Săptămâna Presei Europene / 23 Iulie – 29 Iulie 2011

Posted on 31/07/2011 by

1


Spania. “Ronaldo în fondurile de salvare.” Este cel mai scump fotbalist de până acum. Ar putea fi pus acum în serviciul solvabilităţii băncilor spaniole. “Ronaldo în fondurile de salvare”, titrează Süddeutsche Zeitung, care explică faptul că grupul de economii Bankia, faţă de care Real Madrid s-a îndatorat pentru a plăti transferul jucătorului portughez, încearcă să împrumute bani de la Banca Centrală Europeană. Aceasta din urmă cerând garanţii, banca îl propune nici mai mult nici mai puţin decât pe …Ronaldo şi pe brazilianul Kaka, ambii jucători ai clubului din Madrid. În 2009, Real împrumutase 76.5 milioane de euro pentru a plăti 100 de milioane de euro celor de la Manchester United şi 60 de milioane clubului AC Milan. “Am putea ajunge oare ca BCE să pună sechestru pe vreunul din fotbalişti?”, se întreabă cotidianul din München. “Teoretic, totul este posibil. Bankia ar trebui mai întâi să devină insolvabilă şi ar trebui ulterior ca Real să nu-şi mai plătească împrumuturile, care sunt garantate prin veniturile care provin din publicitate şi din televiziune. Sigur, Real Madrid are o datorie de mai multe sute de milioane de euro. Însă în Spania suntem deja de mult timp maeştri ai salvărilor de cluburi de fotbal cu ajutorul banului public – ca şi cum ar fi bănci”.

Italia. “Pieţele au căzut, băncile sunt atacate”, titrează La Repubblica. Scăderea notei datoriei greceşti de către Moody’s şi “impasul american dintre democraţi şi republicani au afectat pieţele, deja slăbite de criza băncilor”, scrie cotidianul italian. “Spania şi acum Italia sunt prinse în furtuna actuală”. Milano a fost cea mai proastă bursă a Europei, cu o scădere la închidere de 2.48 %. Nici băncile din Italia şi Spania nu stau mai bine: cea mai mare bancă italiană, Intesa San Paolo, a căzut cu 8.33 % după ce agenţia de rating a pus Grecia în imposibilitate parţială de plată. “Teama nu a trecut”, comentează La Repubblica, “şi, chiar mai rău, diferenţa dintre obligaţiunile italiene pe 10 ani şi  cele germane care au ajuns la 280 de puncte, a pus Italia într-o poziţie mai fragilă ca niciodată”.

Marea Britanie. “Cine este ciudatul aici?” titrează The Independent, propunând fotografii cu nunta regală de anul acesta, cu primăvara călduroasă ca în niciun alt sezon, cu dezastrul de la Fukushima, o platformă petrolieră învechită din Marea Nordului şi în final cancelarul George Osborne. Răspuns – “Primii patru sunt consideraţi responsabili de dezastrul economic, dar, în aparenţă, nu şi cancelarul.” Cotidianul londonez propune această ghicitoare după publicarea statisticilor care arată cifrele sumbre ale creşterii economice din Marea Britanie – + 0.2% pentru trimestrul al doilea, -0.5% şi +0.5% în cele două trimestre anterioare. Oficiul Naţional de Statistică a dat vina pe cei patru inculpaţi de mai sus – nunta regală a costat economia aproximativ 0.25% din PIB, sau 3.5 miliarde de lire sterline (3.96 miliarde de euro) – dar pentru cotidianul de centru-stânga partea vinovată este chiar cancelarul, ale cărui “stoarceri ale finanţelor publice” şi creşterile TVA, au “sufocat în mod nesăbuit” recuperarea economică.

Germania. Presa economică germană este în fierbere. După Handelsblatt, care şi-a dedicat prima pagină “maşinii germane de făcut bani”, este rândul celor de la Financial Times Deutschland de a se lăuda: “Industria germană asaltează economia mondială”. Motivul acestei bucurii vine din raportul asupra investiţiilor germane din lume, publicat în  iulie de Naţiunile Unite: din 2008 investiţiile franceze, britanice şi japoneze în străinătate sunt în cădere liberă în timp ce cele din Germania au crescut cu 35 %, făcând din Berlin cel de al doilea investitor al lumii, după Statele Unite. Ţările emergente, cu China în frunte, atrag jumătate din investiţii, căci sunt nu doar zone profitabile de producţie ci din ce în ce mai mult şi pieţe de consum. În editorialul său, FT Deutschland vede în această situaţie o şansă de a termina odată cu lamentările germane: “Oricine a privit în aceşti ultimi ani dezbaterile, televizorul sau ‘cărţile declinului’ învăţa un lucru: Germania pierde […] Însă temerile au fost exagerate. […] Investiţiile în diverse locaţii de producţie din străinătate sunt profitabile tuturor. Economia nu este un joc a cărui sumă totală să fie zero”.

Cipru. Este a “doisprezecea oră a guvernului”, constată Politis în timp ce Ciprul se află în plină criză politică şi financiară. Guvernul şi-a prezentat demisia în dimineaţa zilei de 28 iulie, după ce aceasta fusese cerută în ajun de preşedintele Demetris Christofias. În plus, explică acest cotidian, “agenţia de rating Moody’s a coborât nota ţării cu două nivele, exprimându-şi astfel îngrijorarea asupra situaţiei bugetare a ţării după explozia care a avut loc în baza navală”. Exploziţia unui stoc de muniţii, care a cauzat moartea a 12 persoane în 11 iulie, a distrus principala centrală electrică a ţării şi a redus producţia de electricitate la jumătate. “Situaţia bugetară era deja tensionată, ea ar putea de acum înainte să dăuneze dezvoltării” ţării, subliniază Politis.

Bulgaria. “Statul aplică legea împotriva Lukoil“, anunţă Dnevnik. În 28 iulie, autorităţile bulgare au anulat licenţa companiei ruseşti deoarece aceasta din urmă nu instalase instrumentele necesare măsurării cantităţii de petrol importate din Rusia. Lukoil este obligat deci să-şi stopeze producţia de carburant pentru o perioadă nedeterminată. Cotidianul aminteşte că această companie este sancţionată după 10 luni de control efectuat de autorităţile bulgare. “Nu mă îngrijorez pentru piaţa carburanţilor căci Bulgaria are 420 de importatori. Marile întreprinderi sunt egale în faţa legilor şi ele trebuie să le respecte”, subliniază ministrul bulgar de Finanţe, Simeon Diankov. Sancţiunea împotriva Lukoil intervine într-un context tensionat în domeniul energetic între Rusia şi Bulgaria, două ţări apropiate totuşi. În cauză, problema plăţii de către ruşi a construcţiei centralei nucleare de la Belen ca şi stadiul proiectului de gazoduct Burgas-Alexandropolis.

Marea Britanie. “Noutăţi sinistre”. Arătat cu degetul: News of the world a luat-o ca ţintă pe Sara Payne”, titrează The Independent, ca urmare a unei “noutăţi sinistre” în scandalul piratajului telefonic din Marea Britanie. Potrivit cotidianului londonez, poliţia, care anchetează asupra interceptărilor telefonice efectuate de News International, grupul magnatului presei, Rupert Murdoch, “a prevenit-o pe mama lui Sarah Payne că telefonul care-i fusese dat de News of the World ar putea fi urmărit de un detectiv care lucrează pentru ziar. Telefonul îi fusese dat acesteia la puţin după ce fiica sa în vârstă de 8 ani, Sarah, fusese răpită şi ulterior asasinată în iulie 2000”. Afacerea generase pe vremuri o emoţie imensă în Marea Britanie. După asasinat, News of the World făcuse campanie alături de mama fetiţei pentru a promulga “legea lui Sarah”. “Campania sa pentru a acorda părinţilor dreptul de a şti dacă în apropiere de ei locuiesc pedofili a fost apărată de News of the World, şi în particular de Rebekah Brooks, redactorul şef”. Simultan, News of the World i-a “înfierat” pe presupuşii pedofili, publicând numele şi fotografia lor pe prima pagină. The Independent pune în prima pagină o fotografie a mamei lui Payne lângă Brooks. În 15 iulie, aceasta din urmă a demisionat din postul de directoare a News International şi a fost arestată şi interogată de poliţie.

Polonia. “Statul se înarmează împotriva cetăţenilor”, titrează Dziennik Gazeta Prawna, care explică faptul că guvernul prevede înarmarea a mai multor funcţionari, inclusiv cei de la căile ferate, pădurari, paznici piscicoli, cu pistoale electrice paralizante. 400 000 de poliţişti, ofiţeri de vamă, vameşi şi gărzi de corp sunt deja dotaţi cu arme în Polonia, dar se pare că nu este suficient. “Vom fi mai în siguranţă sau dimpotrivă, mai ameninţaţi  de această armată internă?”, se întreabă cotidianul din Varşovia, subliniind faptul că nicio alţă ţară  din UE nu are atâtea legi liberale privind utilizarea armelor electrice. Când legea asupra armelor de foc va fi modificată alte 8000 de persoane se vor adăuga numărului iniţial de persoane dotate cu arme electrice, alte 400 000. Experţii judiciari avertizează că aceste amendamente ar putea constitui o violare a drepturilor cetăţenilor. “Nu putem confirma în niciun caz prezenţa rechinilor albi în râurile noastre”, comentează DGP cu ironie, ca aluzie la un plan pentru a furniza paznicilor piscicoli pistoale Taser. “Acestea din urmă sunt mortale pentru persoanele care au probleme cardiace, adică exact 2 milioane de polonezi”.