În Europa: 7 Iulie 2011

Posted on 07/07/2011 by

1


Titluri: Comisia specială de criză a PE îşi încheie activitatea; Portugalia – începutul sfârşitului pentru Euro? ; Revista Presei  Europene de la Deutsche Welle; Vizita lui Herman Van Rompuy la Chişinău resuscitează alianţa de guvernare; Război între Orban şi Parlamentul European.

Comisia specială de criză a PE îşi încheie activitatea. După 18 luni de analiză, comisia specială a  Parlamentului European pentru studierea crizei economice trage concluzia că o mai bună integrare europeană va evita în viitor evenimente similare. Un raport în acest sens a fost votat în plenara miercuri 6 iulie. Lipsa unei viziuni europene în unele chestiuni financiare dar şi arhitectura UE actuale sunt prezentate drept cauzele crizei economice. Deputaţii care au făcut parte din această comisie specială cer o integrare europeană « mai inteligenţă » şi « mai eficientă » în contextul unei Europe care ar trebui să fie astfel mai unită. Pentru aceasta, bugetul destinat Europei trebuie să fie mai robust. Deputaţii explică prin urmare că actuala contribuţie a statelor membre la bugetul comunitar care se ridică la 1% din PNB este insuficientă.  Parlamentul European, care a adoptat raportul acestei cominsii, este de acord şi el cu acest punct de vedere. Deputaţii recunosc că în contextul de austeritate bugetară nu este momentul ca bugetul UE să crească. O mărire de buget nu trebuie însă făcută pe spinarea contribuitorului european, mai cred deputaţii . Ei propun astfel nu o ridicare a taxelor naţionale ci un sistem comunitar de taxe care să contribuie la bugetul UE.  Acestea ar face parte din aşa numitele resurse proprii ale Uniunii, care pentru moment reprezintă doar 4% din bugetul comunitar multinanual. Parlamentul a întâmpinat pozitiv cele două propuneri dar ele nu sunt bine văzute în unele state membre, ca Marea Britanie care a respins complet ideea. RFI

Portugalia – începutul sfârşitului pentru Euro? La Bruxelles, spiritele se încing din cauza ultimului anunţ al agenţiei de rating Moody’s. Aceasta a degradat titlurile de stat portugheze la calificativul Ba2 cu perspectivă negativă. Ceea ce înseamnă, de fapt, că obligaţiunile Portugaliei se vor tranzacţiona şi mai greu decât până acum şi că agenţia prezice necesitatea unui nou pachet de salvare. Decizia Moody’s a fost criticată miercuri, 6 iulie, de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Susţinătorii monedei Euro trăiesc cele mai negre zile din viaţa lor. Analiştii care erau de părere că Portugalia şi Irlanda ar avea nevoie de un nou pachet de salvare de la incapacitatea de plată se văd confirmaţi de Moody’s. Liderii europeni seamănă în prezent cu un batalion de soldaţi din secolul al XIX-lea, rămaşi fără muniţie, încercând să respingă atacuri succesive şi să rezolve războiul izbucnit între generalii săi. Una dintre soluţiile decise de guvernele din zona Euro a fost înlocuirea datoriei private a ţărilor afectate de criză cu titluri la Banca Centrală Europeană. Mai exact: s-a cumpărat datoria de la creditorii privaţi şi s-a aruncat în curtea BCE. Deşi mecanismul acesta nu a fost aplicat în cazul Portugaliei, Moody’s este de părere că un al doilea pachet de salvare este inevitabil, pentru că investitorii privaţi nu mai sunt interesaţi de titluri portugheze. Şi nu vor fi o perioadă lungă de-acum încolo.mai multe pe RFI.

Revista Presei  Europene de la Deutsche Welle. Derapajul răfuielii lui Traian Băsescu, într-un talk-show, cu imaginea şi bilanţul istoric al regelui Mihai a devenit miercuri şi subiectul ziarului berlinez taz, care publică un articol semnat de William Totok. Intitulat „Loveşte în rege”, articolul pleacă de la declaraţiile lui Băsescu potrivit cărora majestatea sa ar fi fost un trădător şi o slugă a ruşilor. Articolul evidenţiază de asemenea contradicţia dintre declaraţiile prezidenţiale şi verdictul comisiei de experţi, convocată acum 5 ani, de acelaşi preşedinte al României, comisie care, citez, „a elogiat rolul jucat în istorie de regele Mihai îndeosebi în contextul arestării dictatorului fascist Ion Antonescu, la 23 august 1944”, citat închis. Încercând să înţeleagă substratul „scandaloaselor” afirmaţii ale lui Băsescu, subtitlul articolului trimite la „perplexitatea observatorilor”, care încearcă să desluşească în ce măsură preşedintele se face vinovat „fie de neştiinţă istorică, fie de căciulire în faţa revizioniştilor”.  Fiindcă, după cum citim în ziar: „cercurile revizioniste, în special simpatizanţii postcomunişti ai fostului dictator şi antisemit Ion Antonescu precum şi adepţii grupărilor neofasciste şi ultranaţionaliste îl acuză (pe rege) de trădare a idealurilor naţiunii române”. La capitolul fascism şi ultranaţionalism se cere consemnat şi episodul masacrării, acum un deceniu, la Srebrenica, a 8.000 de musulmani bosniaci de către sârbii lui Karadzici şi Mladic. La Repubblica din Roma salută verdictul unui tribunal din Haga care a condamnat Ţările de Jos pentru complicitate la uciderea a trei musulmani ce se refugiaseră în cazarma militarilor olandezi şi fuseseră constrânşi să plece. În context, ziarul italian consideră că morile justiţiei macină lent dar în final îşi fac totuşi treaba. Frankfurter Allgemeine Zeitung trimite la partea de răspundere ce revine puterilor occidentale care au părăsit  atunci la greu batalionul căştilor albastre olandeze de la Srebrenica. Vinovaţii pentru tragedia bosniacă trebuie căutaţi şi la Paris şi Londra, reliefase preşedintele american Bill Clinton la finele mandatului său, mai relevă ziarul din Frankfurt.  Masacre asupra civililor continuă să comită dictatura siriană, condamnată fără drept de apel de ziarul francez, Paris-Normandie, care înfierează în acest context indiferenţa comunităţii internaţionale. În răstimp, numeroase ziare germane condamnă executivul berlinez cot la cot cu opoziţia de stânga, protestând vehement împotriva vânzării de tancuri către Arabia Saudită, o ţară care a participat recent la înăbuşirea mişcării pentru democraţie din Bahrein. Rhein-Zeitung din Koblenz regretă „lipsa de scrupule şi cecitatea unei ruşinoase afaceri cu arme derulată tocmai în timpul primăverii arabe în beneficiul unui regim dintre cele mai autoritare”. Deutsche Welle

Vizita lui Herman Van Rompuy la Chişinău resuscitează alianţa de guvernare. Preşedintele CE, Herman Van Rompuy, efectuează o vizită la Chişinău, cu două zile înainte de adresarea publică a premierului moldovean Vlad Filat în care şi-ar putea anunţa demisia. Tensiunile din alianţa de guvernare au atins cote maxime, atrăgând pericolul de noi alegeri parlamentare anticipate. Totuşi, Vlad Filat a anunat că va discuta cu oficialul european despre progresele înregistrate de Moldova. Oficial, vizita de astăzi a preşedintelui Consiliului European la Chişinău nu are nici o legătură cu tensiunile din ultima vreme din coaliţia de guvernare, dar trebuie menţionat faptul că ea are loc după ce preşedintele interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu, i-a convocat pe ambasadorii statelor memre ale UE şi pe cel american acreditaţi la Chişinău, pentru a discuta despre situaţia politică încordată din Republica Moldova. Aceste tensiuni l-au determinat şi pe premierul Vlad Filat să demareze o săptămână de consultări cu societatea, pentru ca vineri, 8 iulie, să prezinte, în cadrul unei adresări publice, „concluziile sale despre viitorul Guvernului pe care îl conduce”.  Analiştii politici care au interpretat comentariile liderilor alianţei de guvernare despre vizita la Chişinău a lui Herman Van Rompuy susţin că Filat nu va demisiona, iar reformele dorite de guvernul său vor fi deblocate după această vizită. Într-un interviu acordat postului de televiziune Euronews în ajunul vizitei oficialului european la Chişinău, premierul moldovean vorbeşte despre necesitatea unei discuţii ample cu UE „vis-à-vis de progresele pe care le-a înregistrat Republica Moldova, dar şi de reformele care trebuie implementate în procesul dificil de integrare europeană”. Deutsche Welle

Război între Orban şi Parlamentul European. Este termenul folosit de europarlamentari la adresa Ungariei, înainte de a vota „pentru“la rezoluţia care penalizează noua Constituţie a lui Viktor Orban, acuzat de derapaje democratice. Printre iniţiatorii rezoluţiei se numără românca Renate Weber (ALDE). Un paragraf din Constituţie se referă la obligaţia de a proteja drepturile maghiarilor de peste hotare. “Ungaria schizofrenică”. Cam aşa s-ar putea rezuma acuzaţiile aduse statului vecin de europarlamentari. Cu toate că la în plenara de la Strasbourg a Parlamentului European, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene,  a elogiat performanţa Ungariei în cele şase luni cât a deţinut preşedinţia UE, Guvernul Orban a primit un duş rece în urma votării unei rezoluţii critice referitoare la noua Constituţie a ţării. Rezoluţia europarlamentarilor, elaborată de stânga unită din Parlamentul European – socialiştii, liberalii, verzii – a trecut cu 331 de voturi “pentru”, 274 “împotrivă” , în timp ce 54 de eurodeputaţi s-au abţinut. Inspirat din concluziile Comisiei de la Veneţia referitoare la respectarea normelor europene, ale acordurilor şi tratatelor obligatorii pentru toate statele membre ale UE, textul rezoluţiei cere Guvernului Orban să modifice în mai multe puncte noua Constituţie. Deşi elaborarea legii fundamentale este o competenţă a statului membru, nu se poate accepta ca o serie de articole ale ei să contravină valorilor democratice şi libertăţilor care formează baza UE. De aceea, mai multe state membre, se arată în textul rezoluţiei, au fost nevoite să-şi revizuiască şi să modifice Constituţia în momentul aderării sau să o adapteze în spiritul unor acorduri europene. Criticile cuprinse în rezoluţie se referă în primul rând la preambulul noii Constituţii a Ungariei. Astfel, se cere o formulare fără echivoc a paragrafelor privind garantarea drepturilor egale ale cetăţenilor, indiferent de apartenenţa religoasă, etnică şi de sex, o separare clară a statutului de biserică, independenţa judecătorească, redarea competenţelor Curţii Constituţionale. Adevarul.

Advertisements