În Europa: 18 Iunie 2011

Posted on 18/06/2011 by

1


Titluri: Criza greacă a Europei; Acord franco-german pe dosarul grec; PE atacă dezechilibrele bugetare; Epidemia de E.coli: 5 tone de carne aparţinând societăţii franceze SEB, confiscată în Italia; Secretarul general al NATO: Nu Occidentul, ci Rusia provoacă o nouă cursă a înarmării.

Criza greacă a Europei. Reşuta Greciei a transformat criza financiar-economică a acestei ţări, care a debutat acum un an, într-o criză a discursului politic şi al clasei politice europene în genere, de fapt într-o criză a Europei in intregime Ziarul austriac Die Presse remarca în ediţia sa online de joi, 16 iunie, dansul retoric pe sârmă executat de miniştrii de finanţe europeni, ca să nu fie obligaţi să folosească în context elen termenul care s-ar impune cu privire la incapacitatea Atenei de a-şi rambursa datoriile. E vorba de noţiunea de insolvenţă, de care demnitarii europeni se feresc precum necuratul de tămâie. De ce? Pentru că a-l utiliza ar fi „extrem de periculos”, ba chiar ar echivala cu o „sinucidere politică”, devreme ce în nici o ţară europeană donatoare de fonduri nu s-ar  mai putea impune ajutorarea unui stat zis “insolvent”. Concomitent, agenţiile de rating ar reduce la nivelul minim credibilitatea financiară a Greciei de la actualul triplu CCC – mai rău aproape că nici nu se poate  – la poziţia finală semnalată de litera D, care e, cu siguranţă, cea mai rea şi echivalează cu falimentul de stat. Efectele unui atare demers al agenţiilor de rating ar fi cât se poate de grave, nu în ultimul rând din punct de vedere financiar. Pentru că ar antrena pierderi imense pentru Banca Centrală Europeană – posesoarea unui număr enorm de obligaţiuni de stat greceşti – ca şi pentru alte instituţii monetare. Băncile s-ar vedea nevoite să-şi treacă propriile obligaţiuni elene la capitolul pierderi şi am avea, afirmă Die Presse, „o criză bancară europeană.” Se ştie cum s-a ajuns aici. Prin negarea, respectiv escamotarea adevărului, spus răspicat de unii observatori încă de acum un an. Şi anume, că Grecia nu va fi în stare să iasă din criză, că pieţele financiare vor sancţiona cu obişnuita lor asprime statul elen şi că, în cele din urmă, se va ajunge la incapacitatea de plată, cu toate consecinţele ei neplăcute. Deutsche Welle

Acord franco-german pe dosarul grec. Franţa şi Germania şi-au afişat vineri armonia, uniunea în jurul dosarului grecesc. Preşedintele Nicolas Sarkozy, aflat în vizită la Berlin, a confirmat în prezenţa cancelarei Angela Merkel că cei doi lideri s-au pronunţat în favoarea unei soluţii rapide la criza datoriei Greciei.

De asemenea s-a confirmat participarea voluntară a unor firme private la planul de salvare a economiei greceşti. Unitatea afişată azi de preşedintele Franţei şi cancelara Germaniei era însă de aşteptat, “mariajul” celor doi este unul reciproc interesat.

Pentru a evita un faliment defintiv al Greciei şi o contaminare la întreaga zonă euro, cancelara germană a fost nevoită să-şi revadă ambiţiile, să accepte compromisul Franţei şi Băncii Centrale Europene, compromis ce se bizuie tocmai pe o implicare voluntară în salvarea Greciei a investitorilor privaţi. Detaliile exacte ale planului franco-german anunţat acum vor fi făcute publice cât de repede cu putinţă, probabil mult înainte de luna septembrie.

Se ştie doar că noul plan de sprijin se va situa undeva în jurul sumei de o sută de miliarde de euro. El va fi luat în discuţie déja duminică şi luni de miniştrii de finanţe din zona euro, apoi de toţi liderii europeni la summitul de joia viitoare.

Înţelegerea franco-germană de acum este cert una motivată de raţiuni politice. Fără deplasarea lui Sarkozy la Berlin şi fără o implicare a firmelor private în salvgardarea Greciei, cancelara nu ar fi primit unda vede a parlamentului federal. Cei doi lideri politici francez şi german erau aşadar constrânşi să se înţeleagă chiar dacă iniţial preşedintele Nicolas Sarkozy se temea de o contagiune la sisteme bancare din alte ţări fragile precum Irlanda şi Portugalia în cazul în care intră în horă şi creanţieri privaţi. Poziţia Berlinului s-a îndulcit acum, cea a Parisului s-a lăsat atrasă de compromis, rămâne de văzut concret cum va fi totul aplicat. Un ziarist german în post la Paris, citat de Le Parisien, rezuma astfel situaţia actuală din Europa: “Fără Germania, moneda euro nu poate fi salvată. Fără Franţa, nu există iniţiativă politică în Europa”. Chiar dacă sunt de culturi complet diferite, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel au înţeles cu timpul influenţa pe care o are celălalt. RFI

PE atacă dezechilibrele bugetare. Deputaţii europeni încearcă să evite apariţia unei alte crize similare crizei financiare actuale. Una dintre modalităţi este evitarea îndatorării excesive a statelor UE. Şase propuneri au fost astfel făcute, patru dintre acestea  urmăresc consolidarea Pactului de stabilitate şi creştere şi supravegherea bugetară.

În toamna trecută deputaţii europeni au adoptat un pachet legislativ ce prevede supravegherea sectorului privat din punct de vedere financiar. Apoi din această primăvara, Parlamentul lucrează la un alt set de reguli pentru a evita îndatorarea excesivă a statelor membre şi deficitele în creştere.Ideea este de a detecta dezechilibrele economice la timp pentru a aplica măsurile corective necesare. Criza economică şi financiară poate fi explicată şi prin dezechilibrele economice între statele şi la nivelul sectorului privat. Pentru prevenirea şi corectarea acestora la timp, Parlamentul European propune un nou mecanism în cadrul pachetului legilsativ privind guvernanţă economică.

În plus, Banca Centrală Europeană este de acord cu Parlamentul pe această temă, adaugă Sarah Bowles. Ea precizează că s-a piedut încrederea în statele membre întrucât  state mari precum Franţa şi Germania în trecut nu au aplicat regulile ci uneori le-au şi schimbat.  Deputaţii prevăd şi posibilitatea amendării statelor care nu se conformează noilor reguli şi deci nu iau măsuri la timp pentru redresarea dezechilibrelor bugetare. Amenzile sunt prevăzute însă ca o soluţie de ultim recurs iar când acestea vor fi aplicate, ideea este ca ele să alimenteze o cauză comună, precum Banca Europeană de Investiţii. Parlamentul ar dori ca aceşti bani să nu se întoarcă la ţările bogate.

În aprilie, comisia pentru afaceri economice şi monetare a adoptat  pachetul legislativ referitor la guvernanţa economică. Şase propuneri legislative se găsesc acum pe masa de discuţie, patru dintre acestea urmăresc consolidarea Pactului de stabilitate a zonei euro. Celelalte două au în vedere monitorizarea si controlul dezechilibrelor macroeconomice la nivelul UE.Votul în plenara Parlamentului European este programat pentru luna septembrie. RFI

Epidemia de E.coli: 5 tone de carne aparţinând societăţii franceze SEB, confiscată în Italia. Autorităţile italiene au confiscat aproximativ 5 tone de hamburgheri şi bulete congelate din carne tocată de vită aparţinând societăţii franceze SEB, considerată că ar fi la originea contaminării a şapte copii, la Lille, cu o tulpină a bacteriei E.coli, urmând a fi efectuate o serie de analize, transmite vineri AFP, citând surse apropiate Ministerului Sănătăţii de la Roma. ‘Carabinerii au confiscat joi după-amiază 1.570 pachete de hamburgheri de vită a câte un kilogram fiecare şi 4.000 de bulete a câte 900 de grame (în total, aproximativ 5 tone) marca Steaks Country fabricată de societatea franceză SEB, care este cel mai probabil la originea contaminării în Franţa, indică ministerul citat într-un comunicat. Sechestrul pe carne a fost pus în apropiere de Verona (nord-est) pe platforma logistică a Lidl, gigantul german de discount, care ‘cooperează pe deplin’ cu autorităţile şi care a ‘retras din supermarketuri produsele suspecte’, conform ministerului.  O altă cantitate de produse din carne tocată a mărcii menţionate urmează să fie confiscată vineri. Aceste produse vor fi analizate de Institutul pentru Zooprofilaxie din Padova (nord-est) ‘pentru a verifica prezenţa bateriilor infecţioase’ în carne, conform autorităţilor sanitare italiene. Şapte copii se aflau în continuare vineri în spital la Lille (nordul Franţei), dintre care unul în stare gravă, după ce s-au contaminat cu bacteria E.coli în urma consumului de hamburgheri. Aceştia urmau să fie supuşi unor analize pentru a determina sursa de contaminare. Agerpres

Secretarul general al NATO: Nu Occidentul, ci Rusia provoacă o nouă cursă a înarmării. Secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Anders Fogh Rasmussen, a criticat dur poziţia Rusiei pe marginea sistemului antirachetă şi a catalogat drept ‘lipsite de sens’ cheltuielile ei în vederea creării unor noi sisteme ofensive.

Drept replică, reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că în planul politicii de apărare Moscova nu intenţionează să plece urechea la sfaturile NATO.  În opinia experţilor, discursul critic al lui Rasmussen, care mizase foarte mult pe o normalizare a relaţiilor cu Moscova, ar putea fi explicat prin iritarea acestuia, provocată de faptul că discuţiile privind crearea împreună cu Rusia a unui sistem antirachetă comun au intrat într-un punct mort.  Rasmussen a ţinut acest discurs critic în timpul unei conferinţe desfăşurate la Londra, în cadrul Institutului Regal de Studii Strategice, precizează cotidianul rus Kommersant. Secretarul general al NATO a formulat la adresa Moscovei o lungă listă de pretenţii, punând practic pe umerii ei vina pentru lipsa de progres în cooperarea cu NATO în domeniul sistemului de apărare european. Potrivit lui Rasmussen, opiniile care se fac auzite la Moscova, conform cărora viitorul sistem antirachetă ar putea constitui la un moment dat motivul unei noi curse a înarmării, sunt unele ‘învechite’. În opinia sa, nu Occidentul, ci chiar Moscova provoacă o nouă cursă a înarmării, investind în sisteme ofensive, cum sunt şi rachetele balistice intercontinentale. În opinia lui Trenin, discursul lui Rasmussen nu este unul spontan, ci are legătură cu o anumită ‘frustrare care domneşte la Bruxelles, după ce, în timpul reuniunii de săptămâna trecută, miniştrii apărării din ţările membre NATO şi Rusiei nu au reuşit să înregistreze niciun progres în problema creării unui sistem antirachetă comun’. ‘În calitate de politician, Rasmussen conştientizează că speranţele sale la cooperare cu Moscova nu s-au îndreptăţit, iar acest lucru pare să-l afecteze din ce în ce mai mult’, subliniază Trenin. În afară de aceasta, înăsprirea tonului lui Rasmussen, care înainte era acuzat de atitudini excesiv de blânde faţă de Rusia, este, în opinia expertului de la Moscova, o dovadă a faptului că în Occident se întăreşte abordarea critică faţă de Moscova, pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare şi prezidenţiale din Rusia. Agerpres

Advertisements