În Europa: 24 Iunie 2011

Posted on 24/06/2011 by

6


Titluri: Grecia a cerut oficial un nou împrumut de la UE şi FMI; Epidemia de E.coli: Bilanţul a ajuns la cel puţin 43 de morţi în Europa; Berlinul elaborează strategii pentru importul de creiere; Christine Lagarde, audiată pentru şefia FMI; Comisarul Dacian Cioloş a salutat acordul G20 privind lupta împotriva volatilităţii preţurilor la produsele agricole.

Grecia a cerut oficial un nou împrumut de la UE şi FMI. Premierul grec George Papandreou a cerut oficial joi seară un nou plan de ajutor financiar din partea UE şi FMI, după cel în valoare de 110 miliarde de euro stabilit în urmă cu un an, a anunţat Uniunea Europeană într-un comunicat, citat de AFP.  “În urma cererii guvernului grec, anunţată de premierul elen”, s-a decis să se lucreze asupra punerii la punct a ‘principalilor parametri ai unui nou program’ de ajutor ‘care va fi susţinut de partenerii săi europeni şi de Fondul Monetar Internaţional’, se arată într-o declaraţie a liderilor UE, transmisă la sfârşitul primei zile a unui summit la Bruxelles.  Papandreou a oficializat o cerere care era de fapt deja considerată de câteva săptămâni ca fiind admisă, ţinând cont de dificultăţile ţării în a obţine finanţări. Eforturile preparatorii sunt deja într-o fază extrem de avansată. Cererea nu fusese încă oficializată. FMI s-a refugiat în ultimele zile în spatele acestui argument pentru a refuza să ia în considerare încă participarea sa la un nou plan de ajutor. Din împrumutul de 110 miliarde de euro acordat pe trei ani în 2010 de UE şi FMI, a mai rămas în prezent circa jumătate, însă banii nu vor fi suficienţi. Al doilea plan de salvare, care ar urma să se întindă până la sfâritul lui 2014, va fi fără îndoială mai mare de 100 de miliarde de euro. La acesta vor contribui de asemenea şi creditori privaţi ai Greciei. Agerpres.

Epidemia de E.coli: Bilanţul a ajuns la cel puţin 43 de morţi în Europa. Epidemia provocată de bacteria E.coli s-a soldat cu noi victime în Germania, bilanţul ajungând la cel puţin 43 de morţi în Europa, potrivit autorităţilor sanitare germane. Doar una dintre persoane a murit în afara Germaniei, şi anume o femeie din Suedia, a precizat Institutul Federal pentru Supraveghere Sanitară Robert Koch. În cadrul epidemiei, care s-a propagat prin consumul de seminţe germinate, au fost înregistraţi aproximativ 3.800 de bolnavi, în 16 ţări, dintre care 850 de bolnavi în stare gravă, a anunţat joi, pe de altă parte, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Numărul noilor cazuri înregistrate scade în mod constant , de la vârful epidemiei, înregistrat la 22 mai. Dar, dacă se ţine cont de întârzierea în semnalarea cazurilor, numărul total de bolnavi din Germania va creşte, în continuare, a subliniat OMS. Potrivit unui studiu al unor cercetători de la Universitatea din Munster, publicat miercuri în revista Lancet, bacteria “ucigaşă” este o combinaţie de două tulpini, şi anume o tulpină Ehec (E.coli enterohemoragic) şi o tulpină Eaec (E.coli enteroagregativ), deosebit de periculoasă, din cauza capacităţii sale de a se ataşa de peretele intestinal. Mediafax

Berlinul elaborează strategii pentru importul de creiere. Germania are nevoie de câţiva ani buni pentru a-şi acoperi lacunele de forţă de muncă înalt calificată. Este motivul pentru care administraţia federală se gândeşte la o relaxare a regulilor privind importul de creiere. Coaliţia conservator-liberală de la Berlin pregăteşte o nouă strategie pentru a acoperi lipsa specialiştilor de pe piaţa muncii germane – un plan de măsuri ce va afecta şi un alt domeniu sensibil al politicii federale, anume, imigraţia. Pe 1 mai au căzut ultimele bariere din calea forţei de muncă provenită din noile state ale Uniunii Europene, cu excepţia României şi Bulgariei. În paralel, însă, Berlinul a relaxat condiţiile de angajare a inginerilor şi medicilor străini, inclusiv din afara spaţiului comunitar. Pieţei muncii din Germania îi lipsesc, însă, specialişti cu înaltă calificare în multe alte domenii în afara celor două anterior enumerate. Ca atare, politicienii liberali din coaliţia federală de guvernământ şi ministrul conservator al Muncii, Ursula von der Leyen, caută soluţii pentru a face Germania atractivă şi a deschide porţi spre ocuparea posturilor vacante de către cetăţenii unor state care nu îşi permit să le valorifice potenţialul creator la preţul corect. Conform cifrelor actuale difuzate de asociaţiile profesionale, Germania are nevoie, în prezent, de 73.100 de ingineri, tendinţa fiind crescătoare. Construcţiile de maşini industriale şi automobile şi sectorul electrotehnic reclamă două treimi din necesarul neacoperit. Regional, lipsa de ingineri este resimţită mai ales în landurile sudice – Bavaria şi Baden-Württemberg. Alte domenii sensibile sunt matematica, informatica şi ştiinţele naturii. În plus, pe lângă medici, există o continuă cerere de personal asistent pentru sistemul de sănătate şi îngrijire. “Avem nevoie, pe de o parte, de pregătire profesională – inclusiv pentru cei care, la vremea potrivită, au ratat trenul educaţiei şi specializării. Pe de altă parte, avem nevoie de imigraţie, inclusiv prin păstrarea în Germania a străinilor care studiază aici. Doar cumulându-le pe amândouă putem rezolva problema existentă şi care va aduce Germania, în acest ritm, la situaţia de a avea, în 2025, opt milioane de locuri de muncă neocupate. Dintre acestea, 2.4 milioane vor fi în poziţii ce necesită pregătire academică”, a explicat, pentru Deutsche Welle, Klaus Bade, unul dintre experţii germani în materie de studii ale migraţiei şi integrării.

Christine Lagarde, audiată pentru şefia FMI. Christine Lagarde îşi trece joi marele examen la FMI. Ministrul francez al economiei este audiat de consiliul de administraţie al Fondului Monetar Internaţional, examen în cursul căruia Lagarde speră să-şi convingă interlocutorii să-i încredinţeze şefia FMI în urma demisiei lui Dominique Strauss-Kahn. Candidata Franţei are un singur concurent – preşedintele băncii centrale mexicane, audiat miercuri, şi aparent este favorită. Christine Lagarde este favorită chiar dacă ea n-a primit sprijinul oficial al Statelor Unite. Totuşi în urma întrevederii avute cu omoloaga sa franceză, Timothy Geithner secretarul american la finanţe a estimat că “doamna Lagarde este o candidată excepţional de dotată, de competentă pentru a conduce FMI-ul”. În faţa colegiului director al Fondului Monetar Internaţional, candidaţii trebuie să-şi prezinte punctele de vedere în legătură cu problemele cu care se confruntă instituţia internaţională şi statele ei membre. Apoi, ca la orice examen oral, administratorii pot pune întrebări candidaţilor. Preşedintele băncii centrale mexicane a fost déja audiat, ascultat marţi iar în declaraţia sa de introducere a pledat pentru imparţialitatea instituţiei şi resurse permamente mai mari pentru Fondul Monetar Internaţional. De partea ei, Christine Lagarde propune un FMI “mai reactiv, mai cooperativ, mai legitim şi mai echitabil”. Într-un mesaj transmis pe Twitter, candidata Franţei se declară partizană a unui “liberalism temperat”.RFI.

Comisarul Dacian Cioloş a salutat acordul G20 privind lupta împotriva volatilităţii preţurilor la produsele agricole. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a salutat joi acordul semnat de miniştrii agriculturii din G20 privind lupta împotriva volatilităţii preţurilor la produsele agricole, considerându-l totuşi insuficient în anumite puncte, relatează AFP. Întrebat dacă apreciază acordul ca fiind unul ‘istoric’, aşa acum l-a descris ministrul francez al agriculturii Bruno Le Maire, sau ‘minimal’, conform declaraţiei organizaţiei nonguvernamentale ONE, fondată de cântăreţul Bono, Cioloş a răspuns pentru postul de televiziune LCI: “Se poate vorbi de un acord istoric, chiar dacă este minimal, deoarece pentru prima dată miniştrii agriculturiii din G20 s-au aşezat în jurul mesei”. “Avem un document, avem o monitorizare a angajamentelor, iar viitoarele preşedinţii ale G20 vor fi mai mult sau mai puţin obligate să urmeze ceea ce s-a decis astăzi”, a spus comisarul român, vorbind în franceză. Totuşi, ‘aştept un angajament mai mare din partea statelor membre, în special asupra chestiunii comerţului, interdicţiilor la export şi dezvoltării”, a mai afirmat el. Chestionat în legătură cu stocurile de produse agricole, un element central al luptei împotriva volatilităţii preţurilor la alimente, el a apreciat că ‘faptul că s-a ajuns la un acord asupra unei metodologii şi asupra colectării de date pe baza unei metodologii comune, reprezintă deja un avans enorm’.Agerpres.

Advertisements