În Europa: 30 Iulie 2011

Posted on 30/07/2011 by

4


Titluri: Alegeri legislative anticipate în Spania, la 20 noiembrie; Un număr-record de germani au abandonat Biserica Catolică după scandalul preoţilor pedofili; Revista Presei de la Deutsche Welle; Situaţia se deteriorează în Kosovo.

Alegeri legislative anticipate în Spania, la 20 noiembrie. Premierul spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero, a anunţat vineri convocarea de alegeri legislative anticipate pentru data de 20 noiembrie. Alegerile, cerute de opoziţie, dar şi de o parte dintre socialişti, “vor avea loc la 20 noiembrie”, a spus Zapatero, într-o conferinţă de presă desfăşurată vineri, în contextul în care scrutinul, la care el nu se va prezenta, era prevăzut în martie 2012. “Era opţiunea naturală, raţională”, a adăugat el. Aceste alegeri erau cerute insistent, de mai multe luni, de către Partidul Popular (PP), principalul partid de dreapta din ţară, dar mai ales după înfrângerea de proporţii suferită de socialiştii lui Zapatero în alegerile regionale de la 22 mai. Oficiali de rang din cadrul Partidului Socialist (PSOE) doresc acelaşi lucru, inclusiv, potrivit presei, candidatul socialist în alegeri, Alfredo Perez Rubalcaba, fost ministru de Interne. Zapatero, în vârstă de 50 de ani, a profitat de această conferinţă de presă, în care a prezentat un bilanţ pe primul semestru, pentru a anunţa aceste alegeri anticipate, după ce a declarat că “Guvernul şi-a îndeplinit o bună parte dintre obiectivele din cea de a doua parte a mandatului”. “Într-un context în continuare complicat, economia dă semne pozitive… Noi am pus bazele relansării” economice, a declarat el, în contextul în care economia spaniolă a înregistrat, în primul trimestru, o uşoară creştere, de 0,3 la sută, dar încă este afectată de un şomaj “endemic”. Potrivit datelor anunţate chiar vineri, 20,89 la sută dintre spanioli sunt şomeri, o uşoară ameliorare în raport cu primul trimestru, dar, reprezentând, în continuare, un record în rândul ţărilor industrializate. Iar, în timp ce economia ţării face eforturi să iasă din criză, agenţia Moody’s a lansat, vineri, un nou avertisment dur. Aceasta a anunţat că intenţionează să reducă nivelul indicelui datoriei suverane a Spaniei, în prezent la nivelul “Aa2”, din cauza problemelor bugetare din ţară, evocând dificultatea Guvernului de a aplica o rigoare bugetară, din cauza unui “mediu de creştere slabă”. “Din acest motiv, este momentul să anunţăm calendarul viitoarelor alegeri”, “în numele interesului general”, a declarat premierul. Mediafax.

Un număr-record de germani au abandonat Biserica Catolică după scandalul preoţilor pedofili. Peste 181.000 de germani au părăsit oficial religia catolică în 2010, an marcat de numeroase scandaluri legate de violenţele sexuale comise de preoţi asupra copiilor, indică raportul anual al conferinţei episcopale germane, făcut public vineri. Astfel, 181.193 de germani au făcut demersurile necesare pentru a nu mai plăti impozite religioase Bisericii Catolice în 2010, aceasta fiind a doua cifră printre cele mai ridicate de când există ea şi aproape cu jumătate mai mult decât în 2009, potrivit documentului citat de AFP. În Germania, comunităţile protestantă, catolică şi evreiească sunt finanţate printr-un impozit religios prelevat de stat de la cei înscrişi drept credincioşi la fisc şi redistribuit în consecinţă. Această prelevare reprezintă – potrivit landurilor – 8-9 % din impozitul pe venit. În 1992, această cifră a fost mai ridicată cu 11.500, dar atunci a existat un val de plecări consecutive reunificării Germaniei şi credincioşilor din ex-Germania de Est care nu doreau să mai achite acest impozit. În plus, pentru prima oară numărul retragerilor depăşeşte numărul noilor botezaţi, care a fost de 170.000 în 2010. Conferinţa episcopală germană nu propune o explicaţie acestei explozii a plecărilor, dar de la începutul anului 2010 Germania a fost zguduită de dezvăluirile abuzurilor sexuale comise asupra copiilor şi adolescenţilor în instituţiile aparţinând aproape toate Bisericii Catolice. Biserica Catolică a oferit 5.000 de euro victimelor, care au considerat această indemnizaţie insuficientă. Potrivit raportului anual al episcopilor germani, catolicismul rămâne prima religie germană, cu 24.650.000 de credincioşi, având un mic avans faţă de protestanţi 24.200.000 de membri.Agerpres

Revista Presei de la Deutsche Welle. În reacţie la masacrul scandinav, o parte a stângii occidentale îi plasează sub o suspiciune generalizată pe cei invocaţi de manifestul asasinului norvegian, iar anti-islamiştii replică prin contraacuzaţii.  „O ruşine germană: tragedia norvegiană”. Astfel îşi titrează azi cotidianul berlinez Die Welt editorialul consacrat modului în care o parte din elita germană, cea politic corectă, a înţeles să reacţioneze la barbaria teroristă de la Oslo şi din insula Utoya, încercând să profite politic prin atacuri în trombă împotriva unora din formatorii de opinie conservatori. Ziarul îi critică în context nu doar pe liderii opoziţiei de stânga ci şi pe demnitarii CDU. Dezavuat se vede bunăoară “ritualismul” expertului de politică internă creştin-democrat care, după masacrul norvegian, a revenit obsesiv la revendicarea reintroducerii în Germania a stocărilor de date personale obţinute din interceptări de comunicaţii electronice. Note rele i se atribuie şi actualului şef al partidului social-democrat, Sigmar Gabriel. Liderul SPD s-a grăbit să-l identifice pe Thilo Sarrazin ca presupus vinovat pentru măcelul norvegian. Ca autor al controversatei cărţi „Germania se autodesfiinţează”, Sarrazin, un fost senator social-democrat al guvernului berlinez, a devenit persona non grata pentru establishmentul politic corect, când a început să înfiereze neintegrarea în societatea occidentală a multor imigranţi musulmani. Or, tentativa lui Gabriel de-al expulza pe incomodul său tovarăş din partid a eşuat din pricina popularităţii de care s-a dovedit că se bucură atât persoana cât şi cartea lui Sarrazin inclusiv în rândul germanilor cu opţiuni de stânga. În fine, comentariul ziarului berlinez respinge şi atacurile la adresa lui Henryk M. Broder, un publicist incomod, autor al mai multor cărţi care condamnă tendinţa elitelor occidentale de a-şi încălca propriile principii democratice, pentru a nu risca să irite segmentul musulman al societăţii.  Lui Broder stânga îi reproşează o prezumtivă islamofobie şi instigare la ură împotriva musulmanilor, ceea ce, potrivit cotidianului Die Welt e cum nu se poate mai fals. În privinţa scopului acestor atacuri maniheiste, tipice „pentru o împărţire simplistă a lumii” în alb şi negru, buni şi răi, lansate în siajul tragediei norvegiene, citim în ziarul berlinez: „Se încearcă re-tabuizarea dezbaterii cu privire la islam tocmai în acele zone ale ei, în care fanteziile imigraţioniste ale stângii au suferit cele mai dureroase înfrângeri”. Die Welt critică atât nivelul acestei campanii, cât şi declanşarea ei „într-un moment „devastator” în care mai prevalează doliul pentru victimele masacrului norvegian.

Şi diverse alte articole apărute în presa apuseană tind să pună semn de egalitate între asasinul norvegian cu idei de extremă dreaptă şi populismul de dreapta din vestul continentului.   Spaţii ample continuă să se consacre şi incidentelor de la graniţa serbo-kosovară. În Balcani a revenit violenţa, titrează Die Welt, iar în Frankfurter Allgemeine Zeitung citim: „Calm tensionat la frontiera dintre Kosovo şi Serbia”.Comentatorii germani atribuie în genere răspunderea pentru devastările şi vărsarea de sânge din zonă atât autorităţilor albaneze de la Priştina, după demersul lor unilateral de a acapara controlul asupra celor două puncte de frontieră, cât şi sârbilor, care s-au lăsat provocaţi. În fine, multă cerneală continuă să curgă, de pildă pe prima pagină a ziarului Süddeutsche Zeitung din München, pe marginea incapacităţii congresmenilor americani de a se înţelege în disputa cu privire la plafonul datoriei publice. În consecinţă, scrie ziarul, “SUA se pregătesc să facă faţă incapacităţii de plată”. Deutsche Welle

Situaţia se deteriorează în Kosovo. Situaţia din nordul provinciei Kosovo devine tot mai volatilă. NATO a reacţionat prompt şi a trimis trupe proprii în regiunea zguduită de violenţe şi discursuri politice naţionaliste. NATO a dislocat un batalion de trupe de menţinere a păcii în nordul Kosovo, după ce un post de frontieră a fost incendiat şi un poliţist kosovar a murit. Naţionalişti sârbi au atacat punctul de control miercuri, 27 iulie, după ce Guvernul kosovar a trimis poliţişti în zonă, pentru a veghea la respectarea unui embargo. Posturile de control din zonă aveau personal în majoritate de etnie sârbă, având în vedere că populaţia din regiune respinge independenţa statului Kosovo. Guvernul de la Priştina îi suspecta însă pe aceştia că ar închide ochii la traficul cu produse interzise la import. Reprezentanţi ai NATO au declarat în context că numai vehicule de mici dimensiuni sunt lăsate să treacă prin cele două posturi disputate şi că acestea sunt verificate amănunţit, pentru a evita traficul de arme. Serbia şi-a suplimentat de asemenea efectivele de Poliţie de pe partea sa a frontierei, pentru a împiedica traversarea graniţei spre Kosovo de către “extremişti sârbi”, conform şefului Poliţiei sârbe. Violenţele de miercuri si joi sunt cele mai grave de câteva luni încoace. Incidentul a început când două sute de naţionalişti sârbi s-au apropiat de punctul de trecere a frontierei Jarinje şi au aruncat bombe incendiare. Poliţiştii kosovari şi forţele EULEX (misiunea europeană de poliţie în Kosovo) au fost nevoiţi să treacă graniţa în Serbia, pentru a se salva. Postul a ars complet şi a fost dărâmat cu buldozere. Un ofiţer de poliţie kosovar a fost ucis şi mai mulţi au fost răniţi în schimburi de focuri. Decizia premierului kosovar, Hashim Thaci, de a readuce regiunea din nordul tânărului stat sub controlul autorităţilor centrale a fost criticată de UE şi SUA. Regiunea nu a acceptat controlul autorităţilor de la Priştina de la declararea independenţei de Serbia în 2008. RFI

Advertisements