În Europa: 10 Iunie 2011

Posted on 10/06/2011 by

2


Corupţia ne ţine la poarta Schengen. Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a amânat până la toamnă discuţiile privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Olanda, Germania şi Franţa nu discută intrarea României şi Bulgariei în Schengen, decât după rezultatele evaluării pe Justiţie, ce vor fi publicate în iulie. „Nu luăm nicio decizie pe intrarea celor două ţări în Schengen până nu vedem rapoartele pe Justiţie. După ce le vedem, aderarea va fi în trepte. Prima parte, probabil, în toamnă”. Aşa se poate rezuma mesajul Consiliului miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne ai UE care a avut loc ieri, la Luxemburg. Singurul consens al statelor membre a fost că nicio decizie nu va fi luată în privinţa Schengen înainte de publicarea ultimelor rapoarte pe Justiţie din cadrul Mecanismului de Verificare şi Cooperare (MCV) al Comisiei Europene. După publicarea acestora, în iulie anul acesta, Consiliul se va întâlni, din nou, în septembrie, pentru „a dezbate” când şi dacă va fi luată o decizie concretă de aderare. „După întâlnirea din septembrie, o decizie ar putea dura o lună sau mai multe luni”, a anunţat ministrul de Interne francez, Claude Guéant. Amânarea aderării celor două ţări la spaţiul Schengen este, conform ministrului francez de Interne, „o manieră de a instala încrederea suplimentară” în cele două ţări. Acesta a vorbit despre un „foarte posibil” scenariu, şi anume: România şi Bulgaria să adere la Schengen în două trepte, deschizând mai întâi frontierele aeriene şi maritime, iar apoi pe cele terestre. Adevarul.

Rusia ameninţă cu dezvoltarea forţelor sale nucleare în lipsa unui acord privind scutul antirachetă. Rusia va fi obligată să îşi dezvolte forţele nucleare în cazul în care nu se va ajunge la un acord cu NATO privind amplasarea unui scut antirachetă în Europa, a declarat miercuri la Bruxelles ministrul rus al Apărării, Anatoli Serdiukov, citat de RIA Novosti în pagina electronică. “Nu avem altă opţiune, dacă nu, vom fi obligaţi să relansăm cursa înarmării”, a declarat ministrul la încheierea unei reuniuni a Consiliului Rusia-NATO la nivelul miniştrilor Apărării. Totodată, a precizat Serdiukov, Rusia şi NATO nu reuşesc să definească arhitectura viitorului sistem de apărare antirachetă din Europa. “Divergenţele sunt substanţiale. Este vorba în primul rând de garanţiile care exclud posibilitatea folosirii scutului european pentru interceptarea rachetelor intercontinentale ruseşti”, a declarat el la Bruxelles, la încheierea unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia. Potrivit ministrului, părţile “nu vor reuşi să definească aspectul şi arhitectura scutului antirachetă din Europa”. Rusia şi NATO au convenit să coopereze în privinţa amplasării unui sistem antirachetă în Europa în cadrul summitului de la Lisabona din 20 noiembrie 2010. Ministrul adjunct al Apărării a deplâns recent absenţa progreselor în negocierile din acest domeniu şi a mărturisit că militarii ruşi se pregătesc să reacţioneze la amplasarea unor elemente ale scutului american antirachetă în apropiere de frontierele ruse. Mediafax

“Corupţia şi crima organizată împiedică primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen”. Germania nu îşi va modifica poziţia privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, în pofida votului Parlamentului European, care a recomandat cu o largă majoritate primirea celor două ţări în zona liberă de circulaţie europeană – crede Gernot Erler, fost secretar de stat în ministerul de externe de la Berlin şi specialist în probleme est-europene. El a avertizat însă că la reuniunea de joi de la Luxemburg a miniştrilor de interne din ţările UE, în special Germania şi Franţa se vor opune luării unei decizii privind accesul în Schengen al României şi Bulgariei. Cel mai probabil, cele două mari puteri europene vor să amâne decizia până la summitul din septembrie al blocului comunitar şi să aştepte astfel raportul din iulie al Comisiei Europene privind progresele realizate la capitolul Justiţie de România şi Bulgaria. Gernot Erler a explicat că la Berlin şi Paris, dar şi în alte capitale europene, nu există încredere în măsurile luate de Bucureşti şi Sofia în vederea combaterii corupţiei şi crimei organizate. “Pentru primirea celor două ţări în Schengen este nevoie de acordul tuturor statelor membre, ceea ce deocamdată nu pare a fi cazul”, a subliniat parlamentarul german. Dar problema,aproape endemică în România şi Bulgaria, a devenit una deosebit de sensibilă la nivel comunitar. Ea s-a transformat într-un factor politic, corelat cu admiterea celor două ţări în spaţiul de liberă circulaţie europeană. DW.

Tensiuni diplomatice între Brazilia şi Italia. Tensiuni diplomatice între Brazilia și Italia după ce Curtea supremă a țării sud-americane a decis să-l elibereze pe Cesare Battisti, încarcerat de 4 ani de zile. Fostul activist italian de extremă stângă nu va fi extrădat spre Italia unde justiția îl condamnase la închisoare pe viață iar Roma a decis deja să meargă la Curtea Internațională de Justiție de la Haga. Întreaga clasă politică italiană – de stânga și de dreapta deci – este indignată de decizia braziliană de a-l elibera pe fostul militant de extremă stângă. Chiar și discretul președinte al Italiei, Giorgio Napolitano, mai degrabă autoritate morală în țară, a deplâns faptul că “această decizie va pune în dificultate raporturile istorice de amiciție între cele două țări”. Șeful guvernului de la Roma, Silvio Berlusconi, s-a declarat și el “amărât” estimând că “Brazilia nu ține seama de dorința legitimă a familiilor victimelor lui Battisti de a se face dreptate”. În sfârșit, șeful diplomației italiene Franco Frattini a promis că “meciul nu s-a terminat. Prima reprizà a fost câștigată de terorism, a doua s-ar putea juca în fața Curții internaționale de justiție de la Haga”, a mai amenințat ministrul italian de externe. Trebuie precizat că decizia inițială de a nu-l extrăda pe Battisti fusese luată de fostul președinte brazilian Lula da Silva în ultima zi a mandatului său. Roma reacționase virulent, își rechemase ambasadorul pentru consultări și îi ceruse succesoarei lui Lula, Dilma Roussef, să revină asupra alegerii făcută de mentorul ei. Lucru pe care președinta Braziliei a refuzat să-l facă. RFI

Scandal la Chişinău, unde comuniştii ies în stradă. Câteva sute de simpatizanţi ai Partidului Comuniştilor din Republica Modlova (PCRM) au pichetat joi, 9 iunie, Palatul Republicii din Chişinău, unde au loc şedintele Parlamentului. Protestatarii au cerut demisia coaliţiei aflate la putere, dar şi a Comisiei Electorale Centrale, după alegerile locale din Moldova. Protestatarii comunişti au cerut demisia preşedintelui interimar, Marian Lupu, a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan şi a Guvernului. Participanţii la protest purtau drapele roşii şi steaguri cu simbolurile electorale ale candidatului comunist la funcţia de primar al Chişinăului, Igor Dodon.  În acelaşi timp, deputaţii PCRM care participau la şedinţa Legislativului au înaintat în plenul Parlamentului aceleaşi revendicări, cerându-i lui Marian Lupu să demisioneze. La fel, ei au cerut demisia Guvernului şi a Comisiei Electorale Centrale, pe motiv că aceasta s-ar face vinovată de fraudarea alegerilor locale din 5 iunie. După ce coaliţia majoritară a refuzat să supună votului aceste revendicări, comuniştii au părăsit sala de şedinţe şi s-au alăturat protestatarilor. Deputatul comunist Grigori Petrenko le-a declarat manifestanţilor că “Lupu nu mai are dreptul moral să fie preşedinte de Parlament şi preşedinte interimar al ţării, în condiţiile în care partidul său a acumulat la alegerile de duminică doar 2% din voturi”. Trebuie precizat însă că Partidul Democrat condus de Marian Lupu a acumulat trei procente din sufragii în Chişinău, în timp ce la nivel naţional a obţinut o medie de peste 15%. În replică, Marian Lupu a declarat că “acţiunile comuniştilor au un singur scop: să destabilizeze situaţia din ţară şi să provoace alegeri parlamentare anticipate”. Protestul s-a desfăşurat pe fundalul campaniei electorale pentru turul doi al alegerilor primarului de Chişinău, care va avea loc pe 19 iunie. RFI

Ziua furiei în Grecia. Grecia este confruntată din nou cu mişcări sociale. Mai multe sindicate, atât din sectorul public, cât şi din cel privat au lansat un nou apel la grevă generală, joi, 9 iunie. În centrul preocupărilor, planurile de reducere a cheltuielilor impuse de situaţia falimentară în care se află ţara. Fronda populară riscă să se transforme şi în rebeliune deschisă în Parlamentul de la Atena. Premierul socialist, Georgios Papandreou a avut mari dificultăţi în a-şi convinge colegii de partid că pentru a obţine un nou ajutor, al doilea într-un an de zile, lumea va trebui să facă eforturi şi mai mari. Greva declanşată joi atinge în principal întreprinderi publice susceptibile să fie privatizate, precum cele de distribuţie a electricităţii, cea de telefonie sau firmele de distribuţie a apei. În paralel cu această grevă de 24 de ore, principalele sindicate din ţară au chemat salariaţii dar şi pensionarii care şi-au văzut veniturile drastic diminuate să iasă în stradă. Duminica trecută, la manifestaţie veniseră 80 de mii de nemulţumiţi. Şansele ca rândurile lor să se îngroaşe sunt foarte mari, mai ales că sub presiunea străzii, calendarul de adoptare a noului plan de austeritate a fost amânat cu 24 de ore. RFI

Advertisements