În Europa: 28 Iulie 2011

Posted on 28/07/2011 by

7


Titluri: Activitatea bursiera in lume; Italia îşi va reduce misiunile militare din străinătate; Critici dure formulate de consilieri ai Kremlinului la adresa lui Putin; Revista Presei de la Deutsche Welle; Pierderea parţială a suveranităţii pentru ţările problemă din UE; Tensiuni între Moscova şi Chişinău.

Activitatea bursiera in lume. Pieţele europene au continuat, ieri, să scadă, după ce companii precum “Clariant” AG sau “Merck” KGaA au raportat profituri sub aşteptări. Regiunea este influenţată în mod negativ şi de situaţia datoriilor din SUA. Acţiunile “Banco Santander” SA, cea mai mare bancă din Spania, au scăzut cu 2,8%, la 7,37 euro. Banca şi-a redus cu 38% profitul din cauza creşterii provizioanelor.      Titlurile “UniCredit” SpA, cea mai mare bancă din Italia, au coborât cu 3,8%, la 1,23 euro, iar cele ale “Intesa Sanpaolo” SpA, a doua bancă italiană, cu 4,3%, la 1,58 euro. Declinul a intervenit pe fondul creşterii diferenţei dintre randamentele obligaţiunilor pe zece ani ale Italiei faţă de cele ale Germaniei.Acţiunile “Deutsche Bank” AG, cea mai mare bancă germană, au înregistrat un declin de 1,1%, la 37,97 euro. Grecia a numit băncile “BNP Paribas”, “Deutsche Bank” şi HSBC pentru administrarea schemei de participare voluntară a sectorului privat la planul de asis-tenţă financiară.   Indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,4%, la 5.907,72 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 1,1%, la 3.746,80, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 0,7%, la 7.298,95. indicele Standard & Poor”s 500 a scăzut cu 0,8%, la 1.320,86 puncte, Dow Jones Industrial Average – cu 0,7%, la 12.420,30, Nasdaq Composite – cu 0,9%, la 2.814,12. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a coborât cu 0,5%, la 10.047,20 puncte, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 0,8%, la 4.537,40, Kospi al pieţei din Seul a urcat cu 0,3%, la 2.174,31. (Surse: Bursa si The Wall Street Journal)

Italia îşi va reduce misiunile militare din străinătate. Italia îşi va reduce semnificativ misiunile militare din străinătate, îndeosebi din Libia şi Liban, lăsându-şi totodată neschimbat contingentul din Afganistan, potrivit unui decret-lege aprobat miercuri de Senat, relatează AFP.  În total, 2.028 de soldaţi italieni – din cei 9.250 desfăşuraţi în străinătate – se vor întoarce în ţară până în 2012, indică decretul-lege privind ”finanţarea misiunilor militare aflate în străinătate”, document care trebuie aprobat şi de Camera Deputaţilor. În Libia, numărul militarilor italieni care participă la operaţiunile NATO împotriva regimului Gaddafi va fi redus cu 884 dintr-un total de 1.970 în prezent, în timp ce bugetul alocat acestei misiuni va scădea de la 142 la 58 milioane de euro. Alte reduceri importante se referă la Liban 700 militari din 1.780 şi Balcani 271 din 650. În schimb, importantul contingent din Afganistan 4.200 militari, unde Italia a pierdut 41 de soldaţi de la începutul conflictului, rămâne neschimbat, chiar dacă şi el trebuie ”redimensionat” în 2012. În total, finanţarea acestor misiuni va scădea de la 811 milioane de euro pentru primul semestru al acestui an la 694 milioane în cel de-al doilea semestru. Agerpres

Critici dure formulate de consilieri ai Kremlinului la adresa lui Putin. Rusia se va confrunta cu o catastrofă dacă preşedintele Dmitri Medvedev nu va candida la alegerile prezidenţiale din 2012 şi îi va lăsa cale liberă premierului Vladimir Putin, apreciază doi consilieri ai Kremlinului, într-un articol publicat miercuri de cotidianul Vedomosti. “Dacă actualul preşedinte refuză să îşi prelungească mandatul, în ţară va avea loc o catastrofă de proporţii”, afirmă Igor Iurgens şi Evgheni Gontmakher de la Institutul de dezvoltare contemporană, centru de analiză care oferă consiliere pentru Kremlin. Ei consideră că, în cazul revenirii la Kremlin a lui Vladimir Putin, în Rusia se va instala o “«stabilizare» sinonimă cu stagnarea, degradarea şi catastrofa naţională”, care va determina “o scurgere de capital şi o emigraţie din Rusia” şi “o cădere a pieţelor financiare ruse”, dar şi o intensificare a extremismului naţionalist şi o radicalizare a regimului politic. În articolul publicat de cotidianul Vedomosti, Iurgens şi Gontmakher îi cer lui Medvedev să-şi asume responsabilităţile, “să treacă Rubiconul” şi să candideze la alegerile prezidenţiale din martie 2012.  Cei doi consilieri consideră că o candidatură a preşedintelui rus ar fi singurul mijloc “de a scoate ţara din mlaştina în care s-a afundat”. Mediafax.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Fructele otrăvite ale mâniei naţionaliste şi rasiste continuă să-i preocupe intens pe comentatori. Unii abordează tensiunile de la frontiera serbo-kosovară. Alţii continuă să analizeze situaţia datoriilor greceşti şi americane. Dar toate marile ziare occidentale continuă să disece masacrul din Norvegia. Luxemburger Wort se opreşte asupra Internetului, scoţând în evidenţă rolul reţelei de platformă a instigărilor la ură. „Manifestul atentatorului norvegian, Anders Behring Breivik e accesibil pentru oricine, în reţea. Fiecare poate descoperi, la lectura acestui document, la ce argumente a recurs norvegianul spre a-şi justifica baia de sânge din cartierul guvernamental şi de pe insula Utoya. Dar e îndoielnic că oricine e, concomitent, în stare să interpreteze în mod corect aceste argumente rătăcite”, mai notează acelaşi ziar din Luxemburg.  Ziarul regretă că „nimeni nu l-a împiedicat pe Breivik să transforme world-wide-web într-un amvon virtual al urii” şi că „internetul i-a oferit lui Breivik o scenă la scară planetară pentru răspândirea confuzelor sale idei xenofobe şi anti-musulmane”. Pornind de aici s-au înmulţit rapid glasurile celor care, inclusiv la dreapta spectrului politic, inclusiv în vestul democratic, susţin mai nou cenzurarea internetului. Unele ziare franceze, precum le Republicain Lorrain, scot în evidenţă jena extremei drepte europene, puse, mai nou, în dificultate „de nebunia asasină din Norvegia”, după cum se exprimă textual cotidianul din Metz. „Chiar dacă îşi dă silinţa să ia distanţă de barbaria fără precedent care a avut loc în Norvegia, Frontul Naţional francez, mai scrie ziarul loren, nu poate tăgădui că împărtăşeşte obsesia identităţii naţionale proprie dementului de la Oslo”. Tageszeitung din Berlin cere Norvegiei să se supună unui auto-interogatoriu sever. Prima din întrebările incomode care-şi aşteaptă răspunsul, scrie ziarul, „este modul în care va fi tratat pe viitor Partidul Progresului, o formaţiune populistă de dreapta, care, deloc întâmplător, a constituit ani la rând patria politică a teroristului Breivik”. Ziarul berlinez o ia peste picior pe şefa acestei grupări, care „a calificat cele petrecute drept un coşmar înspăimântător, deşi tot ea a deplâns islamizarea pe furiş a Norvegiei”. Deutsche Welle

Pierderea parţială a suveranităţii pentru ţările problemă din UE. Ministrul german al finanţelor, creştin-democratul Wolfgang Schäuble, pledează pentru sancţiuni contra statelor Uniunii Europene care fac datorii. El nu cere excluderea lor din UE, ci pierderea parţială a suveranităţii şi transferarea responsabilităţilor către autorităţile europene. Referindu-se la „ţările problemă“ din Uniunea Europeană, ministrul german al finanţelor, creştin-democratul Wolfgang Schäuble a cerut sancţiuni pentru statele din zona euro care nu respectă disciplina bugetară, făcînd datorii. Într-un interviu acordat revistei germane „Stern“ Schäuble s-a pronunţat pentru măsuri comunitare mai drastice, excluzînd Atena, deoarece deocamdată problemele financiare ale Greciei au fost rezolvate. Cu alte cuvinte, Schäuble se pronunţă pentru blocarea dreptului la vot a statelor care nu respectă pactul de stabilitate. O propunere similară a formulat anul trecut şi şefa guvernului, Angela Merkel. Propunerea însă nu a găsit un ecou favorabil, deoarece contravine prevederilor acordului de la Lisabona. Doar partea franceză a susţinut atunci poziţia cancelarei. „Integrarea trebuie să continue, iar unui stat care are probleme i se va acorda ajutor“, a mai spus Schäuble în interviul din „Stern“. În acest caz, a continuat ministrul german al finanţelor, statul respectiv „va trebui să renunţe la o parte a suveranităţii sale naţionale în favoarea Uniunii Europene“. Această măsură este mai eficientă, mai bună, decît dacă anumite ţări cu datorii, membre ale UE, vor fi eliminate din zona euro. Realizarea Europei se va înfăptui doar atunci cînd „e limpede că anumite state membre UE nu vor putea fi scoase din sistemul monedei unice“. Mai multe citeste pe RFI.

Tensiuni între Moscova şi Chişinău. Experţi de la Moscova se arată îngrijoraţi de faptul că Republica Moldova ar putea înăspri în curând regulile de intrare în ţară pentru cetăţenii străini, inclusiv pentru cei din Federaţia Rusă. Aceste îngrijorări au fost provocate de un şir de modificări ale legislaţiei privind intrarea străinilor în Republica Moldova, votate recent în lectură de principiu de către Parlamentul moldovean. Ziarul rus Nezavisimaia gazeta scrie că ar fi vorba despre un şir de modificări ale regulilor de intrare în Republica Moldova a străinilor, care prevăd că aceştia ar trebui să prezinte documente care să confirme scopul vizitei – invitaţie, rezervare la hotel, bilet retur ş.a.m.d. Expertul rus Serghei Jilţov, citat de Nezavisimaia Gazeta s-a arătat îngrijorat că modificările respective le-ar putea permite grănicerilor moldoveni să împiedice intrarea cetăţenilor ruşi în ţară, în replică la o eventuală nouă interdicţie asupra vinurilor sau fructelor moldoveneşti în Rusia. Expertul rus consideră că noua lege ar putea permite “folosirea frontierei în calitate de instrument politic”. Reprezentanţi ai Ministerului de Externe de la Chişinău au declarat însă că aceste modificări nu se referă nici la ţările UE, SUA, Canada şi Norvegia, nici la ţările din CSI, inclusiv Rusia, ai cărei cetăţeni au dreptul să intre în Republica Moldova fără vize. Restricţiile se referă, în particular, la statele care reprezintă anumite riscuri, cum ar fi statele africane şi sunt menite să asigure un control mai eficient al fluxului de migranţi la frontieră.RFI

Advertisements