În Europa: 15 Iunie 2011

Posted on 15/06/2011 by

1


Europol: Aderarea României şi Bulgariei la Schengen va spori imigraţia ilegală. Extinderea frontierei spaţiului Schengen prin aderarea la termen a Bulgariei şi României este susceptibilă să încurajeze imigraţia ilegală pe la frontiera greco-turcă, a apreciat marţi un oficial Europol, la Sofia. “Accesul posibil al României şi Bulgariei la zona Schengen (…) riscă să crească presiunea asupra frontierei greco-turce, iar coasta bulgară la Marea Neagră riscă să devină o ţintă a imigraţiei ilegale”, a apreciat Jean-Dominique Nollet, comandantul Unităţii de Analize din cadrul Europol, într-o conferinţă de presă pe tema extinderii Schengen.  Pe viitor, grupările infracţionale albanofone, turce şi provenind din fosta Uniune Sovietică “ar putea exploata aderarea Bulgariei şi României (la Schengen), dar şi  liminarea obligativităţii vizelor pentru ţări din Balcanii Occidentali”. Viitoarea eliminare a obligativităţii vizelor Schengen, luată în considerare pentru cetăţenii Ucrainei şi Republici Moldova, riscă, de asemenea, să faciliteze activităţile infracţionale, potrivit lui Nollet. Dintre toate centrele de activitate infracţională organizată din Europa, tocmai regiunea Balcanilor a cunoscut “cea mai mare expansiune în ultimii ani”, în materie de trafic de droguri, contrabandă şi trafic cu fiinţe umane, potrivit unui raport recent al Europol.Aderarea Bulgariei şi României la Schengen “nu trebuie să sperie pe nimeni”, a subliniat reprezentantul Europol, insistând, totodată, asupra necesităţii de a se lua “măsuri adecvate” dinainte. Mediafax.

Grevă de 24 de ore, miercuri, în Grecia. Administraţia, comerţul şi transporturile vor fi perturbate miercuri în Grecia, unde sindicatele au lansat un apel la o grevă de 24 de ore, precum şi la manifestaţii la Atena şi în alte mari oraşe din ţară, împotriva măsurilor de austeritate şi a privatizărilor. Totodată, sindicatul controlorilor de trafic aerian a anunţat marţi că şi-a suspendat apelul la o grevă de 24 de ore pentru a nu perturba traficul aerian, vital pentru turism, principalul motor al economiei ţării. “Am decis luni seara să ne suspendăm mişcarea deoarece Grecia este în prezent în plin sezon turistic”, a declarat pentru AFP Anguelos Sotiropoulos, membru al consiliului de administraţie al sindicatului. Apelul la greva generală este al treilea de la începutul anului lansat de principalele sindicate din ţară, GSEE (privat) şi Adedy (public), pentru a denunţa noul plan de austeritate şi privatizări care trebuie votat până la sfârşitul lui iunie pentru reducerea datoriei şi deficitului ţării. “Împreună, uniţi pentru a rupe lanţurile memorandumului (planul de austeritate, n.red.)”, este sloganul celor două sindicate, înscris pe afişele lor. Trei manifestaţii distincte sunt prevăzute miercuri la Atena. Mişcarea “indignaţilor” greci care campează paşnic de trei săptămâni în centrul Atenei în piaţa Syntagma în faţa Parlamentului prevede formarea unui lanţ uman în jurul instituţiei miercuri dimineaţa, la o zi de la începutul examinării în forul legislativ a planului de austeritate. În jurul orei 08.00 GMT (11.00 ora României), Frontul de luptă al muncitorilor (Pame, procomunist), urmează să se reunească în centrul oraşului în timp ce un pic mai târziu, este prevăzut un marş către Parlament, la care participă sindicatele GSEE şi Adedy. Noile măsuri au loc în timp ce creditorii ţării, Uniunea Europeană şi Fondul Monetal Internaţional, dezbat eventualitatea unui al doilea ajutor financiar pentru Grecia şi au avut dificultăţi în a se înţelege în privinţa modalităţilor de deblocare. Miercuri, transportul maritim va fi puternic perturbat. Astfel, niciun vapor nu va pleca spre insulele greceşti din Marea Egee (est) sau Marea Ionica (vest) din cauza unei greve convocate de sindicatele marinarilor. Transportul feroviar nu va funcţiona, iar şcolile şi ministerele vor fi, majoritatea, închise. Niciun buletin de ştiri nu va fi transmis, iar transportul urban se va opri timp de trei ore la începutul şi la sfârşitul zilei. Mediafax.

Bătălie Franţa-Mexic pentru şefia FMI. Fondul Monetar Internaţional a anunţat că a ales doi candidaţi pentru poziţia de şef al FMI. Este vorba despre Christine Lagarde (Franţa), una dintre favorite şi Agustin Carstens (Mexic), în timp ce candidatura israelianului Stanley Fischer a fost respinsă. Cursa este strânsă între Christine Lagarde, în vârstă de 55 ani, ministrul francez al Economiei şi Agustin Carsten, guvernatorul Băncii din Mexic, în vârstă de 53 de ani. Guvernatorul Băncii Israelului, Stanley Fischer, un economist respectat pentru faptul că a ajutat economia israeliană să traverseze criza financiară internaţională a fost cotat încă de la început ca outsider în faţa ministrului francez Christine Lagarde şi a mexicanului Agustin Carstens. Christine Lagarde este considerată favorită pentru a-i succeda lui Dominique Strauss-Kahn, fiind puternic susţinută, pe lângă Franţa şi de Germania şi Marea Britanie. Marile puteri economice din afara continentului şi-ar dori să pună însă capăt dominaţiei europene la şefia instituţiei. Christine Lagarde ar putea deveni prima femeie care va conduce Fondul Monetar Internaţional, în cei peste 60 de ani de la înfiinţarea instituţiei. Lagarde şi Carstens se află într-o cursă strânsă pentru obţinerea voturilor celor 24 de membri ai Consiliului de Administraţie al Fondului. FMI şi-a fixat drept obiectiv pentru desemnarea noului director general data de 30 iunie. RFI.

Alegeri primare după model american, în Bulgaria. Dreapta din Bulgaria organizează alegeri primare după model american, considerând că democraţia are numai de câştigat în acest fel. Pentru a treia oară în ultimii 15 ani, dreapta bulgară a aplicat cu succes o tradiţională metodă americană, precum alegerile primare pentru desemnarea candidaţilor săi la posturile de preşedinte şi de primar al Capitalei. Alegerile prezidenţiale şi cele locale vor avea loc concomitent în luna octombrie. La scrutinul de duminică au participat cu candidați proprii cele două formațiuni componente ale coaliției albastre: Uniunea Forțelor Democratice (UFD) și Partidul Democrați pentru o Bulgarie Puternică (DPBP).Au participat la vot 76 de mii de persoane–25% dintre simpatizanții dreptei de la ultimele alegeri parlamentare. În Statele Unite, alegerile primare atrag între 3% și 5% dintre simpatizanții partidelor mari. O altă deosebire: în Bulgaria primarele n-au costat decât 35 de mii de euro. Au învins candidatul UFD la președinție, Rumen Hristov și cel al DPBP la Primăria Capitalei, Proșko Proșkov. Scrutinul a decurs fără incidente și rezultatele au fost recunoscute de liderii coaliției. Ex-premierul Ivan Kostov însă a cerut să nu fie luate în calcul voturile din secțiile în care romii au participat în număr neobișnuit de mare. În acest mod el a făcut aluzie la posibilă fraudare a alegerilor de către partenerii din UFD. Comentând situația, premierul Boiko Borisov nu fără ironie și-a declarat satisfacția de faptul că romii și-au demonstrat în final dedicația europeană renunțând la vânzarea voturilor lor unui singur partid, aluzie la Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, partidul etnicilor turci și al musulmanilor. RFI.

Reuniune istorică a NATO la Belgrad. Belgradul găzduieşte începând de marţi, 14 iunie, conferinţa anuală a NATO, pe tema parteneriatului strategic militar, reuniune eşalonată pe două zile. Dacă ţinem cont că în 1999, Belgradul a fost bombardat de forţele NATO, organizarea acestei reuniuni în capitala Serbiei are o puternică încărcătură simbolică. Pentru sârbi, merită să ne reamintim acest lucru, intervenţia NATO din 1999 a fost sinonimă cu oroarea absolută. Serbia s-a simţit neînţeleasă de Occident, trădată de aliaţii ei tradiţionali, printre care Franţa şi redevenită o victimă, ca pe vremea invaziei naziste. Occidentalii şi NATO au încercat atunci să le explice sârbilor că respectivele acţiuni militare nu erau îndreptate împotriva poporului sârb, ci împotriva ultra-naţionalistului Slobodan Miloşevici, ale cărui trupe comiteau la rândul lor orori în Kosovo. Între timp, istoria s-a accelerat, Kosovo a devenit independent, Serbia a devenit o democraţie şi începe să se apropie de Uniunea Europeană. Se va apropia însă Belgradul şi de NATO? Dacă ar fi să ne luăm după sondajele efectuate în Serbia, 75% dintre sârbi au o opinie negativă faţă de Alianţa Nord-Atlantică. Şi cum Serbia a intrat şi într-o perioadă electorală pe fondul legislativelor de anul viitor, problema aderării la NATO este delicată, deci responsabilii de la Belgrad preferă să nu o abordeze deocamdată. În definitive, chestiunea nu este o urgenţă. RFI

Alexander Lukasenko: Vom lovi puternic orice protest public din Belarus. Presedintele Aleksandr Lukasenko a afirmat marti ca “va lovi puternic” orice protest public care va avea loc in Belarus, transmite Reuters. Declaratia liderului de la Minsk a fost facuta in contextul in care, la sfarsitul saptamanii trecute, la granita cu Polonia s-a desfasurat un protest. Manifestantii au fost risipiti de catre fortele de ordine din Belarus. Reuters a precizat ca autoritatea lui Lukasenko a fost afectata in ultima perioada de criza economica, care a dus la devalorizarea rublei si la cresterea inflatiei. La mijlocul lunii mai, unul dintre principalii oponenti ai presedintelui Aleksandr Lukasenko a fost condamnat de un tribunal din Belarus la cinci ani de inchisoare, dupa ce a fost gasit vinovat ca a organizat “tulburari de masa” in tara. Andrei Sannikov a negat acuzatia adusa de puterea de la Minsk. Sannikov, fost adjunct al ministrului de externe si co-fondator al miscarii Charter 97, a fost pus sub acuzare pentru un protest organizat in luna decembrie a anului trecut, impotriva realegerii lui Lukasenko in fruntea tarii, pentru al patrulea mandat. Aleksandr Lukasenko a fost reales presedinte al Belarusului cu 79,67% din voturi la alegerile din 20 decembrie 2010. Hotnews.

Advertisements