În Europa: 21 Iulie 2011

Posted on 21/07/2011 by

5


Titluri: Marine Le Pen: Dacă Belgia se va destrăma, Franţa ar putea integra Valonia; Poziţie comună franco-germană pentru salvarea Greciei; Serbia: arestarea ultimului fugar; Acord între Chişinău şi Gazprom pe tema gazelor; Revista presei de la Deutsche Welle.

Marine Le Pen: Dacă Belgia se va destrăma, Franţa ar putea integra Valonia. Preşedinta Frontului Naţional francez, Marine Le Pen, a sugerat că Franţa trebuie “să întindă mâna Valoniei” în cazul în care “Belgia se va destrăma”, propunând ca francezii şi valonii să se pronunţe, prin referendum, asupra eventualei unificări. “Criza politică din Belgia se agravează, nu apare nici o soluţie şi îi aruncă pe valoni şi flamanzi într-o nesiguranţă îngrozitoare. Nimeni nu se bucură de această situaţie şi fiecare francez împărtăşeşte neliniştea belgienilor”, a spus liderul partidului de extremă-dreapta francez. “În pragul acestei sărbători naţionale belgiene (21 iulie – n.red.), este responsabilitatea Franţei şi a francezilor să le întindă mâna valonilor”, a adăugat Le Pen. Ea consideră că, “dacă Belgia se va destrăma, iar Flandra va deveni independentă”, Franţa ar putea integra Valonia. “Legăturile istorice şi de frăţie care unesc popoarele noastre sunt prea puternice pentru ca Franţa să abandoneze Valonia”, a afirmat Marine Le Pen. “Desigur că aceste decizii importante pentru viitorul popoarelor noastre nu pot fi luate decât după consultarea, prin referendum, a francezilor şi a valonilor”, a mai spus ea. Mediafax.

Poziţie comună franco-germană pentru salvarea Greciei. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel au reuşit – în noaptea de miercuri spre joi, după mai multe ore de discuţii – să ajungă la o poziţie comună asupra modalităţilor de salvare a Greciei, a indicat o sursă din delegaţia franceză pentru AFP.  Această poziţie – care nu a fost detaliată – va fi “supusă atenţiei în cursul nopţii preşedintelui Consiliului Europei, Herman van Rompuy”, potrivit aceleiaşi surse, ea urmând să servească drept bază discuţiilor summit-ului conducătorilor zonei euro joi, la Bruxelles. Nici Preşedinţia franceză, nici Cancelaria germană nu şi-au anunţat vreo intenţie de a emite un comunicat cu privire la acordul stabilit. Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel s-au întâlnit miercuri, la Berlin, lor alăturându-li-se în cursul serii preşedintele Băncii Centrale Europene -BCE, Jean-Claude Trichet. Obiectul discuţiilor era elaborarea unei poziţii franco-germane comune cu privire la salvarea Greciei şi la soluţionarea crizei datoriei care afectează zona euro. Modalităţile de participare a creditorilor privaţi ai Greciei la un nou plan de ajutor era subiectul cel mai disputat între Paris şi BCE, pe de o parte, şi Berlin, de cealaltă.Agerpres

Serbia: arestarea ultimului fugar. Ultimul fugar căutat pentru genocid în fosta Iugoslavie a fost arestat. Goran Hadzici, fost şef al Republicii Sârbilor din Krajna între 1991 şi 1993 a fost prins marţi dimineaţă, în Serbia, la aproximativ o sută de kilometri de Belgrad. El era ultimul om din lista inculpaţilor Tribunalului Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie, care nu fusese capturat. Hadzici va fi transferat la Haga în cel mult o săptămână.  Profilul lui Goran Hadzici pare destul de şters. În vârstă de 52 de ani, Goran Hadzici a fost magazioner, apoi consilier municipal, dar complicatele evoluţii din timpul războiului iugoslav au făcut din el şeful unui stat-fantomă: Republica Sârbilor din Krajna, un teritoriu din Croaţia, pe care a vrut să îl cureţe etnic, în aşa fel încât acolo să trăiască numai sârbi. El se ascundea de autorităţi din anul 2004, de când Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPI) lansase un mandat de arestare împotriva sa. Goran Hadzici e inculpat azi pentru 14 capete de acuzare, în primul rând pentru cel de crime împotriva umanităţii. Justiţia îi reproşează implicarea în moartea a sute de civili croaţi şi deportarea altor câteva mii. Episodul cel mai sângeros s-a întâmplat în noiembrie 1991. Oamenii lui Goran Hadzici au înconjurat spitalul din Vukovar, unde se refugiaseră mulţi croaţi, au intrat în el, au bătut şi torturat, apoi au executat 264 de oameni. Hadzici mai e acuzat şi pentru că a ţinut în “captivitate prelungită şi în condiţii inumane” sute de prizonieri, în timpul războiului din Croaţia (1991-1995). “Condiţiile de viaţă în taberele de detenţie erau brutale şi inumane. Taberele erau suprapopulate, deţinuţii erau supuşi muncii forţate, sufereau de foame, erau torturaţi sau agresaţi sexual”. Potrivit actului de acuzare, Goran Hadzici dorea să “înfiinţeze prin violenţă un stat sârb omogen”. Pentru asta a forţat aproape 30 de mii de civili să părăsească Krajna. RFI.

Acord între Chişinău şi Gazprom pe tema gazelor. Autorităţile de la Chişinău şi concernul rus Gazprom au ajuns la un acord de principiu privind semnarea unui nou contract de livrare a gazelor naturale, în locul celui actual care expiră la sfârşitul anului curent. Noul preţ al gazului nu a fost încă stabilit, însă în următoarele luni acesta ar urma să atingă un preţ record pentru Republica Moldova. Guvernul de la Chişinău şi administraţia Gazpromului au convenit să încheie contractul pentru următorii cinci ani în toamnă, când în Republica Moldova va sosi directorului general al concernului rus, Aleksandr Medvedev. Autorităţile moldovene insistă ca noul contract să conţină un preţ plafon, astfel încât gazul livrat de către Gazprom să nu se scumpească la nesfârşit. Chişinăul pare alarmat de faptul că gazul s-a scumpit deja de la 1 iulie, atingând un preţ recod de 367 dolari pentru o mie de metri cubi, preţ mai mare decât cel care-l plăteşte Germania pentru gazul rusesc. Mai mult, până la sfârşitul anului curent, gazul s-ar mai putea scumpi încă o dată ajungând până la 400 dolari pentru mia de metri cubi. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică spun că, în aceste condiţii, o nouă scumpire a gazului pentru consumatorii casnici este inevitabilă. Astfel, după adăugarea tuturor taxelor la preţul de livrare, un cetăţen de rând ar putea plăti aproximativ 6000 de lei, adică 520 de dolari, pentru o mie de metri cubi de gaz consumat – de două ori mai mult decât salariul mediu pe economie. Republica Moldova depinde în totalitate de gazul importat, iar singurul furnizor este concernul rus Gazprom. RFI.

Revista presei de la Deutsche Welle. Nervozitate înaintea summitului pe tema crizei datoriilor europene. ub acest titlu, Frankfurter Runschau descrie starea de spirit care domenşte în preajma reuniunii la vârf de joi. Ziarul se întreabă de unde izvorăşte, potrivit unor recente declaraţii, convingerea cancelarei Angela Merkel că la Bruxelles se va ajunge la un compromis privind strategia de salvare a Greciei de la faliment şi, implicit, de salvare a zonei euro. Şi Tagesspiegel din Berlin îşi opreşte atenţia asupra tensiunii şi nesiguranţei vizibile din aceste zile. Ziarul aminteşte că luni investitorii au încercat să-şi aducă în siguranţă capitalul, cumpărând aur şi obligaţiuni de stat germane, evitându-le în schimb pe cele spaniole şi italiene. Preţul pentru o uncie de aur a crescut la 1605 dolari. Financial Times Deutschland se arată sceptic cu privire la posibilitatea ca responsabilii europeni să ajungă mâine la un compromis şi scrie:

“Ori de câte ori situaţia devine crtitică, şefii de stat şi de guvern ai zonei euro se reunesc. Au făcut-o deja în repetate rânduri pentru a reduce criza datoriilor şi a linişti pieţele financiare. Până acum, însă, fără succes”. Acelaşi cotidian german trece în revistă aceste reuniuni la vârf pe tema crizei elene din februarie 2010 şi până astăzi. Nici cotidianul economic Handelsblatt nu-şi poate ascunde scepticismul şi scrie că ar fi o iluzie să credem că joi se va găsi o soluţie clară pentru rezolvarea problemei elene. Cei cinci experţi care evaluează periodic economia germană s-au pronunţat pentru prima dată în grup cu privire la criza datoriilor europene. Potrivit cotidianului vienez Die Presse, experţii economici germani pledează pentru înjumătăţirea datoriilor Atenei. Şi revista Der Spiegel analizează aprecierile făcute în de cei cinci. Aceştia au cerut guvernului german să acţioneze de urgenţă şi au menţionat că uniunea monetară are neapărată nevoie de un plan B pentru a nu se prăbuşi. Acelaşi Der Spiegel avertizează asupra pericolului unui dezastru financiar global, situaţia fiind critică nu doar în zona euro, ci şi în SUA. Să mai semnalăm că Die Welt din Berlin atrage atenţia, referitor la Bulgaria şi România, că, şi la cinci ani de la aderare, cele două ţări nu reuşesc să combată cu eficienţă corupţia şi criminalitatea, ceea ce ar putea să mai amâne primirea lor în spaţiul Schengen. Deutsche Welle