Săptămâna Presei Europene: 20-23 Aprilie

Posted on 24/04/2011 by

0


Obama trebuie să treacă la acţiune. “Timpul zoreşte în Libia”, titrează The Economist, referindu-se la disiparea eforturilor şi dezorientarea forţelor aliate care au intervenit în regiune. “Înaintarea rebelilor şi ocuparea estului ţării de către Colonelului Gaddafi au fost urmate de ceea ce pare a fi un impas”, scrie săptămânalul britanic, adăugând că “interesele divergente [ale coaliţiei] au ieşit iar la iveală”. Este vorba îndeosebi de “şovăiala” lui Barack Obama în privinţa trimiterii avioanelor speciale necesare pentru a ataca trupele lui Gaddafi în zonele urbane. “Problema este că această situaţie anunţă o tendinţă mai generală de delăsare a misiunii”. The Economist îl îndeamnă pe Obama să nu reţină avioanele americane “gândindu-se că îşi poate păstra mâinile curate. Împreună cu europenii şi arabii, ar trebui să trimită instructori, observatori, asistenţă logistică şi aparatură de telecomunicaţii pentru a-i susţine pe rebeli, aşa cum îi permite rezoluţia ONU. Indiferent de ce spun sondajele acasă, preşedintele american este deja implicat”.

Politicianul instigator poate rămane Social-Democrat. Islamismul nu este doar o fantomă care bîntuie prin Europa. El alimentează, prin ricoşeu, intoleranţa europenilor faţă de religia musulmană, determinîndu-i să întrevadă în această confesiune doar pulsiunile belicoase – rezultă dintr-un studiu al Fundaţiei Friedrich Ebert, apropiată partidului social democrat. Intoleranţa, mai ales faţă de musulmani, de care a fost acuzat Thilo Sarrazin, autorul cărţii „Germania se autodistruge”, i-a împins pe unii din colegii săi social-democraţi să ceară excluderea acestuia din partid. Dată fiind însă popularitatea „camuflată” de care au parte unele din tezele lui Sarrazin, excluderea acestuia din partid ar fi riscat să provoace pierderi unei formaţiuni aflată deja în declin, drept care controversatul autor, care a făcut parte din consiliul director al Băncii Federale, îşi păstrează pe mai departe carnetul de partid. Ceea ce, din nou  în optica revistei Der Spiegel, ar echivala cu un vot de blam pentru social-democraţi.

Lupte grele în Misrata. La stânga spectrului politic, Frankfurter Rundschau reaminteşte că „rezoluţia Consiliului de Securitate ONU de acum o lună permite luarea  tuturor măsurilor necesare protejării populaţiei civile libiene, dar interzice explicit dislocarea de trupe de ocupaţie. De la adoptarea ei, NATO a trecut la efectuarea unor raiduri de bombardament. Dar acolo unde populaţia civilă are nevoie de protecţie, bunăoară la Misrata, alianţa a dat greş. Întrucât soldaţii lui Gaddafi şi-a fortificat poziţiile în cartierele de locuinţe unde-şi ascund şi tancurile, misiunea alianţei nu e tocmai lesnicioasă. Iar dacă nu se încheie un armistiţiu, va fi nevoie de trupe terestre ca să se poată da o mână de ajutor populaţiei civile. Or, recursul la asemenea forţe pentru crearea unui coridor umanitar, ar implica riscuri pentru militarii NATO, motiv pentru care, pe plan politic intern,  impunerea unei asemenea opţiuni după dezastrul afgan e foarte dificilă în multe state ale alianţei”.

Comerţul electronic este la modă. Comerţul electronic, soluţiile informatice şi sfaturile juridice – “Pe ce pariază societăţile”, titrează Dziennik Gazeta Prawna. Cotidianul din Varşovia relatează că de la începutul anului 2011, majoritatea (1222) societăţilor noi înfiinţate în Polonia oferă servicii de comerţ electronic. Nici firmele de contabilitate sau cele care oferă asistenţă juridică nu se plâng de mersul afacerilor, ştiind că sunt din ce în ce mai mulţi întreprinzători pierduţi în labirintul formalităţilor legale care caută consultanţă profesională. Şi totuşi, vestea proastă este că numărul falimentelor încă este mai mare decât cel al societăţilor nou create. Magazinele alimentare, saloanele de frumuseţe şi companiile de transport riscă cel mai mult să dea faliment, cele din urmă îndeosebi din cauza creşterii preţurilor la carburanţi.

Turcia-Cipru: Tensiuni pentru petrol. “Ankara pregăteşte o criză teritorială”, asigură Politis. Cotidianul cipriot explică faptul că TPAO, compania petrolieră naţională turcă, se agită pentru a găsi şi pentru a obţine licenţe de explorare şi de exploatare pentru petrolul din Marea Mediterană. Dar printre cele 11 zone vizate se află şi blocul 4321, pe care Republica Cipru îl revendică parte a zonei sale economice exclusive. Nicosia şi Ankara se înfruntă de mai mulţi ani pentru delimitarea acestor zone (ZEE), în timp ce din 1974 jumătate din insula Cipru este ocupată de Turcia. Guvernul cipriot intenţionează “să facă uz de drepturile sale în faţa justiţiei internaţionale”, precizează Politis.

Belgia: Escrocii din Est, prinşi în flagrant delict. Conform cotidianului De Standaard, “lupta împortiva fraudelor făcute de cetăţenii din Est este încoronată de succes”. În fiecare lună, aproximativ 250 de est-europeni, îndeosebi români, polonezi şi bulgari, fac cerere de înscriere la Institutul naţional de asigurări sociale pentru lucrătorii independenţi (Inasti). Într-adevăr, statutul de lucrător independent le dă dreptul de sejur în Belgia pe o perioadă de mai mult de 3 luni. Şi mai important, subliniază cotidianul, le dă dreptul la ajutoare sociale. Dar, începând cu 1 octombrie 2010, Inasti controlează dacă persoanele care sunt înscrise profesează cu adevărat ca lucrători independenţi. Şi, conform cotidianului, controalele “par să funcţioneze”, pentru că două treimi din cei care au depus cerere au fost prinşi în delict de fraudă: “Şi-au pierdut permisul de sejur şi au primit ordinul de la Biroului pentru străini să parăsească teritoriul”, relatează cotidianul.

Belgia: Bruxelles în conflict cu Londra pentru bugetul UE. “UE cere 451 € de familie”, titrează The Daily Telegraph, după ce Comisia Europeană a cerut oficial statelor membre să aprobe o creştere bugetară de 6,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un total al cheltuielilor Uniunii Europene pe 2012 de 132 de miliarde de euro. “Acest supliment aduce contribuţia anuală a Marii Britanii la peste 11,3 miliarde în 2012, echivalentul a 451 € pentru fiecare cămin”, scrie cotidianul londonez, adăugând faptul că cererea a declanşat “un război verbal, când Downing Street a catalogat-o drept ‘grotească’, iar George Osborne, ministrul de finanţe, i-a acuzat pe reprezentanţii UE că sunt desprinşi de realitate”. Primul ministru britanic, David Cameron va încerca să formeze o alianţă cu conducătorii mai multor ţări, printre care Franţa, Germania, Olanda şi Suedia, pentru a contesta mărirea anunţată. Această ripostă este aprobată de cotidianul euro-sceptic: “Europa luptă pentru a se restabili după cea mai mare criză economică care a urmat celei din anii 1930 şi fiecare stat membru ia măsuri de austeritate. Şi totuşi, reprezentanţii UE continuă să muncească din greu la sarcina dificilă de a găsi noi căi pentru a cheltui din ce în ce mai mulţi bani.”

Marea Britanie: Polonezii se ruinează în Anglia. “Falimentele polonezilor de pe insule”, titrează Rzeczpospolita. Un trai peste mijloacele materiale sau decizia de a se întoarce acasă fără datorii sunt principalele motive pentru care mai multe mii de imigranţi polonezi din Marea Britanie s-au declarat în situaţie de faliment în ultimii ani, dezvăluie cotidianul din Varşovia. În 2010, companiile englezeşti care oferă consultanţă în limba poloneză pentru procedurile de faliment au înregistrat o creştere a cazurilor cu 20%. După spusele lui Andrzej Jaworski, proprietarul agenţei Zadłużona Wyspa (Insula îndatorată) majoritatea clienţilor lui sunt în situaţie de faliment în urma pierderii locului de muncă. “Polonezii nu s-au aşteptat ca piaţa muncii să se prăbuşească şi au cumpărat maşini scumpe, aparatură, vacanţe şi haine de marcă pe credit”, spune Jaworski. Recordul datoriilor a atins pragul de 350 000 £ (395 000 €). Un om de afaceri polonez, dă vina pe bănci: “Dacă nu ar fi fost atât de uşor să luăm din ce în ce mai multe credite noi, aş fi fost probabil în continuare proprietarul unui magazin rentabil”, declară acesta.

Advertisements