În Europa: 4 Iulie 2011

Posted on 04/07/2011 by

1


Titluri: Reuninea consiliului NATO-Rusia, ‘axată’ pe criza din Libia; Grecia: undă verde pentru deblocarea a 12 miliarde de euro; Când intră o ţară în faliment; Atac polonez la politicile zonei euro; Bundeswehrul este cea mai ineficientă armată din NATO.

Reuninea consiliului NATO-Rusia, ‘axată’ pe criza din Libia. Criza din Libia va fi una dintre priorităţile reuniunii consiliului NATO-Rusia, care va avea loc luni, 4 iulie, în localitatea Soci de pe litoralul Mării Negre, a anunţat duminică, Kremlinul, transmite RIA Novosti.  La reuniune participă secretarul general al NATO, Andres Fogh Rasmussen, şi preşedintele rus, Dmitri Medvedev. ‘Singura posibilitate pentru a stabiliza situaţia din Libia este încetarea imediată a focului şi începerea convorbirilor dintre participanţii interni la conflict – cu sprijinul, însă nu amestecul, părţii externe’, a mai spus Kremlinul. ‘O responsabilitate specială în căutarea unei soluţii politico-diplomatice pentru criza din Libia revine organizaţiilor regionale şi în special Uniunii Africane, pecum şi trimisului special al secretarului general al Naţiunilor Unite’. Totodată, Rusia va analiza împreună cu Alianţa Nord-Atlantică acordurile stabilite la consiliul NATO-Rusia de la Lisabona, dn noiembrie 2010, în legătură cu cooperarea în ceea ce priveşte scutul european antirachetă. NATO insistă pe ideea ca scutul să se bazeze pe două sisteme independente, care să schimbe informaţii între ele, în timp ce Rusia pledează pentru un sistem comun, care să dispună de un grad înalt de interoperabilitate.Agerpres

Grecia: undă verde pentru deblocarea a 12 miliarde de euro. Miniştrii de finanţe ai zonei euro au autorizat, sâmbătă, deblocarea unui nou împrumut de 8,7 miliarde de euro acordat Greciei. La această tranşă se adaugă şi banii promişi de FMI – în total un împrumut de 12 miliarde de euro. În continuare, Eurogrupul se gândeşte la un nou plan de salvare pentru Atena în încercarea de a evita falimentul. “Miniştrii au aprobat plata celei de-a cincea tranşe din împrumutul prevăzut în prezent pentru Grecia până la 15 iulie, după aprobarea de către consiliul de administraţie al FM”‘, se arată într-un comunicat. Miniştrii de finanţe trebuie să hotărască însă ‘în următoarele săptămâni’ modalităţile unui nou plan de salvare pentru Grecia – ţară ameninţată cu intrarea în incapacitate de plată. Aceste decizii au fost luate sâmbătă de Eurogrup în cadrul unei teleconferinţe şi vin la doar câteva zile după adoptarea de către Atena a unui plan de măsuri de austeritate foarte dur. De altfel, capitala elenă a fost scena unor confruntări dure între forţele de ordine şi manifestanţi nemulţumiţi de noile măsuri de austeritate. Următoarea întâlnire a Eurogrup-ului este stabilită pentru 11 iulie.RFI.

Când intră o ţară în faliment. Datoriile uriaşe acumulate de anumite guverne, precum şi dificultăţiile generate de criză, sunt principalele riscuri de intrare a unui stat în incapacitate de rambursare a împrumuturilor. În rubrica „Dosar“ din această săptămână, „Adevărul“ analizează un scenariu tot mai real pentru Europa şi SUA: intrarea în incapacitate de plată a unui stat.  Situaţia în care ne aflăm acum este fără precedent. Niciodată nu s-a mai vorbit despre intrarea în incapacitate de plată a Statelor Unite ale Americii şi, în acelaşi timp, a mai multor ţări europene. Asta dacă luăm în calcul doar marile puteri. Scenariul pare însă la fel de real şi pentru state mari din America Latină şi Orientul Mijlociu. Să le luăm pe rând. Zona euro este mai instabilă ca niciodată. Grecia, Portugalia şi Irlanda au evitat intrarea în incapacitate de plată doar cu ajutorul împrumuturilor de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. Această soluţie a fost însă numai temporară, după cum s-a dovedit în cazul grecilor. În mod ironic, la fix un an de când liderii europeni „salvau” Grecia cu 110 miliarde de euro, economia ţării era mai fragilă ca oricând, iar Atena cerea un nou împrumut de la finanţatorii externi. Tocmai aceste împrumuturi, luate pentru a evita colapsul, aduc acum aceste state în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile şi dobânzile, pensiile şi salariile. Problemele Europei trec însă de graniţele zonei euro. Belarusul se află şi el în pragul falimentului. De la jumătatea lunii mai, Guvernul de la Minsk a cerut împrumuturi externe în valoare de 12 miliarde de dolari – opt miliarde de la FMI, trei miliarde de la Rusia şi un miliard de la China. Mai multe puteti citi in Adevarul.

Atac polonez la politicile zonei euro. Preşedinţia poloneză a Uniunii Europene a debutat în forţă, cu criticile lansate de ministrul de Finanţe, Jacek Rostowski, la adresa politicilor zonei euro. Într-o discuţie cu jurnaliştii străini acreditaţi la Varşovia, Rostowski a precizat că instrumentele UE de salvare a statelor cu probleme financiare trebuie îmbunătăţite. În opinia oficialului polonez, s-au luat mai multe decizii greşite în cazul Greciei, Irlandei şi Portugaliei. Europenii au pus mult prea mult accent pe austeritate şi s-au concentrat prea puţin pe măsuri în vederea relansării economice şi creşterii Produsului Intern Brut. Ministrul a lăsat să se înţeleagă că Polonia nu se grăbeşte să adere la euro. „Trebuie să vedem cum evoluează arhitectura zonei euro” înainte de a adera, a spus el. Comentariile lui Rostowski reflectă temerile tot mai mari din rândul oficialilor europeni privind eficacitatea noilor măsuri de austeritate pe care le-a aprobat săptămâna trecută Parlamentul elen. Există voci care susţin că programul este prea dur şi ar putea da o lovitură fatală unei economii în derivă. „Germanii sunt primii când este vorba de măsuri de austeritate. Primii cel puţin atunci când trebuie să-şi dea cu părerea despre tăierile pe care alte ţări trebuie să le implementeze”, comentează „Der Spiegel”. Dacă ar fi însă să suporte ei astfel de măsuri, situaţia nu ar fi deloc roz. Adevarul.

Bundeswehrul este cea mai ineficientă armată din NATO. În comparaţie cu restul partenerilor din pactul militar nord-atlantic, armata germană este cea mai puţin rentabilă, se arată într-un articol publicat de revista Wirtschaftswoche. Wirtschaftswoche sintetizează informaţii difuzate de Agenţia Europeană pentru Apărare EDA. Conform datelor citate, Germania dispune de 7.000 de militari capabili în orice moment să intervină în misiuni – spre deosebire de cei 22.000 ai Franţei sau 30.000 ai Marii Britanii. Problema nu stă, însă, în efectivele apte de a face faţă unui conflict armat ci costurile excesive pe care un soldat german le implică. În spatele unui militar al Bundeswehrului aflat în misiune se află nu mai puţin de 35 de alţi militari şi 15 civili având, acasă, misiuni de susţinere. Prin comparaţie, francezii trimişi în teatrele de operaţiuni beneficiază de concursul a opt militari şi doi civili, în vreme ce la britanici cifrele sunt nouă, respectiv patru. Media între statele Uniunii Europene, membre ale Alianţei Nord-Atlantice, este de 16 militari şi patru civili.  În acest moment, un militar aflat în misiune costă Germania 5,16 milioane de euro, scrie Wirtschaftswoche, precizând că nivelul reprezintă de trei ori peste media europeană. În opinia responsabilului liberal cu probleme militare Christoph Schnurr, “Bundeswehrul a ratat, până în acest moment, tranziţia de la competenţele unei armate de tancuri la una de forţe cu înalt nivel de mobilitate”. DW.

Advertisements