În Europa: 11 Iunie 2011

Posted on 11/06/2011 by

1


Croaţia, aşteptată în UE în 2013. Comisia Europeană a recomandat vineri, 10 iunie, intrarea Croaţiei în Uniunea Europeană (UE) în iulie 2013. Acest lucru urmează să fie confirmat de cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Croaţia va deveni astfel a doua ţară din fosta Iugoslavie care aderă la UE, după Slovenia, în 2004. “Nu credeam anul trecut că croaţii ar putea ajunge aici”, declară comisarul pentru Justiţie, Vivianne Reding. “Dar în decurs de un an, au terminat reforma sistemului judiciar, iar acest lucru în mod ireversibil”, spune ea la Luxemburg. Negocierile dintre UE şi Croaţia au durat mult asupra capitolului privind Justiţia, în condiţiile în care Bruxelles-ul a cerut progrese în lupta împotriva corupţiei, urmărirea criminalilor de război şi cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga. Negocierile dintre UE şi Croaţia s-au încheiat aşadar. “Comisia Europeană tocmai a propus în cadrul consiliului de miniştri europeni încheierea ultimelor patru capitole” din cele 35 care au marcat aproape şase ani de negocieri, declară preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso într-un comunicat de presă. “Acest lucru deschide calea pentru aderarea Croaţiei la UE ca al 28-lea stat membru, începând cu 1 iulie 2013, dacă această dată orientativă propusă de Comisie va fi reţinută de Consiliu”, spune Barroso. Miniştrii de Externe din cele 27 de ţări membre s-ar putea pronunţa asupra acestui subiect pe 21 iunie, potrivit unor surse diplomatice. Croaţia va deveni a doua ţară din fosta Iugoslavie care aderă la UE, după Slovenia, în 2004. RFI

Robert Gates critică “masacrarea nevinovaţilor” în Siria. Secretarul american al Apărării, Robert Gates a denunţat vineri, 10 iunie, “masacrul vieţilor nevinovate” comis de regimul sirian. Şeful Pentagonului declară că “legitimitatea” preşedintelui Bashar al-Assad este sub semnul întrebării. “Masacrarea nevinovaţilor din Siria ar trebui să fie o problemă şi un subiect de preocupare pentru toată lumea”, afirmă Robert Gates, într-o conferinţă de presă la Bruxelles. “Cred că toată lumea trebuie să-şi pună întrebarea dacă Bashar al-Assad are legitimitatea pentru a guverna propria ţară, după acest gen de masacru”, adaugă secretarul american al Apărării. Peste o mie o sută de civili au fost ucişi şi cel puţin zece mii arestaţi în urma represiunii contra manifestanţilor, din data de 15 martie şi până acum, potrivit asociaţiilor de apărare a drepturilor omului. “Există în mod clar o fractură în Orientul Mijlociu între conducătorii care sunt pregătiţi să-şi masacreze propriile populaţii pentru a rămâne la putere şi cei care sunt pregătiţi pentru o tranziţie” democratică, mai spune Robert Gates. De partea ei, Ankara acuză regimul sirian de “atrocităţi” şi califică drept “inacceptabilă” reprimarea manifestaţiilor, în contextul în care noi refugiaţi au fugit din Siria în Turcia. RFI

NATO: Reformă în profunzime a structurilor de conducere. NATO îşi va reduce cu o treime personalul aflat în structura de comandament permanent şi va scădea drastic numărul agenţiilor şi cartierelor sale generale, a făcut cunoscut, joi, o sursă oficială, citată de AFP. Miniştrii apărării din cele 28 de ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice au reuşit să ajungă la o înţelegere, în cursul unui dineu de lucru desfăşurat miercuri seara, cu privire la sacrificiile pe care le presupune această reformă, închideri şi transferuri de sedii, ale cărei baze au fost stabilite cu ocazia summitului Alianţein din 20 noiembrie 2010, de la Lisabona. Schimbările sunt cerute insistent de Washington, Londra şi Paris, după cum a reamintit recent secretarul american al apărării, Robert Gates. Ideea urmărită este de a se oferi structurii comandamentului NATO un plus de ‘eficacite’, de a reacţiona mai rapid şi de a fi, în acelaşi timp, mai puţin costisitoare, ‘într-o perioadă de restricţii bugetare’ pentru domeniul apărării din partea majorităţii aliaţilor, a declarat, joi, secretarul general al alianţei, Anders Fogh Rasmussen. Efectivele pe timp de pace ale comandamentelor NATO se vor diminua de la 13.700 la 8.800 de persoane, a precizat ministrul spaniol al apărării, Carme Chacon. Numărul statelor-majore şi cartierelor generale va ajunge la şapte de la 11,în prezent.  De la trei cartiere generale comune se va trece la două, odată cu închiderea celui de la Lisabona. Vor fi păstrate cele de la Brunsum (Olanda) şi Neapole (Italia). Capitala Portugaliei va primi în schimb un cartier general de ‘vârf’, şi anume cel al corpului expediţionar maritim cu desfăşurare rapidă.  Numărul comandamentelor celor trei armate (aeriană, navală şi terestră) va fi înjumătăţit, de la şase la trei. Vor fi păstrate: cel de la Northwood, dintr-o suburbie a Londrei (forţe navale) şi cel din localitatea germană Ramstein pentru armata aerului. Cel de-al treilea, comandamentul forţelor terestre, este mutat de la Heidelberg (Germania) la Izmir, pe coasta de vest a Turciei, care pierde un comandament al forţelor aeriene. În aceeaşi ordine de idei, din cele aproximativ 400 de comitete aflate în subordinea alianţei vor rămâne mai puţin de 100. Agerpres.

NATO: un partaj cu scandal. Discursul lui Gates de la Bruxelles a relevat profunda nemultumire a americanilor de felul in care actioneaza NATO in Libia.  Am putea avea doua posibilitati: sau  dl Gates nu discuta cu Presedintele Obama, putin probabil, sau  medalia primita la Washington de Cancelarul Angela Merkel a fost mai mult de forma decat de fond. In sfarsit se prea poate ca discutiile la Washington intre Cancelarul german si Presedintele american au fost mult mai putin prietenoase decat s-au oglindit in presa americana si cea continentala. Robert Gates continua in acelasi discurs sa anticipeze viitorul sumbru pe care il prevede pentru NATO daca lucrurile nu se vor ameliora. Bineinteles ca punctul dureros au fost cele 2 milioane de dolari zilnice pe care contribuabilul american le suporta cand jumatate din aliatii NATO (in special Germania) nu contribuie cu un cent in aceasta operatiune.  Problema principala sau daca doriti subiectul deranjant pentru americani a fost faptul ca Germania doreste si indepartarea arsenalelor nucleare din Europa. În plus, Republica Federală doreşte extinderea pactelor de neproliferare: “Dorim ca ultimele arme atomice staţionate în Germania să fie retrase în aşa fel încât Republica Federală să devină o ţară lipsită de armament nuclear”, a spus ministrul german de externe, Guido Westerwelle. Guvernul german a solicitat ca noua strategie NATO să stipuleze ca toate misiunile sale să fie mandatate de ONU, lucru destul de dificil daca intelegem stuctura Consiliului de Securitate al ONU si drepturile de veto ale unora din membrii. Cu toate astea, in cazul Libiei Germania a refuzat (chiar daca actiunea a fost efectuata sub mandat NATO) participarea la aceasta actiune. Politeia.

Experţii economici avertizaseră în trecut că Grecia este un sac fără fund. Avertismentele analiştilor s-au dovedit întemeiate şi devin tot mai presante. Grecia nu poate fi salvată prin prelungirea datei scadenţei obligaţiunilor de stat, consideră directorul Institutului de Cercetare Economică din München, Hans-Werner Sinn. Opinia sa este confirmată de raportul privind situaţia economică a Greciei, publicat de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, estimează că guvernul elen va necesita ajutoare de încă 90 de miliarde de euro, peste sumele primite până în prezent. Oficialul german pledează pentru o reeşalonare treptată a datoriilor Greciei, la care să participe şi creditori particulari: băncile şi companiile de asigurări europene. Cel mai mare creditor al guvernului de la Atena este în prezent Banca Centrală Europeană, care a cumpărat o mare parte a obligaţiunilor de stat ale Greciei, Portugaliei şi Irlandei. În cazul ştergerii datoriilor greceşti, BCE ar face pierderi de mai multe miliarde de euro. Pentru expertul economic, Lars Feld, reeşalonarea datoriilor Greciei este doar o chestiune de timp. “Trebuie să acceptăm că guvernul elen nu mai are nicio şansă să-şi achite datoriile”, a declarat Feld, adăugâng: “un nou pachet de miliarde pentru Grecia nu va ajuta la nimic.” Susţinerea de miliarde pentru Atena nu va face altceva decât să amelioreze şocul incapacităţii de plată. Grecia: Restructurarea datoriilor, singura soluţie? Pentru Grecia, ţară înglodată în datorii, nu mai există decât o singură şansă şi anume ştergerea datoriilor de stat – consideră experţii economici. Propunerea analiştilor nu este o surpriză iar băncile şi asigurările implicate în Grecia par a se fi pregătit pentru acest caz. DW

Advertisements