În Europa: 6 Iunie 2011

Grecia se răscoală împotriva austerităţii: Peste 50.000 de manifestanţi, pe străzile din Atena. Zeci de mii de greci au participat duminică seară la un miting de proporţii împotriva austerităţii, organizat în centrul Atenei, la apelul “Indignaţilor”, o mişcare alternativă de rezistenţă similară celei din Spania. Conform poliţiei, mai mult de 50.000 de persoane s-au adunat duminică seară în piaţa Syntagma, în faţa Parlamentului, scandând “Hoţii, hoţii”.  La Salonic, 3.000 de persoane au participat la un protest similar, răspunzând unui apel european difuzat în principal prin intermediul reţelelor sociale. Mitingul de la Atena a fost cel mai important organizat de la începerea manifestaţiilor convocate de “Indignaţii” greci. Mulţimea a purtat drapele elene, dar şi spaniole, portugheze, tunisiene şi argentinene. “Voi aveţi o boală, noi avem soluţia. Revoluţia” , scria pe unul dintre bannerele purtate de demonstranţi. Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au acceptat vineri o suplimentare a ajutorului pentru Grecia, în schimbul unor noi constrângeri financiare şi a unei accelerări a privatizărilor. Cele trei instituţii au deblocat deja, în mai 2010, un împrumut de 110 miliarde de euro pentru Grecia, aflată la acel moment într-o situaţie critică. Mediafax

Germania va emite un avertisment european: Originea îmbolnăvirilor cu E.coli, seminţe germinate produse în landul Saxonia Inferioară. Germania va recurge la sistemul european de alertă rapidă pentru a lansa un avertisment în legătură cu posibilitatea ca seminţe germinate produse în Saxonia Inferioară să fi fost la originea îmbolnăvirilor cu bacteria E.coli enterohemoragică, a anunţat Comisia Europeană. n acest stadiu, nu va fi vorba despre o alertă europeană care să vizeze anumite loturi de produse, aşa cum a fost cazul castraveţilor spanioli, consideraţi iniţial drept potenţială sursă a îmbolnăvirilor, a declarat Frederic Vincent, purtător de cuvânt al Comisiei pentru probleme de sănătate. “Autorităţile germane ne-au anunţat duminică numai că urmează să difuzeze, în sistemul de alertă rapidă pentru alimentaţie (RASFF), informaţiile de care dispun în legătură cu suspiciunile asupra unui producător de seminţe germinate”, a precizat el. Comisia Europeană nu a fost încă notificată oficial despre acest subiect. Autorităţile regionale din landul Saxonia Inferioară au anunţat că îmbolnăvirile înregistrate în Europa ar putea avea originea în seminţe germinate produse în nordul Germaniei . Conform ultimului bilanţ, 22 de persoane au murit în Europa în urma contaminării cu E.coli enterohemoragică, 21 dintre decese fiind înregistrate în Germania. Mediafax

Slovenii au respins prin referendum reforma în sistemul de pensii. Premierul va cere un vot de încredere. Premierul sloven, Borut Pahor, intenţionează să ceară un vot de încredere din partea Parlamentului, după ce alegătorii au respins masiv la referendumul de duminică reforma sistemului de pensii solicitată de UE şi Fondul Monetar Internaţional. Pahor refuză să demisioneze, în pofida presiunilor exercitate de liderul opoziţiei conservatoare, fostul prim-ministru Janez Jansa, susţinând că, în cazul demisiei premierului, Constituţia slovenă nu prevede convocarea de alegeri legislative anticipate. După numărarea a circa 90 la sută din voturile exprimate la referendum, Comisia Electorală Centrală a anunţat că 72 la sută dintre alegători au votat împotriva reformei sistemului de pensii, susţinută de numai 28 la sută dintre sloveni. Guvernul a avertizat că, în cazul în care reforma nu va fi aplicată, Slovenia riscă să împărtăşească soarta celor mai îndatorate ţări din Uniunea Europeană. Rata de participare la vot a fost foarte scăzută, de numai 35,5 la sută, mult mai redusă decât la referendumul din 2010 privind delimitarea graniţei cu Croaţia, când au votat 42,7 la sută dintre alegători, şi cea de la alegerile legislative din 2008, când s-au prezentat la urne 63,1 la sută dintre alegători. Reforma sistemului de pensii, adoptată de Parlament în decembrie, prevede creşterea vârstei legale de pensionare de la 63 la 65 de ani şi este solicitată de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Mediafax

Franţa interzice cuvintele “Twitter” şi “Facebook” la radio şi televiziune. Motivul care a stat la baza acestei decizii se regăseşte într-un decret ce datează din mai 1992. Potrivit acestui decret, menţionarea unor astfel de servicii, prin pronunţarea numelor lor, reprezintă un act de publicitate. De aceea, trimiterile către “Twitter” şi “Facebook” constituie un tratament preferenţial. Christine Kelly, purtătoarea de cuvânt a Consiulului Superior al Audiovizualului (Conseil Superior de l’Audiovisuel / CSA) din Franţa, a explicat această decizie de interdicţie. “De ce să avem un tratatement preferenţial pentru Facebook, care valorează miliarde de dolari, când există multe alte reţele de socializare care luptă din greu pentru a fi recunoscute?”, a declarat Christine Kelly pentru publicaţia L’Express. “Ar fi o distorsionare a concurenţei. Dacă vom permite ca Facebook şi Twitter să fie citate în direct, vom deschide Cutia Pandorei – alte reţele de socializare vor depune plângeri şi vor spune: «De ce nu noi?»”, a adăugat Kelly. CSA a considerat că “trimiterea telespectatorilor şi a ascultătorilor către pagina online a emisiunii de pe o reţea de socializare, fără a cita acea reţea de socializare, prezintă un caracter informativ”. “În schimb, trimiterea telespectatorilor şi a ascultătorilor către acea pagină, menţionând reţeaua de socializare pe care aceasta a fost creată, are un caracter publicitar”, care contravine decretului din martie 1992, care “interzice publicitatea clandestină”.RFI

BERD: România nu ar fi grav afectată de un faliment al Greciei. Economia României nu se întoarce în recesiune, indiferent de cum evoluează situaţia din Grecia. Iată ce a declarat într-un interviu pentru Mediafax Peter Sanfey, economist la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). În plus, BERD estimează pentru acest an o creştere a economiei României de 1,8%, scenariu uşor mai optimist faţă de proiecţia autorităţilor române şi a FMI, care anticipează un avans de numai 1,5%. Intrarea în incapacitate de plată a Greciei este o posibilitate din ce în ce mai vehiculată pe pieţele internaţionale în ultima perioadă. Asta în condiţiile în care statul are o datorie de 150% din PIB (mai exact, 327 miliarde euro) şi are probleme în îndeplinirea obiectivelor din acordul cu UE şi FMI.  În acest context, Peter Sanfey, lead economist la BERD spune că agravarea situaţiei economice în Grecia ar avea consecinţe asupra tuturor statelor europene, însă economia României beneficiază de avantajul că este destul de diversificată atât în structură, cât şi în ceea ce priveşte relaţiile sale comerciale. Pe canalul financiar, oficialul BERD a arătat că până în prezent băncile greceşti şi-au arătat întreg sprijinul pentru subsidiarele din România şi din regiune, şi crede că această situaţie va continua. Subsidiarele instituţiilor de credit elene Alpha Bank şi Bancpost (Eurobank) se află printre cele mai mari zece bănci din România. În piaţă mai activează trei instituţii de credit mai mici, respectiv Banca Românească (NBG), Piraeus şi ATEbank. Să mai amintim că agenţia de evaluare financiară Moody’s a anunţat miercuri că a redus ratingul Greciei cu trei trepte, un nivel “extrem de speculativ” din cauza datoriilor. La rândul său, FMI a avertizat că ar putea bloca plata următoarei tranşe, de 12 miliarde euro, din împrumutul către Grecia (din pachetul total de finanţare de 110 miliarde de euro), dacă Uniunea Europeană nu garantează că va acoperi necesarul de finanţare al statului elen în următorii ani. Înfiinţată la sfârşitul Războiului Rece pentru a ajuta statele foste comuniste să facă tranziţia la economia de piaţă, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare finanţează proiecte în 29 de ţări. RFI

Tagged: În Europa, Europa 2011

Posted in: În Europa, Europa 2011