse cu Uniunea Europeană, chiar dacă ţara nu reuşeşte să aleagă un preşedinte şi se pregăteşte pentru alegeri parlamentare anticipate – pentru a patra oară în ultimii patru ani. Iar preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, doreşte să semneze încă în această toamnă un tratat de parteneriat privilegiat cu Uniunea Europeană. În cadrul zonei de comerţ liber, Ucraina speră să majoreze vânzarea de produse agricole în statele comunitare. Însă, cu toate că negocierile se află deja în stadiul final, preşedintele Ucrainei nu vine liniştit la reuniunea de la Varşovia, din cauză că imaginea sa şi a ţării în lume este grav afectată de procesul împotriva fostului prim ministru, Iulia Timoşenko. Deutsche Welle.
September 30th, 2011 → 16:16
[...] Pe Politeia Europeana puteti citi – 30 Septembrie 2011 – “Six-pack anti-criză” [...]