Săptămâna Presei Europene / 29 Mai-3 Iunie –2011

Posted on 05/06/2011 by

1


Polonia. Centrele de tortură ale CIA. “CIA a avut o închisoare secretă în Polonia”, titrează Gazeta Wyborcza, referindu-se la o locaţie strict secretă din Szymany, în Nordul Poloniei, unde, potrivit presei americane, organizaţiilor de apărare a drepturilor omului şi Consiliului Europei, americanii au interogat şi torturat membrii marcanţi ai Al-Qaida între 2002-2003. În 2008 a fost lansată o anchetă strict secretă a cazului, care, în prezent, potrivit Wyborcza, încearcă să pună sub acuzare membri ai cabinetului Alianţei de Stânga Democrată (aflată la putere între 2001 şi 2005) pentru violarea prevederilor constituţionale, detenţii ilegale şi complicitate la crime împotriva umanităţii. Totuşi, cu două săptămâni în urmă, procurorul care instrumentează cazul, Jerzy Mierzejewski, a fost schimbat iar superiorul său imediat, Robert Majewski, a fost îndepărtat din funcţie. Descoperirile lor, mai notează Wyborcza, confirmă în mod indirect că “baze secrete şi extrateritoriale ale CIA” au existat cu adevărat în Polonia, fapt care este nu numai “împotriva legii poloneze, dar este şi umilitor pentru Polonia însăşi”. Acest lucru pune Polonia, doritoare să-şi exporte experienţa trecerii la democraţie în Nordul Africii, într-o poziţie stânjenitoare. “Dacă vrem să-i învăţăm pe alţii cum să se spele pe mâini, trebuie mai întâi să ne curăţăm noi”, conchide cotidianul în editorialul său.

Letonia. Corupţie şi disoluţie. Cererea de dizolvare a Parlamentului este o “nouă oportunitate pentru Letonia”, titrează Diena, după decizia preşedintelui de a utiliza această putere în premieră. Într-o alocuţiune televizată, în 28 mai, Vladis Zatlers a “făcut un pas fără precedent în istoria ţării”, scrie cotidianul, care publică pe prima pagină o fotografie a manifestanţilor veniţi să-şi aducă sprijinul lui Zatlers, la puţin timp după discurs. Preşedintele şi-a motivat gestul prin dorinţa de a combate corupţia din sânul Parlamentului, care a refuzat nu cu mult timp în urmă ridicarea imunităţii liderului Primului partid al Letoniei/Calea letonă (LPP/LC), magnatul Ainars Slesers. Acesta din urmă se află în vizorul Agenţiei naţionale anti-corupţie. În viitoarele două luni alegătorii vor fi chemaţi prin referendum la a se exprima asupra dizolvării Parlamentului; dacă cel care va fi victorios va fi “da”-ul, fără îndoială, potrivit Diena, noile alegeri legislative vor avea loc la sfârşitul lui august-începutul lui septembrie. Dacă “nu” iese învingător, Zatlers va trebui să-şi părăsească postul. Ultimele alegeri legislative au avut loc în octombrie 2010.

Malta. Alegătorii spun da divorţului. “Da divorţului”, scrie pe prima pagină The Times of Malta, după publicarea rezultatelor prin care, în 28 mai, alegătorii au votat în proporţie de 52.6 % în favoarea introducerii divorţului în arhipelag. Catolică şi conservatoare, Malta era ultima ţară din Uniunea Europeană care interzicea divorţul. Legea nu autoriza decât separarea legală şi anularea căsătoriei, iar recăsătoria nu era posibilă decât la capătul unei proceduri foarte lungi. Mulţi maltezi alegeau deci să plece în străinătate.

“Rezultatul deschide o nouă pagină în istoria societăţii malteze şi faţă de felul în care este percepută problema crescândă a căsătoriilor ratate”, scrie The Times of Malta în editorialul său. “Alegătorii nu au spus doar da divorţului, ci au arătat şi că sunt bucuroşi să intre în modernitate. Noua Maltă nu este moralizatoare şi sufocantă; ea este cool şi deschisă”, scrie şi confratele său, Malta Star. “În prezent, trage concluzia The Times of Malta, atenţia este îndreptată asupra Parlamentului şi a membrilor săi, care vor avea sarcina şi greaua responsabilitate de a traduce voinţa populară într-o lege care să conţină principalele elemente cuprinse în referendum, dar şi să atingă de fapt scopul principal, cel asupra căruia există un consensus naţional: întărirea căsătoriei şi a familiei”.

Cehia.Opere de artă repatriate de urgenţă. “Statul retrage tablouri din străinătate de teamă să nu le piardă”, titrează Lidové Noviny. Pe 31 mai, după confiscarea mai multor tablouri de justiţia franceză şi austriacă, ministrul Culturii a decis să repatrieze opere împrumutate galeriilor din străinătate, mai ales la Viena şi Paris. Cererea de confiscare a fost formulată de un om de afaceri ceho-elveţian, care, după cel mai lung proces comercial din istoria Republicii Cehe, a obţinut condamnarea statului care trebuie să-i verse mai bine de 8 miliarde de coroane (326 milioane de euro). Firma sa, Diag Human, ar fi fost înşelată de stat într-o investiţie în tratamentul plasmei sanguine, dar procesul este acum la apel. “Este în interesul statului să regleze acest litigiu cât mai rapid posibil căci suma creşte pe zi ce trece din cauza dobânzilor moratorii, ceea ce reprezintă mai multe milioane în fiecare zi”, conchide cotidianul din Praga.

Marea Britanie. Forajul în căutare de gaze provoacă un cutremur. “Mic cutremur în Blackpool, şoc imens pentru politica energetică a Marii Britanii”, titrează The Independent, după ce forajul la primul proiect britanic pentru gaze naturale neconvenţionale, în Lancashire, Nord-Vestul Angliei, a fost suspendat după un al doilea cutremur în zonă. Urmând unui cutremur cu magnitudine de 2.3, în aprilie, un altul de 1.5 grade a avut loc pe 27 mai lângă staţiunea balneară Blackpool “în acelaşi moment în care compania de energie Cuadrilla Resources injecta adânc sub pământ fluide sub mare presiune pentru a face în mod deliberat să explodeze gazul de sub roci”. Procesul de forare este foarte controversat şi este interzis în Franţa ca şi în statele New York şi Pennsylvania în SUA, unde gazele neconvenţionale înseamnă 45% din rezerva de gaze a ţării. Oamenii din SUA “care locuiesc în apropiere de locuri în care se forează au fost filmaţi în timp ce dădeau foc apei de la robinet contaminată cu gaz metan”, notează cotidianul londonez, adăugând că, pentru experţi “astfel de forări pot declanşa mici cutremure”. Potrivit Cuadrilla Resources exploatarea din Lancashire ar putea furniza până la 10% din rezerva de gaz a Marii Britanii.

Irlanda. Wikileaks ajunge în Irlanda. Revelaţii: cum ne ascultă americanii secretele”, titrează Irish Independent, după primul dintr-o serie de extrase din “Telegramele Irlandei” – un ansamblu de peste 1900 de documente clasificate obţinute de la organizaţia WikiLeaks. “Foşti Taoisigh [premieri], membri eminenţi ai cabinetului, diplomaţi, traficanţi de droguri, presupuşi terorişti musulmani, oameni de afaceri, companii petroliere, iniţiaţi ai Vaticanului şi angajaţi ai fundaţiilor umanitare răpiţi, toţi figurează în descoperirile despre Irlanda”, scrie cotidianul din Dublin. Telegramele demonstrează că SUA au acces la secretele statului irlandez la cel mai înalt nivel. Ele arată că SUA sunt “deseori informate despre problemele de interes public înainte de opoziţie sau de poporul irlandez”. Pentru Irish Independent, revelaţiile, “ce vin la numai o săptămână de la revărsarea sentimentului pro-american care l-a însoţit pe Barack Obama în timpul primei sale vizite în această ţară, [] ne oferă o privire de ansamblu asupra adevăratei naturi a relaţiei noastre cu SUA […] Dar nu pare a fi vorba de o relaţie de la egal la egal”.

Norvegia. Preferinţa petrolieră naţională, pusă sub semnul întrebării. Povestea este complicată şi stânjenitoare pentru guvernul norvegian. De doi ani, explică Aftenposten, Asociaţia Europeană a Liberului-Schimb (AELS) cere Norvegiei să-şi modifice legislaţia şi să ridice obligaţia pentru societăţile petroliere care operează în Norvegia de a avea sediul în ţară. AELS, regrupează 4 ţări care nu sunt membre ale UE, dintre care 3 (Norvegia, Liechtenstein şi Islanda) fac parte din Spaţiul Economic European (SEE), ceea ce le oferă accesul la avantajele şi obligaţiile Pieţei unice europene. Or, titrează cotidianul din Oslo, în timp ce Bruxelles cere şi modificarea legii, guvernul a ascuns această cerere parlamentului. Reforma ar trebui să fie supusă pe 31 mai Comisiei pentru Energie şi Mediu din parlament în loc să fie supusă unei dezbateri a tuturor deputaţilor. Problema petrolului, principală resursă a ţării, este cu atât mai sensibilă cu cât regiunile afectate de o eventuală plecare a companiilor petroliere sunt cele din marele Nord, unde banii din petrol sunt esenţiali pentru dezvoltare.

Spania. Agricultura, victimă a “castravetelui ucigaş”. Boicotul legumelor spaniole se extinde în Europa fără nicio bază ştiinţifică”, titrează cotidianul El Mundo pe 31 mai, după alerta provocată de intrarea bacteriei E.coli în Germania, unde a provocat moartea a 14 persoane şi a infectat mai mult de 1200 – până acum. În consecinţă: “exporturile spaniole de legume s-au redus în mod drastic după acuzaţiile nefondate” ale ministrului Sănătăţii Landului german Hamburg, Cornelia Prüfer-Storcks, care ar fi arătat cu degetul castraveţii provenind din Spania, consideraţi cauza propagării bacteriei. O formă de boicot care a “devenit o psihoză europeană”, estimează El Mundo, potrivit căruia cinci alte ţări – Austria, Belgia, Finlanda, Republica Cehă, şi Rusia – “au pus frână importurilor spaniole” de legume, în timp ce “UE afirmă că blocajul nu este justificat”. Jurnalul arată că guvernul spaniol a cerut deja o indemnizaţie de la Bruxelles, “dar răul este făcut şi creşte pe zi ce trece”, conchide el. Dorind fără îndoială să liniştească spiritele, El Mundo o arată pe prima pagină pe ministrul Agriculturii din guvernul regional andaluz, Clara Aguilera, care mănâncă un castravete într-o pepinieră din Sudul Spaniei, afirmând că “putem avea încredere în castraveţii noştri”.

Polonia. Drumul chinezesc care nu duce nicaieri. Mai săracă, mai scumpă, mai târziu”, titrează Rzeczpospolita descriind problemele şi întârzierile în construirea stadionului naţional din Varşovia şi a unei autostrăzi principale, înaintea Campionatului european de fotbal 2012, din Polonia. În ambele cazuri, companiile care au propus preţuri foarte scăzute pentru a câştiga contractele de construcţie se regăsesc acum în imposibilitatea de a termina lucrările la timp sau de a respecta standardele de calitate. Cum data Campionatului se apropie, ei speră să poată renegocia condiţiile finaciare, relatează cotidianul din Varşovia. Acesta urmând să fie un capăt de pod al investiţiilor în Europa, consorţiul chinez de construcţii Covec a cerut 330 de milioane de euro pentru a construi o porţiune de 50 de km din autostrada A2 care leagă Varşovia de Lodz, cu 106 milioane de euro mai puţin decât celelalte oferte. Confruntată cu dificultăţi în plata prestatarilor săi polonezi, Covec a fost obligată să întrerupă construcţiile, riscând să piardă contractul şi să fie obligată să plătească investitorului polonez 186 de milioane de euro de despăgubiri. “Aceste probleme decurg din alocarea contractelor doar pe baza celui mai scăzut preţ”, declară expertul în transporturi Adrian Frugalski. “În cele mai multe ţări ale UE, ofertele selecţionate sunt cele care prezintă cel mai bun raport calitate-preţ, ceea ce nu înseamnă că sunt cele mai ieftine”.

Portugalia. Algerile de astazi. Cu două zile înaintea alegerilor parlamentare de duminică “PSD depăşeşte PS cu 5,4%, iar dreapta este pe cale de a obţine majoritatea absolută”, titrează Público, referindu-se la partidul de opoziţie de centru-dreapta şi la Partidul Socialist al actualului premier José Sócrates. Dar după aceste alegeri anticipate, organizate după demisia lui Sócrates ca urmare a respingerii planului de austeritate de către Parlament, “formarea unei coaliţii majoritare este nesigură, cu sau fără PS”, declară analistul João Labrincha. În timp ce UE şi FMI cer măsuri de austeritate în schimbul planului de salvare de 78 de miliarde de euro, “un singur lucru este sigur: viitorul nu va fi uşor, indiferent cine va câştiga puterea. Şi nici pentru partidele de opoziţie. Se cere îmbinarea originalităţii şi a creativităţii cu responsabilitatea. Şi ar trebui să începem prin a mări transparenţa în activităţile publice”. Printre altele, “ar trebui cerută cel puţin o revizuire naţională a datoriei publice, pentru a putea stabili dacă impunerea unui stat şi mai ‘auster’ pe plan social, economic şi politic” este justificată.

Nota: Unele traduceri sunt preluate din limbile engleza, francez, germana de pe siturile ziarelor sau din portalul Press Europe si / sau  New Europe

Advertisements