În Europa: 19 Iulie 2011

Posted on 19/07/2011 by

3


Titluri: Spania va restricţiona piaţa muncii pentru români; Fost reporter de la News of the World care a făcut dezvăluiri despre interceptări, găsit mort; Revista presei de la Deutsche Welle; Relaţiile comerciale germano-ruse, mai bune ca oricând; Silvio Berlusconi refuză instanţa.

Spania va restricţiona piaţa muncii pentru români. Decizia Spaniei de a restricţiona piaţa muncii pentru cetăţenii români va fi luată pâna la sfârşitul săptămânii, când Madridul va notifica Bruxelles-ul şi capitatele europene. Surse comunitare au declarat pentru RFI că Spania va restricţiona accesul pe piaţa muncii din cauza şomajului aflat în creştere. Rata somajului în Spania a ajuns la 20 la sută din populaţia activă. Aceasta  este prin urmare o măsură strict protecţionistă care vizează România întrucât mulţi cetăţeni români lucrează acum în Spania. Potrivit datelor oferite de Ministerul Muncii şi Imigraţiei în Spania, la sfârşitul lui 2010 aproximativ 850 de mii de români locuiau în această ţară. Măsura nu îi va afecta însă pe românii care au deja un loc de munca legal in Spania, deoarece ea nu se aplică retroactiv. Romanii care vor dori să lucreze însă de acum înainte în Spania vor fi nevoiţi să ceară un permis de muncă. Închiderea pieţei muncii poate fi făcută de manieră sectorială, ceea ce înseamnă că unele sectoare de activitate ar putea rămâne mai departe accesibile românilor.Spania era printre puţinele ţări vest europene care şi-a deschis o mare parte a pieţei muncii imediat după aderarea României la UE in 2007. La 1 ianuarie 2009 Spania a deschis complet piaţa muncii pentru români. Din acel moment, formalităţile pe care trebuia să le îndeplineasca un român pentru a ocupa un loc de munca în Spania au devenit aceleaşi ca pentru un cetăţean spaniol. Decizia guvernului spaniol va fi luată la sfârşitul acestei săptămâni când Madridul îşi va informa în acelaşi timp partenerii europeni şi Comisia Europeană.Ministrul român al muncii Sebastian Lăzăroiu se va afla miercuri, 20 iulie, la Bruxelles pentru a discuta această problemă cu comisarul european al afacerilor sociale Lazslo Andor. E dificil de crezut că Europa poate împiedica însă acţiunea spaniolilor. Conform procedurilor comunitare, un stat membru UE poate restricţiona accesul la muncă cetăţenilor dintr-un alt stat membru timp de şapte ani de la aderarea celui din urmă, acesta fiind cazul României. RFI.

Fost reporter de la News of the World care a făcut dezvăluiri despre interceptări, găsit mort. Fostul reporter de la News of the World Sean Hoare, primul jurnalist identificat care a afirmat că fostul redactor-şef adjunct al tabloidului Andy Coulson ştia despre interceptările efectuate de personalul său, a fost găsit mort, relatează The Guardian, în ediţia electronică de luni. Hoare, care a lucrat la publicaţiile The Sun şi News of the World cu Coulson, înainte de a fi demis pentru probleme cu drogurile şi băutura, ar fi fost găsit mort la casa sa din Watford. Poliţia din Hertfordshire nu a confirmat identitatea acestuia. “Astăzi (luni), la ora 10.40, poliţia a fost chemată în Langley Road, Watford, în urma preocupărilor privind starea unui bărbat care locuia la o adresă de pe această stradă. După sosirea poliţiei şi a ambulanţei la proprietate, a fost descoperit cadavrul unui bărbat. Bărbatul a fost declarat mort la faţa locului, în scurt timp”, a informat poliţia într-un comunicat. “Decesul este considerat în prezent ca neexplicat, dar nu suspect. Investigaţiile poliţiei privind acest incident continuă”, potrivit comunicatului. Hoare a făcut pentru prima dată dezvăluirile într-o anchetă a cotidianului american New York Times privind acuzaţiile de interceptări de la News of the World. El a declarat că Andy Coulson nu numai că ştia de interceptări, dar şi-a încurajat personalul să intercepteze convorbirile telefonice ale unor celebrităţi pentru a obţine exclusivităţi. Ulterior, el a declarat pentru BBC că editorul său de la acea vreme, Coulson, i-a cerut personal să intercepteze convorbiri. Săptămâna trecută, el a declarat pentru New York Times că reporteri de la News of the World puteau folosi tehnologie destinată poliţiei pentru a localiza persoane utilizând semnalul de la telefoanele lor mobile, în schimbul unor plăţi pentru ofiţeri de poliţie. Coulson a demisionat în 2007 de la tabloid şi a devenit ulterior directorul de comunicare al actualului premier britanic David Cameron, post pe care l-a abandonat în ianuarie din cauza acestui scandal. Mediafax.

Revista presei de la Deutsche Welle. Sub auspicii nefavorabile stau finanţele europene şi americane, relevă comentariile pe marginea crizei. Iar jalnica decizie de a-i acorda lui Putin premiul Quadriga, deşi revocată, este în continuare dezbătută. Pagubele produse de prăbuşirea Quadrigii de la înaltele valori, pe care le simbolizează acest premiu, la meschinele interese de grup sunt grave. Ele se răsfrîng în primul rînd asupra bunului renume al Asociaţiei Atelier Germania, sub a cărei egidă a fost instituit premiul, dar şi asupra lui Vladimir Putin – crede Mitteldeutsche Zeitung. Dar el este şi o palmă dată narcisistului premier rus – completează tabloidul Moskovski Komsomolez. Cine a avut trăsnita idee de a-l desemna pe Vladimir Putin drept laureat al premiului german Quadriga, menit să onoreze merite deosebite în promovarea valorilor democraţiei, libertăţii şi înţelegerii, trebuie că a băut înainte un pahar mare de votcă în plus, scrie Flensburger Tageblatt. Ziarul german comentează ironic scandalul iscat de controversata şi apoi retractata decizie. Şi mai regretabil este că întregul scandal îi afectează grav pe laureaţii pe merit ai Quadrigii – un Vaclav Havel, un Mihail Gorbaciov, care s-au văzut dintr-o dată puşi alături de Putin,  adaugă Frankfurter Rundschau. Faptul că în cele din urmă premiul nu îi va mai fi atribuit nici lui Putin, nici altora în acest an, s-ar datora în primul rînd reacţiei categorice a lui Vaclav Havel, care i-a adresat juriului un ultimatum, cerîndu-i să-şi revoce decizia, crede Reczpospolita.

O lume cu susul în jos, exclamă austriacul Kurier, comentînd de astă dată precara situaţie financiară a unei lumi golobalizate, în care China pare a-i devansa pe toţi concurenţii. Un motiv suficient pentru ca Statele Unite şi Europa să-şi adune forţele spre a învinge criza şi a egala în viteză gigantul asiatic. Care – despre Beijing fiind desigur vorba – are reflexe pavloviene ori de cîte ori Dalai Lama se întîlneşte cu vreunul din mai marii zilei – observă Die Presse din Viena, oprindu-se asupra vizitei liderului spiritual tibetan la Casa Albă. Neliniştea conducerii comuniste a Chinei nu este alimentată doar de cutezanţa lui Obama de a-l primi pe Dalai Lama cu puţină vreme înaintea vizitei şefei diplomaţiei americane Hillary Clinton în sudul Imperiului de Mijloc, ci şi de situaţia dramatică a finanţelor americane, Beijing fiind cel mai mare creditor al Statelor Unite. Alarmă şi la Bruxelles, unde aflarea unui compromis a devenit stringentă. În căutarea rădăcinii răului, Ouest France consideră că acordurile de la Maastricht ar fi fost cele care au creat un dezechilibru între o politică fiscală federalistă şi o politică bugetară naţională. Preţul acestui dezechilibru îl plătim cu toţii, acum. În căutarea vinovaţilor, Rheinische Post identifică şi politica ezitantă, temătoare a cancelarei Merkel în administrarea crizei, în vreme ce Ostthüringer Zeitung deplînge imposibilitatea de a deduce din politica şefei guvernului german cum îşi imaginează ea Europa. Ex-cancelarul Kohl se teme, însă, că Merkel ar distruge Europa, pe care el a edificat-o,  relevă Tagesspiegel. Deutsche Welle

Relaţiile comerciale germano-ruse, mai bune ca oricând. Pe agenda consultărilor germano-ruse din acest an figurează chestiuni precum criza datoriilor europene şi americane, intensificarea realţiilor economice bilaterale şi conflicte cu  ramificaţii internaţionale, cum este cel din Siria. Dacă Angela Merkel ar putea decide cine va fi din 2012 noul preşedinte al Rusiei, cu siguranţa ea s-ar pronunţa pentru actualul deţinător la mandatului, Dimitri Medvedev, şi nu pentru fostul şef al Kremlinului, Vladimir Putin. Aşa apreciază Gernot Erler, fost ministru de stat în ministerul de externe de la Berlin. În întâlnirile dintre Putin şi Merkel, şefa Executivului german a fost adesea vădit într-o stare de tensiune. Motivul îl constituie nu doar trecutul KGB-ist al actualului premier de la Moscova, Vladimir Putin, ci şi sistemul politic impus de acesta. Merkel nu este tocmai adepta “democraţiei dirijate”. Deşi Medvedev a preluat mandatul prezidenţial ca succesor politic al lui Putin, cancelara Merkel îl preferă ca partener de dialog. Consultările anuale, germano-ruse, nu au devenit, de la preluarea preşedinţiei în Rusia, de către Dimitri Medvedev, mai bogate în conţinut, dar sunt, fără îndoială, mai cordiale. Dacă anul trecut s-a discutat mai mult pe teme politice, se aşteaptă ca la dialogul din acest an să se pună accent pe chestiuni de ordin economic. Comerţul dintre cele două ţări e înfloritor. Peste 6.000 de întreprinderi germane au pătruns pe piaţa Rusiei. Exporturile germane destinate Rusiei au crescut în primul trimestru al anului în curs cu 42 de procente, cifrându-se la 7,4 miliarde de euro. Pe de altă parte importurile germane din Rusia au atins 9,5 miliarde de euro. “Ambele ţări se îndreaptă anul acesta spre cifre record”, apreciază Eckhard Cordes, şeful Comisiei germane pentru promovarea relaţiilor cu ţările din Est. O serie de manageri de vârf vor lua parte mâine dimineaţă, alături de Merkel şi Medvedev, la un mic dejun de afaceri la Hanovra. Între aceştia şi şeful VW, Martin Winterkorn. Nu întâmplător, consultările germano-ruse din acest an au loc în landul Saxonia Inferioră, regiunea de baştină a automobilelor Volkswagen.Concernul de automobile Volkswagen a vândut în prima jumătate a acestui an 45.000 de maşini în Rusia. Astfel, VW a reuşit să dubleze chiar desfacerile pe piaţa rusă. Deutsche Welle

Silvio Berlusconi refuză instanţa. Şeful Guvernului italian, Silvio Berlusconi, are programate luni după-amiază două audienţe în cadrul unor procese diferite: unul într-un caz de prostituţie infantilă şi altul pentru corupţie. Totuşi, premierul italian nu va fi prezent la niciuna, din cauza unei întâlniri pe tema programului de austeritate, cu preşedintele republicii, Giorgio Napolitano şi asta deşi anunţase iniţial Tribunalul din Milano că va fi prezent.  În primul proces, în cadrul scandalului sexual Rubygate, premierul italian, Silvio Berlusconi, este acuzat că ar fi plătit prestaţiile sexuale ale unei minore marocane, supranumite Ruby şi de a fi comis trafic de influenţă, intervenind pentru eliberarea acesteia, tânăra fiind arestată de Poliţie pentru furt, în luna mai a anului trecut. În al doilea proces, Silvio Berlusconi este acuzat că ar fi corupt un martor la un proces şi anume avocatul britanic David Mills. În afara de aceste procese, premierul italian este anchetat în afacerea Mediaset, pentru fraudă fiscală.Din 1995 şi până în prezent, Silvio Berlusconi a făcut obiectul a 19 proceduri judiciare.RFI

Advertisements