În Europa: 22 Iunie 2011

Posted on 22/07/2011 by

1


Titluri: Activitatea Bursiera; Acord al statelor din zona euro pentru un nou program de asistenţă pentru Grecia; Rusia va desfăşura alegeri prezidenţiale la 4 martie 2012; Revista Presei de la Deutsche Welle; Revista Presei de la RFI.

Activitatea Bursiera. Pe pieţele europene, acţiunile au crescut în majoritate ieri, în condiţiile în care liderii UE s-au reunit la Bruxelles ca să găsească o soluţie la problema datoriilor Greciei, respectiv să împiedice răspândirea acesteia în regiune. Indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a crescut cu 0,4%, la 5.875,05 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 1,8%, la 3.822,02, Athex al Bursei din Atena – cu 3%, la 1.220,28. Acţiunile de pe pieţele americane au crescut ieri, în deschidere, pe fondul rezultatelor peste aşteptări anunţate de unele companii. La ora 09.55, indicele Standard & Poor”s 500 a urcat cu 0,9%, la 1.337,43 puncte, Dow Jones Industrial Average – cu 0,8%, la 12.666,90 puncte, Nasdaq Composite – cu 0,4%, la 2.824,79. Acţiunile de pe pieţele din Asia au coborât ieri, investitorii temându-se că producţia industrială din China a scăzut luna aceasta. O influenţă negativă au avut-o şi rezultatele financiare sub aşteptări anunţate de “Hynix Semiconductor” Inc. şi “Hyundai Heavy Industries” Co.

Titlurile “National Bank of Greece” SA, cea mai mare bancă elenă, au urcat cu 9%, la 4,83 euro. Acţiunile “EFG Eurobank Ergasias” SA, a doua bancă din Grecia, au crescut cu 8%, la 2,85 euro. Acţiunile “Banco Santander” SA, cea mai mare bancă din Spania, au urcat cu 4,5%, la 7,94 euro.

Acţiunile “Société Générale” SA, a doua bancă din Franţa, au câştigat 4,9%, ajungând la 37,77 euro. Titlurile “UniCredit” SpA, cea mai mare bancă italiană, s-au apreciat cu 6,1%, la 1,33 euro. Acţiunile “Deutsche Bank” AG, cea mai mare bancă din Germania, au crescut cu 3,1%, la 38,92 euro. (Bursa si The Wall Street Journal)

Acord al statelor din zona euro pentru un nou program de asistenţă pentru Grecia. Liderii statelor din zona euro au convenit joi seara, după o reuniune de peste 8 ore, să acorde Greciei un nou program de asistenţă financiară, la care va participa şi Fondul Monetar Internaţional şi pentru prima dată, într-o manieră limitată, sectorul privat. ”Am ajuns la un acord asupra noului program de asistenţă pentru a acoperi deplin nevoile de finanţare ale Greciei”, a anunţat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii. Valoarea totală a noului program de asistenţă pentru Grecia se va ridica la 158 de miliarde de euro, cu sprijinul băncilor. De la ţările din zona euro şi FMI vor proveni 109 miliarde de euro, iar restul de 49 de miliarde va reprezenta contribuţia sectorului privat creanţier al Greciei. Dintre aceste 49 de miliarde de euro, suma de 37 de miliarde va fi ”contribuţia voluntară” a băncilor.  Liderii celor 17 ţări din zona euro – a adăugat Van Rompuy – au găsit un răspuns comun la o situaţie de criză, luând trei decizii importante: sporirea sustenabilităţii datoriei greceşti, măsuri pentru stoparea riscului contagiunii la alte ţări din zona euro şi un angajament ferm pentru consolidarea guvernării zonei euro. Într-o declaraţie făcută de la finalul reuniunii, preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a salutat acordul la care au ajuns liderii din zona euro pentru ajutorarea economiei greceşti şi participarea sectorului privat la programul de asistenţă, precum şi măsurile pentru creşterea flexibilităţii Instrumentului European de Stabilitate Financiară (EFSF).Agerpres.

Rusia va desfăşura alegeri prezidenţiale la 4 martie 2012. Rusia va desfăşura alegerile prezidenţiale la 4 martie 2012 şi încă nu se ştie dacă actualul preşedinte, Dmitri Medvedev, va candida pentru un nou mandat, după cum a informat joi Comisia Electorală Centrală (CEC), potrivit Efe. În principiu, alegerile urmau să aibă loc la 4 sau 11 martie, ‘însă cum ziua de 11 este lucrătoare, alegerile se vor desfăşura la 4 martie’, a declarat un purtător de cuvânt al CEC pentru agenţia Interfax. Premierul rus, Vladimir Putin, a decis joi ca ziua de duminică 11 martie 2012 să fie declarată lucrătoare, în timp ce 9 martie, vineri, va fi zi de sărbătoare. Scopul acestei decizii este de a permite ca ruşii să se odihnească timp de trei zile la rând, deoarece 8 martie este zi de sărbătoare, Ziua internaţională a femeii.CEC informase anterior că, potrivit legislaţiei în vigoare, alegerile prezidenţiale nu pot avea loc într-o zi de sărbătoare. Agerpres.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Merkel şi Sarkozy luptă pentru o taxă bancară, titrează azi Süddeutsche Zeitung. Ziarul german consemnează dorinţa Franţei ca lumea financiară să fie atrasă în eforturile de salvare a Greciei printr-un impozit nou. Dar ziarul scoate în evidenţă şi egoismele naţionale care au împiedicat până acum rezolvarea crizei datoriilor afectând ţările din zona euro. Pe lângă variile soluţii propuse în vederea salvării Greciei, a monedei euro şi a Uniunii Europene, care se lăfăiesc bunăoară pe mai multe pagini ale cotidianului conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung, observatorii mai au timp şi de teme ceva mai puţin importante. Unii se ocupă de arestarea ultimului criminal de război sârb rămas în libertate după reţinerea recentă a lui Ratko Mladici. Iar ziarele de stânga nu se arată deloc dispuse să abandoneze scandalul interceptărilor ilegale de convorbiri de către ziariştii fostei publicaţii conservatoare britanice News of the World, aparţinând concernului Murdoch. Süddeutsche Zeitung îşi îndreaptă tunul spre premierul britanic David Cameron  pe care îl vede în continuare, în colimator, în ciuda dezbaterii care a avut loc ieri în Camera Comunelor. În centrul atenţiei, scrie ziarul bavarez „se situează legăturile dintre premier şi interesele economice ale concernului de presă Murdoch”. Gazeta din München recunoaşte că nu se poate dovedi că primul ministru britanic ar fi comis o ilegalitate, învinuirile în  acest sens nefiind decât simple speculaţii neprobate. Dar ziarul german de stânga îi reproşează lui Cameron lipsa de sensibilitate  manifestată în angajarea unui colaborator al publicaţiei incriminate, ca purtător de cuvânt. Alţi comentatori înfierează clasa politică londoneză, care s-ar fi dovedit prea obedientă faţă de Murdoch şi imperiul său. Neue Westfaelische din Bielefeld recomandă temperarea celor excesiv revoltaţi. Potrivit ziarului, afacerea interceptărilor e jenantă pentru Cameron dar nu-l va costa capul politic, în speţă nu-i va forţa demisia, aşa cum cred cei ce presupun că am asista la un nou Watergate.

Frankfurter Allgemeine Zeitung semnalează că premierul britanic a recunoscut totuşi că a comis o serie de greşeli, fiindcă “n-ar fi trebuit să-l angajeze ca purtător de cuvânt  pe ziaristul Andrew Coulson, puternic implicat în scandalul interceptărilor ilegale”. La polul opus Fraenkische Tag din Bamberg crede că scandalul a atins asemenea dimensiuni încât ar “zgudui din temelii democraţia britanică”. Frankfurter Allgemeine Zeitung salută arestarea prezumtivului criminal de război sârb, Goran Hadzic, ultimul căutat de TPI de la Haga pentru fosta Iugoslavie. Ziarul de dreapta german crede însă că autorităţile de la Belgrad mint dacă afirmă că reţinerea lui  nu s-ar fi produs sub presiunea UE. Drumul spre Europa, scrie ziarul, se deblochează şi prin respectarea obligaţiilor juridice asumate. Acelaşi ziar semnalează avertismentele Comisiei Europene la adresa României şi Bulgariei pe marginea raportului pe justiţie. „La patru ani şi jumătate de la aderarea la UE, cele două ţări nu îndeplinesc toate criteriile în domeniul aplicării principiilor statului de drept”. Situaţia, relevă raportul şi ziarul, e mai rea în Bulgaria decât în România. Potrivit notei din ziarul din Frankfurt, Comisia Europeană cere   ambelor ţări să-şi sporească eforturile în vederea reformării justiţiei. României i se solicită imperativ urgentarea procedurilor judiciare împotriva suspecţilor de corupţie de la cel mai înalt nivel. De asemenea, se cer impuse cu aceeaşi urgenţă măsuri de combatere  a spălării banilor şi a corupţiei în administrarea fondurilor publice.Deutsche Welle

Revista Presei de la RFI. Toată presa europeană a recurs în ultimele 48 de ore cam la aceleaşi titluri pentru a evoca summit-ul de joi de la Bruxelles. El este considerat ca fiind unul “crucial”, “istoric” sau al “ultimei şanse”. Percepţia opiniei publice europene însă, sau mai precis a europenilor care sunt afectaţi de criză, este însă alta. La Paris o parte a presei evocă decepţia europenilor în faţa Europei.  Este cazul cotidianului Libération care ne propune joi reportaje din câteva ţări unde “indignarea” populaţiei ia amploare: Marea Britanie, Spania şi Italia fac parte dintre ele. Din 2008 încoace, când a izbucnit criza financiară mondială, pe fondul multiplicării “summit-urilor” istorice ale Uniunii Europene, o parte din populaţia acesteia începe să vadă construcţia europeană cu alţi ochi. Din păcate, din ce în ce mai mult, Uniunea Europeană începe să fie sinonimă cu ideea de rigoare şi austeritate, şi nu cu ideea de progres şi de protecţie.

Întreaga Europă este de fapt împotmolită într-o criză a datoriei publice, iar omul de rând nu prea înţelege cum de a ajuns în această situaţie Uniunea Europeană. Ea era atât de mândră, cu puţin timp în urmă, de cea mai mare realizare a ei, moneda unică euro, dar şi de spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor şi a persoanelor creat în sânul ei… De la căderea comunismului încoace întreaga Uniune a arborat un stindard liberal, ba chiar ultraliberal afirmând sus şi tare că prosperitatea pentru toţi este garantată în mod natural de politica de privatizare şi de promovare a liberei concurente. Globalizarea le-a fost prezentată europenilor ca noua mare utopie a mileniului trei, vastă operaţiune de conectare a pieţelor din care Europa nu avea de câştigat.  Ei bine, astăzi, majoritatea europenilor par să creadă exact contrariul. În plus, investitorii străini încep să evite zona euro.  Statele Unite privesc şi ele cu nelinişte la ce se întâmplă în Europa pentru că agravarea crizei datoriei publice în această zonă a lumii riscă să aibă repercusiuni şi asupra altor economii. Marea Britanie, care nu face parte din zona euro, se simte şi ea afectată pentru că jumătate din exporturile ei sunt absorbite de ţările care au în comun moneda unică. Un enorm cerc vicios s-a creat de fapt pe planetă, în contextul acestei crize a datoriei publice din Europa. Pieţele financiare au de fapt o atitudine sinucigaşă atacând fără încetare zona euro şi vizând dispariţia monedei unice şi chiar destrămarea Uniunii Europene. Sistemul economic mondial bazat pe speculaţii a ajuns în situaţia de a nu mai avea obiective decât pe temen scurt. Ori, presupunând că în câţiva ani speculatorii chiar ar reuşi să distrugă Europa, ei înşişi se vor vedea aspiraţi de ciclonul unei crize mondiale de o gravitate inimaginabilă. “Euro – eşecul interzis” – iată titlul de pe prima pagină a ziarului economic LES ECHOS, o manieră de a răspunde la întrebările puse mai sus… Europa trebuie să se reconstruiască politic pentru a face faţă atacurilor speculative şi crizei actuale, spun cei mai mulţi dintre comentatori. Zeci de propuneri sunt formulate de specialişti, cum ar fi aceea de a li se interzice agenţiilor de notaţie să se pronunţe în privinţa datoriilor suverane în cazul ţărilor care beneficiază de planuri de sprijin. Această ultimă frază sună cam tehnic, dar ea pune în lumină faptul că există soluţii tehnice pentru ieşirea din criză. Cu o condiţie însă: ca Europa să aibă un cap politic şi eventual o guvernanţă economică. RFI.

Advertisements