În Europa: 4 August 2011

Posted on 04/08/2011 by

2


Titluri: Activitatea bursiera in lume; Gazprom: Era gazelor ieftine a luat sfârşit; Kosovo: accord între KFOR şi reprezentanţi sârbi, respins de Pristina;  Revista Presei de la Deutsche Welle; Zona euro, clătinată de Spania şi Italia.

Activitatea bursiera in lume. Bursele europene au scăzut şi ieri, în majoritate, investitorii temându-se cu privire la evoluţia economiei SUA. Indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 1,2%, la 5.648,60 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 0,6%, la 3.500,96, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 1,1%, la 6.724,32. Acţiunile de pe Wall Street au fluctuat ieri, în deschidere, după ce ADP Employer Services a anunţat că societăţile din SUA au creat 114.000 de locuri de muncă în iulie, în timp ce analiştii aşteptau 100.000 de posturi noi. Indicele Standard & Poor”s 500 a scăzut cu 0,1%, la 1.252,49 puncte, Dow Jones Industrial Average – cu 0,2%, la 11.845,50, Nasdaq Composite a urcat cu 0,2%, la 2.673,26. Acţiunile de pe pieţele din Asia au coborât ieri, în special cele ale exportatorilor, după ce agenţiile de evaluare au avertizat că ar putea reduce calificativul Statelor Unite. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 2,1%, la 9.637,14 puncte, Kospi al celei din Seul – cu 2,6%, la 2.066,26, S&P/ASX 200 al pieţei din Sydney – cu 2,3%, la 4.332,80. (Surse: Bursa si The Wall Street Journal).

Gazprom: Era gazelor ieftine a luat sfârşit. Experţii Gazprom au declarat, că ne putem lua adio de la preţurile mici la gaze. Ei recomandă guvernelor să scadă nivelul taxelor, pentru ca factura populaţiei să fie suportabilă. Dependenţa europenilor de gazele ruseşti va creşte de la 23% în prezent la 32% până în anul 2030, estimează Gazprom. Progresul tehnologic al omenirii nu poate fi însoţit decât de o sete din ce în ce mai mare de resurse energetice, iar acest lucru înseamnă, evident, creşterea preţurilor. „Ideea că secolul al XX-lea a fost cel al petrolului, iar secolul al XXI-lea va fi cel al gazelor este perfect justificată. Iar gazele nu vor fi deloc ieftine”, au declarat, experţii gigantului rus Gazprom, cel mai mare producător de gaze din lume.  Ei au argumentat în primul rând prin faptul că toate marile agenţii şi institute de cercetare din domeniul energetic estimează creşteri uriaşe ale consumului de gaze la nivel global. Spre exemplu, ultimul raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie arată că cererea va creşte cu 50% până în 2035. În valori absolute, consumul de gaze se va ridica la 5.100 de miliarde de metri cubi, cu 1.800 de miliarde mai mult decât acum. Mai multe in Adevarul.

Kosovo: accord între KFOR şi reprezentanţi sârbi, respins de Pristina. Misiunea NATO din Kosovo /KFOR/ a ajuns miercuri seara la un acord cu reprezentanţi sârbi în baza căruia KFOR îşi va menţine cel puţin până la jumătatea lunii septembrie controlul asupra a două posturi de frontieră din nordul Kosovo aflate la originea crizei actuale, relatează joi AFP. Acest acord a fost respins de Pristina, care consideră că nu ţinea seama de ”obiectivul său principal” de a desfăşura în teren poliţişti şi vameşi sub autoritatea sa. Tocmai o astfel de desfăşurare a provocat pe 25 iulie actuala criză.”Sistemul actual de control de către KFOR va rămâne neschimbat până la jumătatea lunii septembrie” la posturile de frontieră Jarinje şi Brnjak, din nordul Kosovo, la frontiera cu Serbia, a indicat KFOR într-un comunicat, precizând că acest termen ar putea fi prelungit în timp, dacă va fi necesar, şi că misiunea KFOR îşi va menţine comandamentul şi controlul la cele două posturi de frontieră. Acordul a fost încheiat între comandantul KFOR, Ehrard Buhler, şi doi reprezentanţi sârbi: Goran Bogdanovic, ministru în problema Kosovo, şi Borko Stefanovic, negociatorul şef pentru dialogul dintre Belgrad şi Pristina. Agerpres.

Revista Presei de la Deutsche Welle. „La Baia Mare se reia mineritul cu cianuri”, anunţă, îngrijorat, ediţia online a ziarului Berliner Zeitung, care aminteşte, într-un reportaj din zonă, de catastrofa pe care această tehnologie a provocat-o acum 11 ani. Acelaşi ziar semnalează schimbarea la faţă a Turciei, în speţă preluarea totală a puterii de către islamiştii lui Erdogan, din pricina cărora a demisionat, la finele săptămânii trecute, întreaga conducere a armatei turceşti. Ziarul berlinez relevă că premierul şi partidul său islamist vor determina cine va conduce pe viitor armata, ceea ce inaugurează o eră nouă, în măsura în care, până acum, militarii şi-au desemnat ei înşişi şefii. Mai mult decât atât. „Timp de 88 de ani, de la înfiinţarea, de către Kemal Atatürk, a Turciei moderne, armata a dictat clasei politice, a influenţat-o sau a controlat-o…Acum generalii (care au demisionat în semn de protest faţă de arestarea unor ofiţeri acuzaţi de o prezumtivă conspiraţie) şi-au luat adio de la scena politică”. În răstimp însă, deşi „presa e (nominal) liberă, împărţirea puterilor în Turcia riscă să devină o farsă, devreme ce autorităţile au întemniţat 77 de ziarişti sub acuzaţii în parte total fanteziste. Astfel că, după ce s-a dezbărat de tutela militarilor, Turcia  riscă să alunece într-un nou autoritarism”. O dictatură pură şi dură domneşte în Siria vecină. În timp ce puterile occidentale continuă să dea din colţ în colţ ca să explice de ce nu reuşesc să convingă Rusia şi China să accepte în Consiliul de Securitate ONU o rezoluţie clară de condamnare a masacrelor săvârşite pe bandă rulantă în Siria, regimul Assad continuă să tragă în opoziţionişti. La rândul lor editorialiştii comentează intens laşitatea cancelariilor occidentale. Care, deşi critică dictatura de la Damasc, o fac cu batista pe ţambal şi fără nici o tragere de inimă, în virtutea ideii că le-ar fi mai bine  cu un regim detestabil, dar previzibil în delicata regiune a Orientului Mijlociu, decât cu o guvernare nouă, potenţial  periculoasă. Spaţii ample continuă să fie consacrate şi acordului bugetar american. Ar fi vorba, potrivit ziarului conservator Die Welt, de un „compromis putred”. Fiindcă problema datoriilor americane nu se atenuează decât nesemnificativ. Ziarul critică incapacitatea unor politicieni de a gândi şi dincolo de limita perioadei lor legislative de 4 ani şi scoate în evidenţă lipsa de vigoare a creşterii economice americane, din pricina căreia s-ar putea aluneca în curând într-o nouă recesiune globală. Alţi analişti evaluează impactul politic intern, american, al înţelegerii încheiate de republicani şi democraţi spre. Süddeutsche Zeitung relevă că Obama încearcă să vândă acordul ca şi cum ar fi fost o victorie, cel puţin una a raţiunii,  ceea poate c-a şi fost, în măsura în care s-a evitat incapacitatea de plată a Americii. Dar Obama nu se poate aştepta să i se mulţumească. Unii observatori (în special francezi) sunt mai tranşanţi şi consideră că Obama a pierdut pe toată linia în faţa conservatorilor din Tea Party şi Partidul republican, care şi-au impus voinţa de a nu admite sporiri ale taxelor şi impozitelor. Doar La Stampa din Torino face excepţie şi crede că acordul ar fi expresia unei curajoase mutări de şah a lui Obama, care ar încerca  acum să câştige pătura de mijloc de partea sa, în vederea obţinerii victoriei în scrutinul prezidenţial de anul viitor. Deutsche Welle

Zona euro, clătinată de Spania şi Italia. Confruntată de mai multe săptămâni cu criza datoriilor – a Greciei în particular – zona monedei unice europene a intrat parcă într-o spirală fără sfârşit. Măsurile luate luna trecută pentru a salva Grecia de la faliment nu au reuşit să calmeze spiritele, la fel nici găsirea unui acord privind ridicarea plafonului datoriei americane nu a pus capăt speculaţiilor. Nedumeririle privind compromisul găsit de Barack Obama cu adversarii săi republicani au declanşat, prin ricoşeu, noi tensiuni din zona euro, în particular în rândul ţărilor cele mai fragile cum sunt Italia şi Spania, cele mai îndatorate după Grecia.  Trebuie spus că numai datoria Italiei e de două ori mai mare decât cele trei state salvate până acum de la faliment – Grecia, Irlanda şi Portugalia. O cedare la Roma ar ameninţa întreaga zonă euro. Italia şi Spania reprezintă 30 la sută din PIB-ul zonei euro. Un factor agravant în această perioadă estivală este faptul că nimic nu este pus la punct pentru a evita o extindere. Comisia de la Bruxelles exclude orice discuţii referitoare la un plan de salvare a Italiei sau a Spaniei iar măsurile luate la summit-ul consacrat zonei euro în 21 iulie nu sunt încă puse în practică. Fondul de stabilitate financiară creat atunci nu are decât 750 de miliarde de euro, cu o garanţie efectivă de împrumut de doar 440 de miliarde, sumă considerată insuficientă pentru a sări eventual în ajutorul Italiei sau Spaniei. În fapt, spirala infernală în care pare că a intrat zona euro îşi are explicaţiile tot de celalată parte a Atlanticului. Criza plafonului datoriei amerciane, chiar dacă a fost provizoriu rezolvată, a arătat lumii întregi că supraîndatorarea statelor poate lovi peste tot, inclusiv în prima economie a planetei. Analiştii şi-au adus atunci aminte că nici pe bătrânul continent treburile nu s-au rezolvat complet, planul de salvgardare a Greciei din 21 iulie nu a liniştit pieţele decât pentru un timp. Nu le-a liniştit pentru că acest plan mai trebuie să fie acum aprobat şi de parlamente. RFI.

Advertisements