În Europa: 1 Iunie 2011

Posted on 01/06/2011 by

4


Moldova. Ultima „bătălie” între democraţie şi comunism. Până la alegerile locale generale din Republica Moldova au mai rămas puţine zile. Confruntarea se dă între partidele liberal-democrate aflate la guvernare şi Partidul Comuniştilor dornic de revanşă. Miza alegerilor este fotoliul de primar de Chişinău privit ca o trambulină în politica mare. Care sunt intenţiile de vot?  Deşi partidele din coaliţia de guvernare nu au reuşit să identifice candidaţi comuni la funcţiile de primari nici măcar în Chişinău, electoratul cu viziuni democratice s-a orientat spre candidaţii cu şanse. Sondajele de opinie arată că în capitală electoratul s-a unit în jurul a doi candidaţi la funcţia de primar: liberalul Dorin Chirtoacă şi comunistul Igor Dodon. Potrivit sondajului „Barometrul de opinie publică”, prezentat ieri de Institutul de Politici Publice (IPP) de la Chişinău, la alegerile de duminică Dorin Chirtoacă va acumula 39% din voturi, iar candidatul comunist Igor Dodon 26%. În aceste condiţii, peste două săptămâni, va avea loc turul doi de scrutin, iar potrivit analiştilor, şansele celor doi candidaţi ar fi aproape identice.  În ceea ce priveşte intenţiile de vot la nivel naţional, sondajul IPP indică o continuă scădere a popularităţii Partidului Comuniştilor. Dacă la ultimele alegeri parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 comuniştii au acumulat 39,3 la sută din sufragii, acum sondajul îi creditează cu doar 27 la sută. Chiar şi aşa, PCRM va aduna cea mai mare cotă de electorat, deoarece bazinul electoral al necomuniştilor se împarte între Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PD) şi câteva partide extraparlamentare.Astfel, conform sondajului IPP, la alegerile de duminică PLDM va obţine 19% din voturi, PL – 13% şi PD – 11%. În total, partidele din actuala Alianţă pentru Integrare Europeană ar aduna cel puţin 43 la sută faţă de 27 la sută cât ar acumula comuniştii. Deutsche Welle

Germania. Greenpeace – cu capete de morţi pe Poarta Brandenburg. Coaliţia de la Berlin a decis să renunţe total la energia nucleară, până în anul 2022. După tragedia de la Fukushima, Germania a închis (iniţial temporar) cele mai vechi şapte centrale nucleare. Ecologiştii şi partidele de opoziţie sunt însă nemulţumiţi cu deciziile guvernului, Greenpeace organizând o acţiune amplă de protest la Poarta Brandenburg. „Fukushima se poate întâmpla şi aici“, au scandat la sfârşitul săptămânii peste 20.000 ecologişti, la Berlin. Protestatarii sunt nemulţumiţi de decizia coaliţiei conservator-liberale, care a anunţat că va închide treptat toate cele 17 centrale nucleare din Germania, până în 2022. Peste 10 ani e o perioadă inacceptabilă, consideră demonstranţii. Iar alături de ei, activiştii Greenpeace au organizat o formă mai puţin obişnuită de protest. 14 membri ai organizaţiei s-au căţărat cu bannere uriaşe pe Poarta Brandenburg, transmiţând guvernanţilor acelaşi mesaj, respectiv ca Germania să treacă total la energia regenerativă, cât mai rapid. Sub privirile miilor de trecători, militanţii Greenpeace au montat imaginile unor capete de morţi, ca simbol al pericolului centralelor atomice, pe statuia de deasupra Porţii. Deutsche Welle

Elvetia. FIFA: alegeri sub semnul corupţie. La Zürich în Elveţia se deschide marţi seară Congresul FIFA – Federaţia Internaţională de Fotbal. Alegerile pentru noul preşedinte stau însă sub semnul corupţiei. În cursă se află însă un singur candidat, actualul preşedinte Joseph Blatter. În vârstă de 75 de ani, el are mari şanse să fie reales în funcţie pentru un al 4-lea şi ultim mandat. “FIFA se dă în spectacol”! “FIFA e în flăcări”! Titlurile presei de specialitate nu lasă niciun dubiu. Instanţa fotbalului mondial trece printr-o furtună fără precedent din care are puţine şanse să iasă neşifonată. Bănuielile de corupţie, acuzaţiile de mită, anchetele interne, totul tinde să demonstreze că această criză mocnea de prea multă vreme. Probitatea preşedintelui în exerciţiu, elveţianul Joseph, zis Sepp Blatter, este pusă la îndoială dar respectivul se eschivează, întrebându-se retoric:  “O criză? Ce criză? Nu avem decât câteva dificultăţi pe care o să le rezolvăm în intern. Deciziile pe care le-am luat în legătură cu Cupa Mondială 2022 au respectat aceleaşi reguli precum cele care au dus la desemnarea Cupei din 2018 şi FIFA nu a avut nicio problemă”, afirmă senin Sepp Blatter. RFI

Spania. Spania pozează în victimă în scandalul castraveţilor contaminaţi. 14 morţi în Germania, sute de persoane internate în spital, pacienţi contaminaţi în Franţa, o femeie care tocmai a murit în Suedia, toţi au consumat castraveţi din Spania şi sunt contaminaţi de o bacterie toxică ce provoacă hemoragii intestinale. Spania cere compensaţii pentru faptul că piaţa a fost afectată. Madridul dă vina pe o contaminare în afara graniţelor spaniole. “Guvernul nu acceptă ca imaginea Spaniei să fie murdărită”. Sunt cuvintele ferme ale ministrului spaniol al Agriculturii, Rosa Aguilar. Pentru ea, nu există nici un dubiu: castraveţii incriminaţi nu au fost contaminaţi în serele din Andaluzia, ci în afara ţării. Concret, spune ministrul, acest lucru s-a produs în timpul transportului spre Germania sau în cursul distribuţiei. Cu alte cuvinte, Madridul arată cu degetul spre Germania. “Revine acestei ţări să dea informaţii transparente şi rezultatele analizelor”, spune ministrul. Spania pozează în victimă. Sectorul fructelor şi legumelor, care exportă 90% din producţie către Europa are de suferit. E vorba de pierderi de două sute de milioane de euro pe săptămână, iar suma poate creşte, dacă blocajul persistă. RFI

Haga. Ratko Mladici a ajuns în Olanda. Avionul în care se află fostul lider militar al sârbilor din Bosnia, Ratko Mladici, extrădat de Serbia către Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie, a aterizat marţi seara pe aeroportul din Rotterdam, în vestul Olandei, a anunţat agenţia de presă olandeză ANP. Ratko Mladici a ajuns la Rotterdam în jurul orei 18.45 GMT (20.45 ora României), la bordul unui avion care poartă inscripţia Republica Serbia, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea publică olandeză NOS.  Imediat după ce ajunge pe teritoriul olandez, el va fi preluat de reprezentanţii procurorului şi grefei şi va fi condus la penitenciarul TPI de la Haga, situat la circa 20 de kilometri de Rotterdam. Ministrul sârb al Justiţiei, Snezana Malovici, a anunţat în jurul orei 17.30 (18.30 ora României) în faţa presei reunite la Belgrad că “Ratko Mladici este în avion, în drum spre Haga”. Justiţia sârbă a respins, la începutul după-amiezii, apelul lui Ratko Mladici împotriva transferului său la TPI, care îl urmăreşte pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în războiul din Bosnia (1992-1995), soldat cu circa 100.000 de morţi. Apărarea fostului lider militar al sârbilor bosniaci a încercat să se opună transferului, argumentând că starea de sănătate a acestuia este “îngrijorătoare”.Ratko Mladici, cea mai căutată persoană din Europa, a fost arestat joi într-un sat din nord-estul Serbiei, Lazarevo. El a fost închis ulterior într-o celulă la centrul de detenţie al Tribunalului sârb pentru crime de război din Belgrad, după care a fost transferat la Haga. Mediafax.

Germania. Juncker: Problema Greciei va fi rezolvată până la sfârşitul lui iunie. Până la sfârşitul lunii viitoare, ar trebui să se ajungă la ‘o soluţie definitivă’ a crizei datoriilor cu care se confruntă Grecia, a declarat preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, transmite marţi site-ul elen ekathimerini.com.  ‘Vom încerca să rezolvăm problema Greciei până la sfârşitul lui iunie’, le-a declarat reporterilor oficialul european. Evaluarea realizată de reprezentanţii UE, FMI şi BCE ‘va determina parţial poziţia noastră’ privind Grecia, a afirmat Juncker. ‘Problema implicării sectorului privat va fi examinată cu toată atenţia. Restructurarea totală a datoriei Greciei nu este o opţiune şi nu este luată în calcul’, a declarat preşedintele Eurogrupului. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, declarase vineri că povara crizei din Grecia ar trebui împărţită cu sectorul privat şi a exclus restructurarea datoriei.Luni, oficiali europeni au anunţat că UE lucrează la un al doilea pachet de asistenţă financiară pentru Grecia, încercând să acorde banii luna următoare şi să evite riscul intrării ţării în incapacitate de plată. Agerpres.

Va urez o zi buna!

Advertisements