În Europa: 1 Iulie 2011

Posted on 01/07/2011 by

3


Titluri: Polonia preia preşedinţia semestrială a Uniunii Europene; Guvernul italian a adoptat un nou plan de austeritate; Revista Presei de la Deutsche Welle; Ordine şi disciplină – Belarus reinstituie stimulentele sovietice; Audiere-surpriză vineri în procesul din SUA al lui Dominique Strauss-Kahn; Putin, întrebat ce va face după alegeri: Mă voi duce să mă spăl!

Polonia preia preşedinţia semestrială a Uniunii Europene. Polonia preia astazii, pentru prima dată, preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene şi a făcut din relansarea creşterii economice o prioritate, în timp ce cele 27 de state membre ale organizaţiei se luptă cu criza datoriilor suverane în Grecia şi în alte părţi, relatează agenţia Reuters. Polonia, cea mai mare ţară ex-comunistă din UE, doreşte întărirea pieţei unice, despre care se spune că stă la baza prosperităţii Europei, continuarea extinderii UE către Balcanii de Vest şi refacerea încrederii în instituţiile europene. ”Europa de astăzi are nevoie de acţiune comună, de mai multă cooperare şi de o mai mare integrare. Dorim să refacem încrederea în proiectele colective. Polonia va încerca să reconvertească Europa la credinţa în Europa, să reaprindă scânteia încrederii”, declara joi seara ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski.Pe lângă finalizarea aderării Croaţiei la UE, începerea negocierilor de aderare cu Serbia şi încheierea unui acord comercial cu Ucraina, preşedinţia poloneză a UE doreşte, de asemenea, promovarea aprofundării cooperării în domeniul energiei şi cel militar în interiorul organizaţiei ”Celor 27”.Doi înalţi oficiali ai UE, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, şi preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, vor participa vineri la manifestările de la Varşovia ce vor marca preluarea de către Polonia a preşedinţiei semestriale a UE. Agerpres

Guvernul italian a adoptat un nou plan de austeritate. Guvernul italian condus de Silvio Berlusconi a adoptat joi un nou plan de austeritate menit a reduce aproape de zero deficitul bugetar în 2014, a oferi noi asigurări pieţelor şi a proteja ţara de criza datoriilor din Grecia, au precizat surse guvernamentale citate de AFP şi Reuters. Pachetul de măsuri, care, potrivit unor oficiali, ar urma să aducă economii la buget de circa 47 de miliarde de euro, trebuie aprobat de Parlament în interval de 60 de zile. Potrivit variantelor provizorii ale planului de austeritate, printre măsuri se numără reducerea bugetelor ministerelor şi autorităţile guvernamentale locale, precum şi diminuarea reducerilor de taxe pentru companii şi familii.Discuţiile privind bugetul au amplificat tensiunile din cadrul coaliţiei de centru-dreapta condusă de Berlusconi, formaţiunea aliată Liga Nordului atenţionând chiar că Guvernul este în pericol dacă măsurile nu sunt adoptate în Parlament. Agerpres

Revista Presei de la Deutsche Welle. Deşi Parlamentul a adoptat măsurile de austeritate menite să salveze Grecia de la dezastru, tragedia elenă continuă şi pune la grea încercare stabilitatea monetară a UE, eclipsînd restul evenimentelor internaţionale. Grecia este pe cale de a-şi face harakiri, periclitînd stabilitatea economică a Europei – scrie Jyllands-Posten întrebîndu-se cum de a fost posibilă primirea ţării în uniunea monetară şi în cea europeană, în pofida numeroaselor avertismente. Răspunsul pare cît se poate de simplu: factorii decizionali au judecat situaţia din perspectivă politică şi nu economică. Un motiv suplimentar pentru ca Uniunea Europeană să adopte o atitudine realistă, să priceapă că, în cele din urmă, în cauză se află disciplina economică. Iar grecii, la rîndul lor, trebuie să înveţe să trăiască din ceea ce produc şi nu din banii contribuabililor restului ţărilor Uniunii Europene. Totuşi, Parlamentul elen a luat o decizie pe cît de înţeleaptă pe atît de eroică – aptă să îndepărteze pentru moment spectrul falimentului întregii ţări. Este o decizie favorabilă mai degrabă comunităţii internaţionale decît cetăţenilor Eladei, remarcă De Volkskrant, comparînd situaţia cu stingerea vîlvătăilor unui incendiu al cărui jăratec  rămîne în stare de incandescenţă. La rece, Neue Zürcher Zeitung formulează un diagnostic sever al maladiei elene, cauzată de un sistem politic inadecvat, de mentalităţi şi metehne adînc înrădăcinate precum clientelismul. Cît despre aşa zisa decizie eroică a parlamentului, ea nu pare a impreisona cotidianul helvet: aceiaşi politicieni care nu au fost traşi la răspundere pentru erorile lor sunt cei care cer mereu cetăţenilor de rînd noi sacrificii. Grecii au toate motivele să pună la îndoială eficienţa unei noi curbe de sacrificii, devreme ce deja – în urma măsurilor precedente de austeritate – consumul a scăzut dramatic iar creşterea economică a înregistrat un recul de 5,5%. Noua terapie de şoc, considerată de Nürnberger Nachrichten drept un mănunchi de cruzimi, nu va reîntrema ţara, periclitînd şi stabilitatea ei politică. – estimează Märkische Allgemeine. De aceea, ar fi bine ca europenii să nu repudieze Grecia şi să ţină cont că, în baza efectului dominoului, după falimentul elen ar urma putea urma cel spaniol ori portughez – relevă Süddeutsche Zeitung, lansînd un apel la solidaritate. Pe bună dreptate – căci, iată, din nou Neue Zürcher Zeitung sesizează că puternica prezenţă a băncilor elene în România şi Bulgaria fac vulnerabile şi sectoarele bancare ale celor mai proaspete membre ale Uniunii Europene. Vulneraiblitatea societăţii super-tehnologizate la atacurile teroriste a determinat  în Germania, prelungirea pachetului de legi anti terorism cu încă patru ani, măsură salutată de o bună parte a presei scrise. Deutsche Welle

Ordine şi disciplină – Belarus reinstituie stimulentele sovietice. Belarusul lui Alexander Lukaşenko se împotriveşte falimentului de stat prin metode desprinse din manualele de istorie. Preşedintele de la Minsk recurge la soluţii sovietice: pedepsirea celor ce muncesc prost. Aleksander Lukaşenko face trimiteri la ultimul din seria dictatorilor mohorâţi ai Uniunii Sovietice: Iuri Andropov. “Că le place unora sau nu, dar la fel ca atunci trebuie să forţăm oamenii să muncească. Jumătate din timp se leneveşte. Dăm numai jumătate din ce putem da, dar vrem să trăim în bunăstare”. Pentru cei care au aprins istoria mai târziu: Iuri Andropov a fost, între 1982 şi 1984, şef al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Domnia i-a fost curmată brusc de destin – sau, cum se spune, atât i-a mers firul vieţii. Militar de rit comunist, şef al securităţii Moscovei înainte de a prelua conducerea partidului, Andropov instituise, ca factor de dezvoltare economică, ordinea şi disciplina. Pentru atingerea obiectivelor planului cincinal se instituiseră controale severe şi sancţiuni aspre erau aplicate celor ce nu ţineau ritmul productivităţii muncii. Un exemplu numai bun de urmat, crede Lukaşenko. Preşedintele belarus a dat dispoziţie instanţelor statului să-i urmărească penal pe toţi cei ce fug de muncă. Şi organele statului condus în stil autoritarist de ultimul comunist nereformat al Europei (alături de transnistreanul Igor Smirnov) se străduiesc să nu dezamăgească. Un tsunami de controale şi verificări a lovit ţara. La Brest, de exemplu, au fost închise uşile unui hipermarket iar clienţii au fost chestionaţi asupra motivelor pentru care se află, în timpul orelor de program, la cumpărături. Nici şcolile nu au scăpat: la Vitebsk au apărut caiete în care sunt notate intrările şi ieşirile din clădiri. Şi, înapoi la Brest, unde autorităţile au controlat computerele şcolilor după fotografii, filme sau jocuri, argumentul invocat fiind “societatea nu este coaptă pentru calculatoare, aşa că statul trebuie să le verifice”. Mai multe puteti citi pe Deutsche Welle

Audiere-surpriză vineri în procesul din SUA al lui Dominique Strauss-Kahn. Fostul director FMI, Dominique Strauss-Kahn, va compărea vineri în faţa justiţiei americane, într-o audiere-surpriză în cursul căreia avocaţii ar putea cere modificarea condiţiilor de eliberare sub supraveghere. Audierea a fost anunţată joi, deşi următoarea convocare în faţa justiţiei fusese programată iniţial pentru data de 18 iulie. “Dominique Strauss-Kahn va compărea mâine dimineaţă în faţa tribunalului, la ora 11.30” (vineri, 18.30, ora României), a declarat Erin Duggan, purtător de cuvânt al procurorului Cyrus Vance. “Nu va fi furnizat nici un detaliu privind audierea înainte ca acuzatul să ajungă în faţa judecătorului”, a adăugat ea. New York Times a afirmat joi că avocaţii ar putea cere o modificare a condiţiilor eliberării sub supraveghere a lui Strauss-Kahn, care locuieşte într-un apartament de lux din New York, însă nu poate ieşi din casă decât pentru a merge la biroul avocaţilor sau la medic şi poartă echipament electronic de supraveghere. Fostul director general al FMI a fost reţinut în data de 14 mai, la bordul unui avion care se pregătea să decoleze către Paris, şi este acuzat de agresiune sexuală asupra unei cameriste de la hotelul Sofitel din Manhattan. El a respins acuzaţiile la 6 iunie, deschizând astfel calea către începerea unui proces. New York Times a afirmat vineri că anchetatorii pun sub semnul întrebării credibilitatea cameristei, iar Liberation a scris că apărarea ar putea încerca să conteste legalitatea identificării lui Strauss-Kahn de către victimă, în condiţiile în care aceasta avusese deja ocazia să-l vadă pe fostul director FMI de mai multe ori.Mediafax.

Putin, întrebat ce va face după alegeri: Mă voi duce să mă spăl! Premierul rus Vladimir Putin şi-a exprimat, joi, într-o conferinţă de presă a partidului său, Rusia Unită, un anumit dezgust faţă de campaniile electorale, declarând că va trebui să “se spele” şi să-şi refacă “igiena” după alegerile prezidenţiale din 2012. “După toate campaniile (electorale) pe care va trebui să le parcurgem, va fi necesară o atenţie serioasă pentru igienă”, a declarat Putin, răspunzând unui simpatizant care l-a întrebat ce va face după alegeri. “Mă voi duce să mă spăl. Şi în sensul igienic al acestui termen, şi în cel politic”, a declarat el, surâzând, afirmaţie transmisă de postul de televiziune NTV. “Din nefericire, aşa stau lucrurile, este un proces inevitabil. Cum spunea Churchill, democraţia este cel mai rău sistem de guvernare, dar nu există altul mai bun”, a continuat premierul rus.  Putin, preşedinte în perioada 2000-2008, şi l-a ales ca succesor pe Dmitri Medvedev, pentru că nu s-a putut prezenta, în mod legal, pentru un al treilea mandat consecutiv. Acum, el poate reveni la Kremlin, dar nu şi-a anunţat, încă, intenţiile. Majoritatea analiştilor, dar şi o majoritate a ruşilor, potrivit sondajelor, sunt de acord că el este, de fapt, cel mai puternic om din ţară. Într-o şedinţă de întrebări şi răspunsuri cu populaţia, în decembrie, acest fost agent KGB i-a acuzat pe liderii opoziţiei liberale că vor să “îşi umple buzunarele”, dacă revin la putere. Partidului creat de aceşti opozanţi, Parnas, justiţia rusă i-a refuzat înregistrarea în ultimul moment. În Rusia, sunt prevăzute alegeri legislative, în decembrie, înaintea alegerilor prezidenţiale, în martie 2012. Mediafax

Advertisements