În Europa: 20 Iulie 2011

Posted on 20/07/2011 by

1


Titluri: Comisia Europeană prezintă al cincilea raport anual privind reforma justiţiei în România; Partidele politice europene divizate privind salvarea euro; Rusia sub reflector; Proteste în Austria; Cele patru soluţii posibile ale crizei datoriilor.

Comisia Europeană prezintă al cincilea raport anual privind reforma justiţiei în România. Comisia Europeană va adopta şi prezenta miercuri rapoartele anuale privind progresele României şi ale Bulgariei în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV). Documentul este al cincilea raport anual elaborat de executivul UE în cadrul MCV, instituit la aderarea României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană în ianuarie 2007.  În vara anului viitor, la cinci ani după introducerea acestui mecanism, executivul UE va face o evaluare cuprinzătoare a progreselor României, în cadrul MCV, după aderare şi va prezenta propuneri adecvate în lumina acestei evaluări. Raportul ce va fi prezentat miercuri va include o serie de recomandări specifice pentru a ajuta România să se pregătească pentru evaluarea comprehensivă din vara anului 2012. Potrivit proiectului raportului CE, în perioada ce a urmat evaluării din vara anului trecut, Guvernul român a manifestat hotărâre şi angajament în desfăşurarea procesului de reformă, dar Parlamentul şi, până recent, sistemul judiciar nu au arătat aceeaşi hotărâre. ”În ultimii 5 ani, accentul s-a deplasat de la pregătirea şi adoptarea legilor către implementarea acestora”, relevă documentul. Acesta arată că de la ultimul raport anual de evaluare al CE, din iulie 2010, România a făcut paşi către ameliorarea sistemului judiciar şi a bazei juridice revizuite a ANI, pentru pregătirea continuă a implementării celor patru noi coduri şi a realizat un studiu de impact al politicii sale anti-corupţie.În perioada următoare, va fi necesar un angajament continuu pentru implementarea noilor coduri, pentru a lua deciziile necesare de restructurare a sistemului judiciar, a construi o politică anticorupţie mai puternică şi a furniza rezultate îmbunătăţite privind confiscarea averilor nejustificate. În plus, este nevoie de acţiuni urgente pentru accelerarea unui număr important de procese de corupţie la nivel înalt. Lupta contra corupţiei trebuie să rămână prioritară şi trebuie să fie luate măsuri urgente pentru ameliorarea procedurilor în lupta contra spălării banilor şi în combaterea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice. Agerpres.

Partidele politice europene divizate privind salvarea euro. ăptămâna aceasta este capitală pentru salvarea zonei euro. O reuniune a liderilor din ţările care au adoptat moneda unică este programată pentru 21 iulie la Bruxelles. Socialiştii şi centru drepata europeană se contrazic însă privind soluţia acestei crize. Liderul Partidului Popular European Wilfried Martens este convins că summitul euro de joi va contribui la stabilitatea monedei unice. Reuniunea aceasta se apropie cu paşi mari dar un consens nu este încă găsit între liderii zonei euro. Martens a atras atenţia că instabilitatea euro remarcată în ultimele luni necesită acum o mai mare convergenţă şi o mai bună coordonare a politicilor fiscale. Iar într-o reuniune avută zilele trecute, Partidul Socialist European a cerut ca gestiunea zonei euro să fie bazată pe democraţie şi principiile transparentei. La această reuniune telefonică  a participat inclusiv Prim Ministru grec Yorgos Papndreou, Grecia fiind ţara care a aruncat zona euro în haosul actual. Socialiştii spun că ei, spre deosebire de conservatori, ştiu că singura cale de ieşire din situaţia actuală este o soluţie comună, o „acţiune colectivă”. Declaraţia socialistă, repetată de însuşi premierul grec,  îi acuză pe conservatori de lipsă de voinţă politică. Conservatorii, simţindu-se atacaţi, spun  că această declaraţie socialistă „lipsită de substanţă” şi emisă de o reuniune ea însăşi  „lipsită de substanţă”, nu este coerentă şi nu are decât un singur scop: acela de a-i ataca pe ei. Wilfried Martens mai adăugă că socialiştii se dau progresişti când de fapt acţiunile lor retrograde au dus la situaţia actuală. El a daugat că demersul premierului Papandreou îl surprinde. „În loc să-şi piardă timpul cu manevre politice absurde împreună cu prietenii lui socialişti, Europa se aşteaptă ca domnul Papandreou să-şi concentreze timpul şi energia pe punerea în practică a măsurilor de austeritate decise”, spune Wilfried Martens.Acest dialog înveninat între dreapta şi stânga europeană arătând divergenţe clare de opinie,  se petrece cu două zile înainte ca aceşti lideri să se întâlnească la Bruxelles şi să stabilească cum şi în ce fel va fi salvată zona euro. RFI

Rusia sub reflector. Cu semnarea mai multor acorduri economice s-au încheiat la Hanovra consultările germano-ruse la nivel înalt şi discuţiile în cadrul aşa numitului „Dialog de la St. Petersburg“, iniţiat în 2001. Întîlnirea ruso-germană este umbrită de retragerea Premiului „Quadriga“ acordat iniţial lui Putin. Un incident diplomatic umbreşte şi relaţiile austro-lituaniene din cauza unui fost ofiţer KGB, urmărit cu un mandat de arestare pentru implicarea în represiunea contra demonstranţilor anti-sovietici din 1991. La Hanovra s-a desfăşurat ultima rundă a convorbirilor ruso-germane din cadrul aşa numitului „Dialog de la St. Petersburg“, la care au participat preşedintele rus Dimitri Medvedev şi şefa guvernului federal, Angela Merkel. În cursul după amiezii au avut loc şi consultările guveramentale ruso-germane. La şedinţa comună au luat parte mai mulţi miniştri ai celor două guverne care, între altele au abordat teme legate de situaţia internă din Rusa, criza datoriilor în Uniunea Europeană şi în Statele Unite cît şi probleme privind conflictele internaţionale. Merkel şi Medvedev s-au pronunţat pentru liberalizarea regimului de acordare a vizelor în vederea creării de facilităţi pentru cetăţenii celor două ţări care doresc să călătorească în Rusia respectiv Germania. Facilităţile vor impulsiona turismul şi relaţiile economice, au precizat liderii celor două ţări. În cursul intîlnirilor au fost semnate şi cîteva acorduri din domeniul cultural, ştiinţific şi energetic. După ce Germania a anunţat că va renunţa treptat la folosirea energiei nucleare, concernul rus Gazprom speră că-şi va spori volumul de livrări de gaze naturale în Germania. Consultările ruso-germane au stîrnit numeroase critici din partea unor politicieni şi reprezentanţi ai societăţii civile. S-a reproşat autorităţilor guvernamentale germane că nu au abordat frontal problema deficitelor umanitare. Fostul ministru de externe est-german, social-democratul Markus Meckel a calificat consultările drept un „simplu show“, deoarece reprezentanţii organizaţiilor civice din Rusia nu au fost invitate să-şi spună părerea în cadrul „Dialogului de la St. Petersburg“. O părere similară a exprimat şi directorul Fundaţiei „Heinrich Böll“, Ralf Fücks. Într-un interviu radiodifuzat a spus că „Dialogul de la St. Petersburg“ s-a depărtat de ideea iniţială şi anume de a fi un forum de dialog civic. „Dialogul de la St. Petersburg“ a fost iniţiat de către ex-cancelarul Schröder şi ex-preşedintele Putin în 2001. Anul acesta „dialogul“ avea ca temă problema “cetăţenilor, a societăţii şi statului – ca parteneri în cursul procesului de modernizare“. Consultările au fost umbrite şi de revocarea deciziei de a-i conferi lui Putin Premiul „Quadriga“. În urma protestelor publice asociaţia „Atelierul Germania“, care acordă premiul, a renunţat la decizia luată. RFI

Proteste în Austria. Cu proteste asemănătoare este confruntat şi guvernul austriac. Asta după ce fostul ofiţer KGB Mihail Golovatov, împotriva căruia a fost emis un mandat de arestare, nu a fost reţinut de către autorităţile austriece şi predat celor lituaniene. Golovatov, care trăieşte în Rusia, este învinuit că ar fi organizat represiunea sîngeroasă contra demonstranţilor anti-sovietici din Vilnius, din 13 ianuarie 1991. Golovatov ar urma să fie judecat pentru crime contra umanităţii, împreună cu alţi foşti ofiţeri sovievici care au provocat baia de sînge de la Vilnius. Fostul ofiţer a fost reţinut la aeroportul din Viena, dar autorităţile austriece l-au eliberat, susţinînd că mandatul de arestare ar conţine formulări juridice prea vagi. Potrivit ziarului vienez „Die Presse“, Golovatov, născut în anul 1949, a devenit ofiţer KGB în anul 1972. Ca ofiţer al poliţiei politice a activat după 1974 în cadrul unităţii speciale „Alfa“. Între 1979 şi 1980 a făcut parte din unităţile de pază ale politicienilor din Afganistan. În 1993 a înfiinţat o firmă privată de securitate care se numeşte „Alfa B“. Lituania a protestat acum oficial pe lîngă autorităţile de la Viena, anunţînd că intenţionează chiar să întrerupă relaţiile diplomatice cu Austria. O notă de protest a fost înaintată austriecilor şi de către Letonia. RFI

Cele patru soluţii posibile ale crizei datoriilor. e se va întâmpla de acum încolo în criza datoriilor? Cum ar putea fi soluţionată ea în Europa? Preşedintele Consiliului European, Van Rompuy, a lansat liderilor statelor din UE invitaţia de a găsi joi mult aşteptata soluţie, în cadrul unui summit extraordinar consacrat integral actualei crize a datoriilor. Nervozitatea pieţelor financiare a atins cote care nu mai permit tergiversarea crizei datoriilor. Dar ce acţiuni de salvare s-ar impune? În esenţă s-au avansat multe propuneri diferite, din care s-au desprins însă patru de bază. Din partea liderilor de stat şi de guvern din ţările UE care se vor întâlni joi se aşteaptă adoptarea uneia din aceste recomandări.  Prima vizează re-achiziţionarea, de către Grecia, sau alte state înglodate în datorii a propriilor lor obligaţiuni de stat, al căror preţ se situează sub cel de emisie. Statele din zona euro i-ar avansa Atenei, prin intermediul fondului de salvare, banii necesari acestei operaţiuni de re-cumpărare. Avantajul acestui demers ar fi eliberarea de datorii a statelor înglodate în ele. Dezavantajul acestei soluţii ar ţine de agenţiile de rating, care ar aprecia acest demers ca incapacitate de plată, astfel încât mulţi creditori particulari, bănci şi societăţi de asigurare,  s-ar vedea în situaţia de a trece miliarde de euro la capitolul pierderi. Ceea ce, după cum se tem unii experţi ar putea avea consecinţe fatale. Cel puţin pentru băncile greceşti, care n-au capital suficient. Iar bursele ar fi traumatizate, afirmă bunăoară Burghardt Allgeier, de la firma Hauck und Aufhaeuser.   Alţi experţi propun ca rezolvare înfiinţarea de eurobonds, deci de obligaţiuni de stat europene. Germania se opune acestei soluţii, care ar presupune ca toate statele euro să le scoată în comun şi să se facă o medie a bonităţii ţărilor cu pricina. Mai multe puteti citi pe situl Deutsche Welle.

Advertisements