În Europa: 13 Iunie 2011

Posted on 13/06/2011 by

1


AKP câştigă alegerile din Turcia dar nu obţine majoritatea calificată. Partidul provenit din mişcarea islamistă al primului ministru Recep Tayyip Erdogan a obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile legislative desfăşurate duminică în Turcia, asigurându-se de o a treia legislatură consecutivă, după ce au fost numărate aproape toate buletinele de vot.  După numărarea a 94% din voturi, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan, la putere din 2002, a obţinut 50,4% din voturi, potrivit canalelor de televiziune. Acest partid ar putea forma astfel cu uşurinţă singur un guvern, potrivit unei proiecţii de ansamblu a societăţii A&G şi difuzată de postul de televiziune CNN-Türk. AKP deţine o majoritate absolută în Parlamentul de 550 de locuri, potrivit acestei proiecţii, cu 326 de deputaţi. Acest partid a obţinut 47% din voturi la alegerile legislative precedente din 2007 şi 341 de locuri în Parlament. În 2002, AKP a obţinut 34% din sufragii, aminteşte AFP. Pe a doua poziţie s-a plasat Partidul Popular Republican (CHP, social-democrat), principala forţă de opoziţie, cu 25,8% din voturi, urmat de naţionaliştii MHP (Partidul Acţiunea Naţionalistă), cu 13,2%. Peste 50 de milioane de alegători dintr-o populaţie de 73 de milioane de locuitori au fost chemaţi la urne. AKP nu obţine totuşi majoritatea de două treimi (367) pe care o spera în Parlament pentru a modifica, fără a consulta opoziţia, Constituţia moştenită de la militari după lovitura de stat din 1980.El rămâne chiar cu sub cei 330 de deputaţi necesari pentru a supune la referendum orice amendament al legii fundamentale. Agerpres.

Grecia: mii de manifestanţi contra austerităţii la Atena. Mii de greci au manifestat pentru a treia duminică succesiv în faţa Parlamentului din Atena pentru a protesta contra noului plan de austeritate pregătit de guvern şi în sprijinul unui apel la grevă generală lansat pentru miercurea viitoare.  Cel puţin 15.000 de persoane, potrivit poliţiei, citată de AFP, s-au adunat în piaţa Syntagma (Constituţiei), cea mai mare a capitalei. Cu toate acestea, ca urmare a unui weekend de trei zile în Grecia, participarea a fost semnificativ mai redusă comparativ cu cifra de 100.000 de manifestanţi anunţată de presă duminica trecută. Participanţii şi-au anunţat intenţia de a forma un lanţ uman în jurul Parlamentului miercurea viitoare, în ziua grevei generale şi începutului examinării parlamentare a planului de austeritate prezentat de guvern. Primul ministru grec Georgios Papandreou şi partidul său nu mai beneficiază de încrederea decât a unui sfert din populaţie, potrivit unui sondaj publicat duminică. Doar 26% dintre respondenţi au încă încredere în Papandreou, potrivit sondajului Public Issue publicat de cotidianul Kathimerini. Acelaşi sondaj arăta în urmă cu o lună că 34% dintre persoane îi acordau încrederea. Guvernul vrea să fie aprobată de Parlament o nouă serie de măsuri de austeritate destinate să economisească 28 de miliarde de euro până în 2015, ca răspuns la cererile creditorilor Greciei, care speră să obţină astfel un nou ajutor financiar. Mii de manifestanţi protestează de o lună contra acestor măsuri de austeritate suplimentare, văzute ca impuse din străinătate pentru a răspunde unei crize provocate de ani de management defectuos. Agerpres.

Contracandidat pentru Lagarde la şefia FMI. Guvernatorul băncii centrale a Israelului, Stalney Fischer, fost director general adjunct al Fondului Monetar Internaţional, şi-a anunţat sâmbătă candidatura la şefia FMI, post rămas vacant după demisia lui Dominique Strauss-Kahn. Între timp, ministrul francez al Finanţelor, Christine Lagarde, considerat favorit la ocuparea funcţiei, şi-a continuat turneul internaţional de promovare a candidaturii, declarând în Arabia Saudită că rezolvarea problemelor legate de datoriile de stat ar fi o prioritate a FMI sub conducerea sa. Fischer, primul adjunct al directorului general al FMI în perioada 1994-2001, a fost descris de fostul secretar general al Trezoreriei Statelor Unite Robert Rubin drept un “erou necunoscut” al crizelor financiare mondiale ale anilor ’90. În cursa pentru şefia FMI se mai află şi guvernatorul băncii centrale a Mexicului, Agustin Carstens, care efectuează propriul turneu internaţional în căutare de sprijin. Pentru a-l desemna pe Fischer (67 de ani) drept succesor, FMI ar trebui să facă o excepţie de la regula că niciun candidat nu poate avea mai mult de 65 de ani, iar directorul general al Fondului nu trebuie să aibă peste 70 de ani. RFI

Ministrul de Interne francez: La Paris, 80% din jafurile stradale sunt comise de minori romani. Ministrul francez de Interne Claude Gueant isi propune sa creasca numarul de deportari de imigranti ilegali, sa reduca imigratia legala si face noi aprecieri dure la adresa infractorilor romani. Acesta anunta, intr-un interviu acordat pentru le Journal du Dimanche, 28.000 de noi “plecari” de imigranti pentru 2011.  Claude Gueant considera ca noile dispozitii incluse legea imigratiei ar trebui sa “permita sa creasca rapid numarul anual de plecari” de imigranti ilegali. Ministrul francez declara ca obiectivul actual al Guvernului este sa realizeze 28.000 de expulzari in 2011, adaugand ca aceasta cifra va fi ridicata “in cateva saptamani dupa evaluarea eficacitatii noilor dispozitii.” Gueant sustine ca fostul guvern socialist a permis o imigratie ilegala de 8.000 de persoane pe an si califica astfel drept salutara noua politica de imigratie implementata de guvern. Claude Gueant confirma, de asemenea, in acest interviu ca vrea sa reduca imigratia legala si a pus accentul pe “criminalitatea romaneasca”. “La Paris, 80% din jafurile stradale sunt comise de minori romani”, declara ministrul care sustine ca, impreuna cu autoritatile romane, va duce o campanie impotriva acestor retele de crima organizata…” HotNews.

România, printre ţările al căror număr de cetăţeni din M.Britanie a crescut spectaculos faţă de 2004. România se află pe locul patru în clasamentul ţărilor cu cea mai mare creştere a numărului de cetăţeni imigranţi în Marea Britanie faţă de 2004, după Slovacia, Letonia şi Polonia. Potrivit Daily Mail, noile date arată că 49.000 de slovaci au venit să locuiască în Marea Britanie în 2010, ceea ce reprezintă o creştere de 513 la sută faţă de 2004, când au venit 8.000 de persoane. Polonia are 521.000 de cetăţeni în Marea Britanie, ceea ce înseamnă o creştere de 448 la sută faţă de 95.000 care au ajuns aici în 2004. Ea este devansată de Letonia, care a înregistrat o creştere de 457 la sută faţă de 2004. România se află pe locul al patrulea, cu o creştere de 386 la sută. În 2004, în Marea Britanie erau 14.000 de români, în timp ce în 2010 numărul lor a ajuns la 68.000. România este urmată de Bulgaria, cu o creştere de 382 la sută. Mediafax.

Advertisements