Europa: Ca pe timpul lui Franz şi secvenţe din MASH

Posted on 07/06/2011 by

8


Moşul meu a fost fanul lui Franz Joseph al Austriei pana in ultima zi a vietii lui. Avea o poza care a atarnat in dormitorul sau chiar pe timpul comunistilor. Din nefericire, moşul meu a cunoscut o varianta romantica a perioadei, fara sa-si dea seama cat de neputincioasa si anacronista a fost administratia acestui imparat in pragul scolului al XX-lea. Desi nu cred ca istoria se repeta, de multe ori ne trezim dupa un secol cu fenomene pe care le credeam apuse si rapuse de timpurile noi pe care le traim.

Mi-e foarte greu sa nu asemuiesc birocratia Uniunii Europene cu birocratia habsburgica de la inceputul secolului trecut – multinationala, multilingvista, aparent stricta si ordonata, in fond generatoare de norme imposibil de respectat, care se schimbau, incercand sa tina pasul cu o realitate de fapt inexistenta (vezi Lisabona sau 2020).

Intr-o Europa in care numai dezordinea este ordonata si in care se vorbeste de o unitate inexistenta, fiecare isi vede de treaba lui incercand din rasputeri sa se arate solidar sau cel putin sa nu calce prea apasat pe bombeul partenerilor, lucrurile merg greu si in mare parte stagneaza.  Astazi dimineata am publicat stirea care vorbea despre faptul ca Olanda nu recunoaste Romania (si Bulgaria) ca stat de drept – mare secret international, spus dupa 6 rapoarte referitoare la justitia romana, rapoarte in care se mentiona acest fapt, fara ca nimic concret sa se intample. Acum, nu are dreptate “Hot Lips” Pivniceru sa ratoiasca la ei ca o precupeata din piata Huşilor? Zice madama judecatoare:

Nu, nu pot susţine suspendarea unui judecător care este anchetat penal, pentru că s-ar încălca dreptul la prezumţia de nevinovăţie, care trebuie să se aplice şi magistraţilor. Sunt cetăţeni ca oricare alţii. Noi, ca judecători, nu pu tem să ne pronunţăm dinainte şi să suspendăm un magistrat fără să avem probe, fără să ştim cu certitudine că este vinovat. Ce fel de judecători am fi? Mie, personal, mi-ar fi frică să fiu judecată de un judecător cu mintea înfierbântată, care gândeşte aşa. (Evenimentul Zilei)

Si mai zice zâna justitiei:

Etica e o morală. Nu are a face etica cu Statutul magistratului, care prevede cercetarea disciplinară şi aplicarea de sancţiuni. Nu se discută aici de etică, ci de respectarea unor câştiguri, a unor drepturi democratice. (…) Principial, e corect şi punctul de vedere al celor de la UNJR. Dar nu pot fi luate decizii cu mintea înfierbântată, când e scandal public, şi în nici un caz plecând de la un caz concret, cum e cel al judecătorului Florin Costiniu. Dacă i-am suspenda pe judecători aşa de uşor, i-am compromite pe toţi şi nu ar mai avea cine să judece.

PAGUBA IN CIUPERCI!

Bun, au auzit baietii olandezi pe precupeata-judecatoare respectiva si ce au facut – au declarat ca statul de drept lipseste din inventarul Romaniei. Mare desteptaciune, au scris un raport si inca unul pana au ajuns la sase…in curand il vom citi pe al saptelea. Bun si scriem rapoarte si mai facem ceva? Nu, doar scriem ca  asa sta bine unei birocratii habsburgice.

Extrem de usor sa povestesc deznodamantul acestei birocratii si acestui imperiu, suficient sa luam o carte de istorie de clasa a VII-a, scrie acolo – la lada de gunoi a istoriei.

O sa va intrebati ce legatura are statul de drept in Romania, Franz Joseph si  Mona Pivniceru. Am sa raspund simplu – daca birocratii europeni nu au sa-si impuna hotararile si normele asupra Romaniei, vor ajunge unde a ajuns imperiul lui Franz si daca Mona Pivniceru defineste etica justitiei romane, Romania nu va fi niciodata stat de drept!