În Europa: 31 Mai 2011

Posted on 31/05/2011 by

3


Germania. Viitorul nuclear în UE după decizia Germaniei de a închide centralele. Seism în industria atomilor după ce Germania a decis să renunţe la energia nucleară. În urma unei reuniuni guvernamentale, echipa cancelarei Angela Merkel a anunţat luni că ţara îşi va închide ultima centrală atomică în 2022. Decizia, influenţată de tragedia de la centrala atomo-electrică de la Fukushima din Japonia, reprezintă un viraj de 180 de grade pentru guvernul Merkel care nu demult hotărâse, dimpotrivă, să prelungească viaţa centralelor cele mai vechi din Germania. Germania dispune astăzi de 17 reactoare nucleare. 7 dintre ele au fost oprite provizoriu după accidentul de la Fukushima, un al 8-lea era la repaus deja de mai multă vreme din cazua unor pene cu repetiţie. 6 din cele care rămân în funcţiune se vor opri în 2012 iar ultimele trei, cele de construcţie recentă, vor funcţiona încă un an, adică până în 2022. “Data este definitivă, nu există nicio clauză de reexaminare” a precizat ministrul german al mediului. Până la închiderea în luna martie a celor 7 reactoare vechi, atomul furniza Germaniei 23 la sută din energia electrică. RFI.

Bruxelles. NATO vrea 2 sisteme antirachetă. În cuvântarea sa secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Anders Vog Rasmussen a declarat că trebuie să existe două sisteme antirachetă – unul al Alianței și altul al Rusiei, între care să fie efectuat schimb de informații. La aceasta bază au loc tratative cu Moscova ce pot fi încheiate  primăvara viitoare. Anders Vog Rasmussen a participat la închiderea sesiunii de primăvară a Adunării parlamentare a Alianței la Nisipurile de Aur, în Bulgaria. NATO are ambiția de a menaja concomitent mai multe conflicte. Din acest punct de vedere operațiunea în Libia nu va avea un impact asupra celei din Afganistan. Rasmussen a anunțat că din luna iunie la Kabul va demara transferul responsabilităților către autoritățile locale. Procesul va continua până la anul 2014. Referitor la Libia, secretarul general a apreciat că regimul lui Muamar Gadafi devine tot mai izolat pe zi ce trece. Criza a pus în evidență importanța parteneriatelor înclusiv în plan operațional. Ea însă nu poate fi rezolvată numai pe cale militară. Este necesară o soluție politică. În legătură cu cheltuielile pentru apărare ale țărilor membre, Rasmussen a declarat că înțelege greutățile în condițiile crizei economice. Fondurile limitate însă pot fi folosite mai eficient prin aplicarea concepției denumită Apărăre inteligentă. RFI

Grecia. Un nou eşec la Atena. Uşoara presiune exercitată de preşedintele Greciei Karolos Papoulias nu a fost încununată de succes. Mai toţi reprezentanţii Opoziţiei din Parlamentul de la Atena au respins planul de criză propus de guvernul socialist. Surpriza nu este prea mare, în condiţiile în care propunerile sunt contestate şi de membrii partidului de guvernământ. Pentru a depăşi blocajul, premierul Papandreou a anunţat că este dispus să ajungă la un consens cu opoziţia. În acest sens există deja mai multe puncte comune, a explicat premierul într-o intervenţie televizată: “este necesar însă ca partidele să îşi depăşească barierele proprii.” În actualul context, a mai adăugat Papandreou, se impun decizii curajoase. După eşecul întrunirii la vârf este tot mai evident că drama datoriilor din Grecia se joacă şi pe scena politică se la Atena. Indicată ar fi acceptarea actualului plan de criză şi de către şeful opoziţiei Antonis Samaras.  În fond, şi partidul lui este responsabil de situaţia dramatică în care se află finanţele Greciei: în ultimii cinci ani de guvernare conservatoare, deficitul bugetar a fost mai mult decât dublat. Şeful partidului conservator Nea Dimokratia, Antonis Samaras, a semnalat disponibilitatea de a vinde din obligaţiunile de stat. În rest, el continuă să promită electoratului o reducere a impozitelor, dacă va câştiga alegerile. Cele mai recente ameninţări lansate de ministrul olandez al finanţelor, Jan Kees de Jager, care nu va acorda sprijin financiar în cazul în care conservatorii nu aprobă pachetul de reformă, au fost calificate de Samaras drept “şantaj”. Deutsche Welle.

Germania. Sărăcia din Germania cea bogată. Peste şapte milioane de pensionari din Germania sunt afectaţi de sărăcie. Experţii susţin că situaţia tinde să se agraveze şi pledează pentru adoptarea unor reforme urgente. În ultima săptămână a fiecărei luni la masă sunt numai cartofi şi morcovi fierţi. În frigider se găseşte o cutie cu lapte expirat pe care a primit-o de la cantina săracilor şi nişte pâine. Tot angajaţii de acolo i-au dat şi salata. Caloriferele nu mai funcţionează din februarie. De cald îi ţine un pulover cumpărat acum paisprezece ani. Tot atunci a făcut şi ultima vacanţă, a fost ultima oară la cinema şi la teatru. “E o viaţă fără suişuri şi coborâşuri. Trăiesc în sărăcie de când mă ştiu”, povesteşte Beate Gräbert. Are 72 de ani şi locuieşte într-un apartament de două camere în oraşul Köln. Soţul, pe care l-a îngrijit multă vreme a murit acum patru ani. Copiii locuiesc la câteva sute de kilometri depărtare şi nu o pot ajuta, fiindcă ei înşişi sunt şomeri. Aproape zece ani, şomer a fost şi răposatul soţ. După ce şi-a crescut copiii, Beate a luptat pentru supravieţuire muncind temporar sau cu jumătate de normă pe unde a apucat. Pensia e mică, iar după ce achită chiria şi medicamentele de care are nevoie, femeii nu-i mai rămân nici măcar doi euro pe zi ca să trăiască. Conform Băncii Mondiale, la nivel global există circa un miliard de oameni cu un venit asemănător. Diferenţa este că aceşti oameni trăiesc în ţările în curs de dezvoltare şi nu în occident. Oficial, rata sărăciei în rândul celor 21 de milioane de pensionari germani este de circa 10% din totalul populaţiei. Deutsche Welle.

Rusia. Mihail Hodorkovski şi Platon Lebedev au cerut să fie eliberaţi condiţionat. Fostul magnat al petrolului şi critic al Kremlinului Mihail Hodorkovski şi asociatul său Platon Lebedev au depus cereri de eliberare înainte de termen, cei doi oameni de afaceri ispăşind mai mult de jumătate din condamnarea la 13 ani de închisoare, a anunţat luni site-ul hodorkoski.ru, citat de AFP. Site-ul publică copii ale scrisorilor adresate tribunalului Preobrajenski din Moscova şi datate 27 mai. Hodorkovski menţionează în cererea sa de ‘eliberare anticipată condiţionată’ că nu îşi recunoaşte vinovăţia. Hodorkovski şi Lebedev au fost condamnaţi la 24 mai pentru furt de petrol şi spălare de bani. Conform verdictului Curţii de apel din Moscova, condamnarea lor a fost ridicată până la 13 ani, urmând să expire în 2016. Cei doi oameni de afaceri, aflaţi în închisoare din 2003, au executat deci peste jumătate din pedeapsă şi pot beneficia de eliberare condiţionată, conform legii ruse, notează AFP.

Serbia. Avocatul lui Mladic a făcut apel împotriva extrădării acestuia către TPI. Avocatul presupusului criminal de război sârb bosniac Ratko Mladic a depus o cerere de apel la Tribunalul din Belgrad, împotriva extrădării clientului său către Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) de la Haga, a informat luni postul de radio B92, transmite EFE. Justiţia sârbă trebuie să decidă dacă va accepta sau nu apelul depus de avocaţi. Respingerea apelului ar însemna de fapt undă verde pentru trimiterea lui Mladic la Haga. Potrivit postului B92, avocatul nu a dorit să dezvăluie de unde a trimis scrisoarea conţinând cererea de apel către Tribunalul din Belgrad. Aici se află închis fostul general, de la capturarea sa joia trecută. Apărarea lui Mladic şi-a bazat cererea de apel pe sănătatea, din câte se pare şubredă, a acuzatului, care suferă de mai multe boli cronice. Autorităţile sârbe au anunţat deja că posibila extrădare a lui Mladic se va face în secret, din motive de securitate, iar informaţiile cu privire la această operaţiune vor fi date publicităţii ulterior.Agerpres

Advertisements