În Europa: 27 Iunie 2011

Posted on 27/06/2011 by

4


Titluri: Germanii au din ce în ce mai puţină încredere în euro (sondaj); China oferă sprijin pentru moneda euro; Napoli, urgenţa gunoaielor; Mario Draghi, viitorul şef al BCE, trebuie să scoată moneda euro din vârtejul crizei datoriilor suverane; Angela Merkel despre aderarea Croaţiei la UE: ‘Fără rezerve, nu cum a fost cazul Bulgariei şi României’.

Germanii au din ce în ce mai puţină încredere în euro (sondaj). Majoritatea germanilor nu mai au încredere în euro din cauza crizei prin care trece moneda unică, legat de cvasi-asfixierea economiei greceşti, relevă un studiu al institutului Allensbach, publicat duminică – informează AFP. În total, 71% din persoanele interogate au afirmat că au ‘mai puţină’, ‘cu greu’ sau ‘nicio încredere’ în euro, potrivit acestui sondaj publicat de Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung. Doar 19% declară că au ‘o mare’ sau ‘o foarte mare’ încredere în moneda unică, potrivit aceleiaşi surse. Neîncrederea faţă de euro continuă să crească în rândul germanilor: în aprilie 66% afirmau că nu au încredere în moneda europeană. În 2008, mai puţin de jumătate din persoanele interogate au împărtăşit această opinie.Într-un sondaj publicat la 10 iunie de canalul public ZDF, 60% din germani se declarau şi împotriva acordării de noi ajutoare de către UE Greciei, aflată în dificultate. Agerpres.

China oferă sprijin pentru moneda euro. Premierul chinez Wen Jiabao, aflat la Budapesta, în cadrul unui turneu european, a oferit ajutorul Chinei pentru a sprijini moneda comună europeană afectată de criza datoriilor din zona euro, transmite Associated Press. Wen Jiabao a precizat că Beijingul este un investitor pe termen lung pe piaţa datoriilor suverane europene şi că a achiziţionat deja un număr important de euro-obligaţiuni denominate. De asemenea, el a precizat că ţara sa va oferi “un sprijin consistent pentru Europa şi euro”. De la Budapesta, unde a sosit vineri, Wen Jiabao se deplasează sâmbătă în Marea Britanie, iar turneul său se încheie la Berlin, unde se crede că va discuta luni despre criza europeană a datoriilor cu cancelarul german Angela Merkel. Marţi, guvernul chinez a anunţat că va adopta măsuri suplimentare pentru a sprijini ţările europene în contextul crizei datoriilor prin care trec state precum Grecia. Agerpres.

Napoli, urgenţa gunoaielor. Napoletanii sunt în pragul unei crize de nervi, revolta bate la uşă, poate acestea sunt cele mai potrivite expresii pentru a descrie starea de spirit a locuitorilor care nu mai suportă munţii de gunoaie ce sufocă şi otrăvesc oraşul. Autorităţile locale dau vina pe Regiune, Regiunea vrea să dea în judecată Guvernul, iar între timp tonele de deşeuri continuă să se adune pe străzile oraşului. Se vorbeşte că, în toată Regiunea, s-ar strânge zilnic în jur de 600 de tone. Primarul din Neapole, Luigi De Magistris, ridică din umeri, depăşit de o situaţie pe care nu o mai poate controla. Gunoaiele la Napoli se găsesc acum pretutindeni şi nimeni nu face un gest pentru a le îndepărta. Însă, vorbind cinstit, urgenţa deşeurilor din Napoli şi din Campania nu mai este demult o urgenţă. Criza durează de mai bine de 17 ani. Doar în ultima legislatură au fost emise două decrete şi cel puţin tot atâtea legi pentru a rezolva într-un fel situaţia deşeurilor care au ajuns aproape în casele napoletanilor. Zilele trecute, locuitorii au avut iarăşi de luptat cu fumul gros ieşit din cele peste 55 de incendii în care fost daţi flăcărilor munţi de resturi menajere. Numai că de data aceasta oraşul este sugrumat de urgenţa sanitară a deşeurilor. Unii spun că Napoli nu se află încă pe marginea colapsului. Dar Napoli a intrat demult în colaps, ca o persoană înghiţită încet, dar sigur, fără prea mult zgomot, de nisipurile mişcătoare. Adevarul.

Mario Draghi, viitorul şef al BCE, trebuie să scoată moneda euro din vârtejul crizei datoriilor suverane. Supranumit şi “Supermario”, italianul Draghi s-a aflat pe statele de plată ale Goldman Sachs, cea mai influentă şi controversată bancă de pe Wall Street. Asta nu a fost o piedică pentru liderii europeni să-i acorde votul. Draghi va deveni şi şeful lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Italianul Mario Draghi, cel care urmează să preia conducerea Băncii Centrale Europene (BCE) din toamnă, are misiunea de a scoate cu bine moneda euro din cea mai gravă criză cu care se confruntă de la formarea uniunii monetare, în 1999. El va prelua în noiembrie şefia BCE de la fran­cezul Jean-Claude Trichet după ce a primit la finalul săptămânii trecute susţinerea liderilor europeni “Este o persoană foarte interesantă şi experimentată. Se conformează imaginii noastre despre stabilitate şi soliditate economică”, îl laudă cancelarul Germaniei Angela Merkel, scrie The Telegraph. Draghi nu se bucură numai de respectul liderilor europeni, ci şi de cel al analiştilor. “Au ales cel mai bun candidat posibil”, consideră Nick Kounis, economist la ABN Amro. Italianul, în vârstă de 63 de ani şi tată a doi copii, are un CV impresionant. După ce şi-a făcut doctoratul în economie la uni­versitatea americană MIT, cariera l-a propulsat pe Draghi în funcţiile de director executiv al Băncii Mondiale (1984-1990) şi director general al Trezoreriei Italiei (1991-2001), unde a condus procesul de privatizare. El a lucrat şi în mediul privat între 2002 şi 2005, unde a fost în topul executivilor băncii americane Goldman Sachs. Draghi a preluat şefia Băncii Italiei la finele lui 2005, înlocuindu-l pe Antonio Fazio după demisia acestuia în urma unui scan­dal de corupţie. În contrast cu predecesorul său, reputaţia lui Draghi a crescut cons­tant şi, la un moment dat, el a fost propus pentru funcţia de premier. Italianul conduce, de asemenea, Consiliul de Stabilitate Financiară, un organism internaţional înfiinţat în 2009 care monitorizează şi face recomandări despre sistemul financiar global.Ziarul Financiar.

Angela Merkel despre aderarea Croaţiei la UE: ‘Fără rezerve, nu cum a fost cazul Bulgariei şi României’. Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat, vineri, că liderii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat aderarea Croaţiei la UE, transmite AP.  ‘Am fost de acord cu aderarea Croaţiei’, a declarat Merkel după încheierea summitului european ce s-a desfăşurat, la Bruxelles, pe parcursul a două zile. Ea a subliniat că, în martie, Zagrebul înregistra unele rămâneri în urmă, dar problemele au fost depăşite, astfel că nu a mai existat niciun motiv pentru amânarea deciziei. ‘Fără rezerve, nu cum a fost cazul Bulgariei şi României’, a mai spus Merkel, citată de AP. Într-o declaraţie adoptată în unanimitate, şefii de stat şi de guvern ai Celor 27 solicită să fie luate ‘toate deciziile necesare’ ‘pentru ca negocierile de aderare a Croaţiei să fie încheiate până la sfârşitul lunii iunie’, iar semnarea tratatului să aibă loc ‘înainte de finalul acestui an’. Croaţia a început negocierile de aderare în 2005 şi va fi al doilea stat din fosta Iugoslavie primit în UE, după Slovenia. Ultimele ţări care au aderat la Uniunea Europeană sunt Bulgaria şi România, în 2007. Liderii europeni au mai salutat arestarea în Serbia a fostului lider militar al sârbilor bosniaci Ratko Mladic şi au subliniat că Belgradul a făcut un serios pas înainte spre aderarea la Uniunea Europeană. Negocierile de aderare cu Serbia ar putea fi lansate în primăvara anului 2012.Alte state din vestul Peninsulei Balcanice (Albania, Bosnia-Herţegovina, Macedonia şi Muntenegru) se află în diferite etape ale procesului de aderare. Cel mai avansat este Muntenegrul care, în decembrie, a primit statutul de candidat şi este de presupus că va adera cu ocazia următorului val al extinderii UE, în 2015 sau 2016. Agerpres.

Advertisements