Săptămâna Presei Europene: 1-7 Mai –2011

Posted on 15/05/2011 by

0


Finanţarea partidelor pusă la zid. De abia ieşită dintr-un interminabil alt scandal de corupţie, “Cehia este pusă la zid din cauza finanţării opace a partidelor politice”, informează Hospodarske noviny. Un raport al GRECO, grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), apreciază că “dacă ţara vrea să avanseze în lupta sa împotriva corupţiei, responsabilii politici trebuie să publice mai multe informaţii asupra finanţării partidelor”, explică acest cotidian din Praga. GRECO, care este un organism al Consiliului Europei, constată că “prin intermediari diverşi, partidele se servesc din trezoreriile întreprinderilor publice, cheltuielile lor electorale reale sunt mai ridicate decât cele declarate oficial iar mecanismul de control reprezentat de comitetul parlamentar compus din oameni politici este strict formal”. Însă “analiştii de la Strasbourg nu sunt singurii care au îndoieli”, notează Hospodarske noviny, care subliniază că “lupta împotriva corupţiei este una dintre priorităţile noului ambasador american la Praga, Norman Eisen”. Hospodarske noviny

Retorica cuvioasă ar putea ucide cultul. Binecuvântat” – astfel titrează astăzi Gazeta Wyborcza, după ceremonia de beatificare a Papei Ioan Paul al II-lea în faţa unei mulţimi de aproximativ un milion de credincioşi, în 1 mai la Roma. “Beatificarea a arătat că Papa Wojtyla este încă în viaţă. La fel de vie este şi Biserica învigorată de mesajul său”, scrie un cronicar în Rzeczpospolita, adăugând că “ceremonia a avut un caracter global întrucât pontificatul lui Ioan Paul al II-lea era global”. Principalul comentator religios al ziarului Gazeta Wyborcza, Jan Turnau, cere totuşi tovarăşilor săi credincioşi să nu dăuneze celei din urmă imagini a papei. “Papa poartă învăţătura Bisericii, dar şi Biserica poartă învăţătura papei : cu retorica voastră pseudo-pioasă, dacă nu chiar cu o oarecare îngustime intelectuală şi cu agresivitate religioasă, îl faceţi să pară searbăd şi parohial. L-aţi închis în sacristiile voastre, îl smulgeţi de la oamenii dinafara graniţelor bisericeşti”, observă Turnau şi adaugă: “Hai să încercăm puţin să facem ce trebuie : să fie tratat de lumea bisericească ca un rabin – un om înţelept care merită să fie ascultat. Unul dintre înţelepţii de astăzi. […] Nu un instructor etic, ci un povăţuitor”. Gazeta Wyborcza

Polemică despre costul imigraţiei. “Economiştii care se află la originea raportului asupra costului imigraţiei se opun guvernului”, anunţă Information. Specialiştii acuză guvernul şi majoritatea politică de a-şi utiliza munca în scopuri politice. Alcătuit la cererea guvernului, raportul este utilizat de Partidul danez al poporului, partidul de extrema dreaptă care asigură majoritatea liberal-conservatoare din Parlament, ca şi de ministrul Integrării, pentru a cere noi restricţii asupra imigraţiei.

Acest raport, care generează de câteva zile dispute în Danemarca, fusese dat publicităţii în 28 aprilie de către cotidianul conservator Jyllands-Posten, care scria pe prima pagină: “Restricţiile impuse străinilor permit economisirea miliardelor”. Potrivit acestui cotidian liberal, studiul cifrează costul imigranţilor de origine non-occidentală, pentru societatea daneză, la 15.7 miliarde de coroane pe an (2.1 miliarde de euro), şi consideră că de la sosirea dreptei la putere, în 2001, regatul a economisit 5.1 miliarde de coroane anual (aproximativ 684 milioane de euro).

Economiştii dezmint în Information această interpretare a raportului. Ei explică mai ales că este imposibil de determinat felul în care aceşti imigranţi de origine non-occidentală influenţează economia ţării şi că, în consecinţă, dacă cifrele citate sunt corecte, ele nu exprimă costul imigranţilor pentru societatea daneză. Studiul nu face diferenţa, printre altele, între refugiaţi şi imigranţi, categorii cu statut diferit. În sfârşit, proporţia de copii şi tineri este mai ridicată la imigranţi decât în societatea daneză în general. Aceşti minori nu plătesc impozite şi contribuie deocamdată mai puţin decât alţii la bogăţia naţională. Dar această tendinţă se va inversa cu timpul. Deci, a reclama o înăsprire a legii imigraţiei într-o ţară care aplică deja cea mai constrângătoare legislaţie din Europa “înseamnă a trage o concluzie exagerată din acest raport”, explică Marianne Frank Hansen, unul dintre autorii acestui studiu. Information si Jyllands-Posten

Submarine germane şi şpagă. Germanii admit că au dat şpagă pentru submarine”, titrează Kathimerini în versiunea sa în limba engleză. Cotidianul atenian a putut să consulte mărturiile a doi şefi ai firmei germane Ferrostaal, care au declarat că vărsaseră 120 de milioane de euro guvernului grec începând cu 2000, pentru a asigura un contract în valoare de 1,2 miliarde de euro pentru cumpărarea a patru submarine diesel Type 214. Afacerea a ajuns la tribunalul din München (Bavaria) şi, explică Kathimerini, şi este obiectul unei comisii de anchetă parlamentară care s-a reunit pentru prima dată pe 3 mai, şi care va trebui în special să facă lumină în privinţa rolului fostului ministru al Apărării, Akis Tsochatzopoulos. Cotidianul mai notează că, în paralel, “Parchetul din Atena a deschis o anchetă asupra cumpărării în 2002 a 142 troleibuze ale firmei germane MAN AG, o afacere care îl costase în 2009 fotoliul de deputat pe socialistul Christos Verelis, care era ministrul Transporturilor în perioada contractului”.  Kathimerini

Calul traian – astfel ar fi etichetat dintr-un mai vechi reflex condiţionat, Dimitri Rogosin, ambasadorul Rusiei la NATO, la Bruxelles, concretizarea planului de amplasare a scutului american antirachetă în România, în localitatea Deveşelu, relatează Süddeutsche Zeitung. Cotidianul bavarez  menţionează că diplomatul Moscovei a recurs la un joc de cuvinte, evident la paronimia dintre prenumele preşedintelui Băsescu şi darul perfid făcut de greci, locuitorilor Troiei. Mai puţin euforic decît primarul comunei Deveşelu, devenită, potrivit propriei sale opinii, cel mai important sat din România – a fost ministerul rus de externe, vizibil iritat de faptul că paşii concreţi în vederea realizării scutului anirachetă ar fi fost făcuţi în afara dialogului dintre Moscova şi Washington. În schimb, declaraţia oficială a Moscovei este mai relaxată decît în vremurile în care Bush era preşedinte al Americii. Cît despre experţii militari ruşi, nici ei nu ar da prea vădite semne de nelinişte. Süddeutsche Zeitung.

Rusia şi Germania se întâlnesc la mare. “Prietenie mare, conductă mare”, titrează Rzeczpospolita la o zi după montarea Nord Stream, o conductă de 1224 kilometri care va trece pe sub Marea Baltică, din Rusia, pentru a ajunge în Germania. Datorită ei, “Gazprom va putea să crească exportul de gaze spre Europa cu 20 de procente, fără a traversa ţări precum Ucraina sau Belarus”. Ruşii au reuşit să convingă două dintre companiile cele mai mari din Germania (BASF şi E.ON) să se alăture proiectului şi să facă un lobby puternic bazat pe prietenia personală dintre fostul cancelar german Gerhard Schröder (acum un oficial de rang înalt în conducerea Nord Stream) şi premierul rus Vladimir Putin. “Acest lobby politic s-a dovedit mai puternic decât vocea mai multor ţări din UE care s-au opus construcţiei conductei [pe motive de geopolitică şi mediu], inclusiv Polonia”, se plânge cotidianul din Varşovia, subliniind că Nord Stream a fost “una dintre investiţiile cele mai controversate în Europa din ultimii ani”. Rzeczpospolita

Copii nu chiar atât de săraci. Iată “surpriza Kinder”, se bucură Financial Times Deutschland jucându-se cu numele celebrei ciocolăţi şi cuvântul “copil”. Căci micuţii germani nu sunt chiar atât de săraci precum a lăsat să se creadă OCDE în 2009. În raportul său, “Să facem mai multe pentru familii”, organizaţia economică anunţase că între 2005-2008, 16.3 % din copiii germani trăiau în familii care câştigau mai puţin decât salariul mediu pe economie ( aproximativ 2700 euro lunar). Ori, potrivit Institutului german .de cercetare economică (DIW), această cifră nu era în realitate decât de 10 %, şi chiar  8.3 % astăzi. “Cu aceste cifre, suntem pe calea cea bună”, remarcă FTD, care notează totuşi că “această eroare statistică costă scump”. Publicate cu trei săptămâni înainte de alegerile legislative din 2009, cifrele OCDE au avut consecinţe asupra politicii familiale: de atunci, familiile primesc 20 de euro suplimentari pentru fiecare copil, o cheltuială suplimentară pentru stat în valoare de 4 miliarde de euro anual. Financial Times Deutschland

Fotbalul multicultural este bănuit de rasism. Întrebarea care se pune din ce în ce mai acut este astăzi pe prima pagină a Libération: “Este oare fotbalul francez rasist?”. La sfârşitul lui aprilie, site-ul de informaţii Mediapart dezvăluia informaţii potrivit cărora antrenorul echipei naţionale franceze de fotbal, Laurent Blanc, ca şi direcţia tehnică a fotbalului francez, ar dori “să limiteze numărul de jucători francezi de tip african şi nord-african”, instaurând procente de reprezentare pentru jucătorii cu dublă naţionalitate din centrele de formare. Afacerea, care readuce în discuţie aşa numita imagine a echipei “black-blanc-beur” (neagră-albă-arabă) campioană a lumii în 1998, primeşte o conotaţie politică şi societală. Pentru Libération, care publică un apel lansat de antrenorii de cartier pentru a denunţa “denigrarea negrilor şi a arabilor în cadrul Federaţiei franceze de fotbal”, “polemica se justifică (…). Ea pune degetul – dincolo de simbolul pe care îl reprezintă echipa celui mai popular sport naţional – acolo unde Franţa suferă: pana reprezentată de modelul său de integrare ca şi segregaţia socială şi urbană în care sunt menţinuţi, de trei generaţii deja, milioane de cetăţeni de origine imigrantă”. Libération

Declaraţiile preşedintelui Băsescu  au declanşat reacţii negative la Moscova. Neue Zurcher Zeitung observă că, aşa cum era de aşteptat, declaraţiile preşedintelui Băsescu  au declanşat reacţii negative la Moscova şi, referindu-se şi la o depeşă a agenţiei Ria Nowosti, citează opinia lui Constantin Kozacev vicepreşedintele Comisiei de politică externă a Dumei: România şi NATO ar trebui să fie conştiente că Rusia va adopta unele contramăsuri, cu caracter pur defensiv, menite să-i asigure propria securitate. Deci Rusi nu renunta la amenintari fie si el mai subtile decat in timpul perioadei sovietice. Neue Zurcher Zeitung

Advertisements