Săptămâna Presei Europene / 4 – 10 Iunie –2011

Posted on 12/06/2011 by

2


Germania. “Bacteria ucigaşă”: federalismul german repus în discuţie. “Mai întâi a fost castravetele, apoi soia, mâine va fi probabil căpşuna”, titrează De Volkskrant, care explică faptul că chiar şi în Germania “nimeni nu mai înţelege nimic” cu privire la originea bacteriei ucigaşe E.coli. Directorul Institutului Robert Koch – organ central responsabil cu alertele privind securitatea alimentară – a declarat în 6 iunie că este foarte probabil ca declanşatorul să nu fie găsit niciodată. Pentru ziarul olandez “criza E.coli demonstrează partea neagră a federalismului german”, căci “fiecare land îşi are propria teorie, aparent fără un consens”, în timp ce “fiecare instanţă sanitară pare să-şi urmeze propriile proceduri”. “Atunci când sursa EHEC va fi găsită, nemţii vor avea materie de dezbătut. Este inevitabil ca sistemul fragmentat al regulamentelor sanitare să fie într-o zi centralizat. Confuzia a distrus vieţi umane şi a cauzat daune de mai multe milioane de euro, şi a deformat, fără ca acest lucru să fie necesar, imaginea Germaniei ca ţară modernă”.

Spania. Bruxelles înfierează deficitele regiunilor. “Europa se apleacă acum asupra deficitului regiunilor”, titrează cotidianul El Periodico, care aminteşte că “[evaluând în prezent planurile socio-economice şi bugetare ale statelor membre], Comisia va cere Spaniei şi mai multe restricţii bugetare în scopul reducerii deficitului său în 2012”. În timp ce mai multe guverne regionale, ca cel al Cataloniei, de exemplu, se află în “plină revoltă” în faţa obiectivului unui deficit public adus la 6 % din PIB până în 2012, El Periodico notează faptul că “apar îndoieli în toată Europa asupra capacităţii guvernului central de a impune disciplina regiunilor răzvrătite” în timp ce “PP [dreapta din opoziţie] şi PSOE [socialiştii, la guvernare] se acuză reciproc de falsificarea conturilor publice” ale regiunilor. Pentru cotidianul din Barcelona, situaţia este gravă; între timp agenţia de rating Moody’s a anunţat că regiunea Catalonia s-ar opune guvernului central, care nu ar avea instrumentele necesare asigurării obiectivelor de deficit reclamate de Bruxelles şi de către pieţele financiare, trage concluzia El Periodico.

Bruxelles. UE îşi deschide porţile. “Barroso a spus-o, în sfârşit: S-a terminat! Croaţi, veţi fi recompensaţi curând pentru eforturile voastre”, jubilează pe prima pagină Jutarnji list, parafrazându-l pe preşedintele Comisiei Europene, care a confirmat că Bruxelles urma să anunţe pe 10 iunie concluzia negocierilor pentru aderare, cu Zagreb. Croaţia ar putea astfel să devină cel de-al douăzeci şi optulea stat membru al UE pe 1 iulie 2013, după şase ani lungi de negocieri, pe care Barroso le-a calificat drept “foarte exigente, dar corecte”. Totuşi, Paris şi Berlin insistă să fie plasată Croaţia sub supraveghere drastică până la aderarea efectivă la UE, mai ales în domeniul luptei împotriva corupţiei. Pentru cotidianul din Zagreb, sfârşitul negocierilor reprezintă încoronarea eforturilor guvernului primului-ministru, Jadranka Kosor, şi ale Preşedinţiei maghiare a UE, care s-a străduit pentru ca negocierile să se finalizeze înainte de sfârşitul mandatului său.

Danemarca. “Conflictul asupra controlului frontierei germano-daneze se agravează“, titrează pe prima pagină cotidianul conservator danez Berlingske. Ziarul explică faptul că guvernul german, care nu se pronunţase iniţial asupra deciziei executivului de la Copenhaga, de a reinstaura controlul de frontieră între cele două ţări, critică acum danezii. Vice-ministrul german al Afacerilor Externe, Werner Hoyer, a publicat o cronică ieri în Berlingske, în care, fără să citeze totuşi explicit ţara, sublinia că “cei care regretă controalele frontaliere neagă rezultatele primordiale obţinute de Europa şi se joacă cu focul naţionalismului”. Aceste afirmaţii au fost calificate ca fiind “vorbe-n vânt” de către ministrul danez al Apărării, conservatorul Lars Barfoed, informează ziarul.

Spania. “Spania nu înseamnă prea mult în Europa”, titrează cotidianul La Razon, care face un joc de cuvinte pornind de la “importar un pepino” ( a importa un castravete). Ceea ce a şi făcut literalmente deputatul european al partidului UPyD (Union, Progreso y Democracia) Francisco Sosa-Wagner, a cărui fotografie apare pe prima pagină, cu un castravete în mână, în timpul discursului din Parlamentul European. Însă celor de la Madrid nu le arde de râs, a doua zi după anunţul făcut de Comisia Europeană, privind un ajutor de 150 de milioane de euro pentru agricultorii europeni. Aceştia din urmă au fost victimele primelor bănuieli asupra castravetului spaniol, la începutul epidemiei de E.coli, în Germania. Suma care le-a fost alocată de Comisie este “aproape nimic”, scrie La Razon, dacă se ţine cont de pierderile săptămânale estimate la aproximativ 200 de milioane de euro, cauzate de această criză. Cotidianul consideră şi că Germania, “arătată ieri cu degetul de Bruxelles din cauza spiritului de panică şi a incompetenţei sale, nu poate să scape chiar aşa, cu nonşalanţă”.

Olanda. “Occidentul ar trebui să înţeleagă că Libia nu este Kosovo”, titrează Volkskrant după reuniunea NATO din 8 iunie referitoare la “războiul dificil din Libia”, despre care cotidianul olandez aminteşte că durează deja de 82 de zile, în timp ce războiul din Kosovo din 1999 se terminase după 78 de zile de bombardamente. Ziarul constată că “problema devine tot mai dureroasă pentru Occident şi aliaţii săi: cât timp încă?” şi notează că, în momentul în care secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, se declara “optimist” în privinţa misiunii şi era convins că era Gaddafi va ţine “curând de trecut”, acesta din urmă bombarda oraşul rebelilor Misrata iar NATO lovea vreo patruzeci de ţinte. O “creştere a presiunii” care nu pare să-l impresioneze pe Gaddafi, care a declarat pe 7 iunie la televiziunea libiană că nu are decât “o singură alegere: să meargă până la capăt”.

Grecia. “Sânge şi lacrimi care valorează 100 de miliarde de euro”, titrează Ta Nea, la o zi după unda unda verde dată de guvern noului plan de redresare economică pentru perioada 2012-2015. “Va fi cu siguranţă votat după consiliul european din 23 iunie” crede că ştie ziarul, care detaliază amploarea planului: “tăieri salariale; reduceri de personal în administraţia publică; noi taxe chiar şi pentru pensionari sau pentru cei cu salarii reduse, creşterea TVA; lupta împotriva muncii la negru şi mai ales un val masiv de privatizări imediate: sporturi, aeroporturi, apă, electricitate, cazinouri, hipodromuri, telecom şi altele. Suprimarea unor locuri de muncă este de asemenea aşteptată, ca şi unele greve”, cum ar fi cea prevăzută pe 15 iunie.

Italia. Battisti eliberat, o palmă dată Romei. Decizia autorităţilor braziliene de a nu-l extrăda pe fostul scriitor italian Cesare Battisti, acuzat de terorism, provoacă indignarea în peninsulă, începând cu preşedintele Republicii, Girgio Napolitano, aşa cum scrie La Repubblica pe prima pagină. Napolitano acuză Brasilia de violarea acordurilor internaţionale, Battisti fiind condamnat cu închisoarea pe viaţă pentru patru crime comise în timpul “anilor de plumb” (acuzaţii pe care Battisti nu le recunoaşte).

Guvernul anunţă, în ceea ce îl priveşte, un viitor recurs la Curtea Internaţională de la Haga, împotriva deciziei Braziliei. “Brazilienii consideră că au făcut un gest de stânga”, comentează cotidianul roman: “ei cred că au salvat un Garibaldi sau un Che, un erou al libertăţii. În timp ce Battisti apasă pe trăgaci asemeni unui asasin ordinar”; eliberarea sa este “o pată mincinoasă peste memoria victimelor şi pe istoriei ţării noastre”.

Cotidianul consacră în acelaşi timp prima sa pagină referendumurilor care vor avea loc în 12 şi 13 iunie, şi care privesc abrogarea legii care reintroduce demersul nuclear, privatizarea apei şi “împiedicarea legitimă” a celor mai importanţi oameni de stat (inclusiv şeful guvernului) de a asista la procesele care îi privesc. În timp ce Silvio Berlusconi face campanie pentru absenţă la referendum, La Repubblica subliniază că “efectul Fukushima” ar putea genera un procent de participare suficient pentru validarea votului. O victorie a lui “da”, notează L’Espresso, ar marca “finalul ciclulului berlusconian”.

Sofia. “Europa ne vrea în Schengen. Dar când? La Sfântul aşteaptă…” Cotidianul popular Trud, din Sofia, îşi exprimă nemulţumirea, imediat după refuzul Uniunii Europene – cu ocazia reuniunii miniştrilor de Interne de la Luxemburg, din 9 iunie – de a integra Bulgaria şi România în spaţiul de liberă circulaţie. În ajun, Parlamentul European votase totuşi cu o largă majoritate în favoarea acestei adeziuni, considerând că cele două ţări “îndepliniseră pe deplin condiţiile tehnice”. “Era o victorie morală, continuă Trud. Dar, pentru materializarea sa, va trebui să aşteptăm un timp nedefinit deoarece decizia nu este la îndemâna cetăţenilor europeni ci a guvernelor lor”. Mai multe state rămân în continuare potrivnice adeziunii Sofiei şi Bucureştiului, mai ales Olanda, Franţa şi Germania, care consideră că cele două ţări nu au adus suficiente dovezi de bună voinţă şi dorinţă de a  combate corupţia şi de a asigura un control real al frontierelor  împotriva imigraţiei ilegale şi a traficului. Cazul României şi al Bulgariei va fi din nou examinat în septembrie, după publicarea raportului de evaluare anuală a Comisiei Europene.

Advertisements