În Europa: 5 August 2011

Posted on 05/08/2011 by

5


Titluri: Activitatea bursiera in lume; Începe să bântuie fantoma Lehman Brothers: criza datoriilor din Europa devine motiv de îngrijorare pentru întreaga lume; Christine Lagarde, anchetată; Christine Lagarde, anchetată; Revista Presei de la Deutsche Welle; Cel puţin 20 de răniţi la Madrid, în urma unor confruntări între poliţie şi manifestanţi; Grecia va sapa un “sant de aparare” lung de 120 km la granita cu Turcia.

Activitatea bursiera in lume. Bursele europene au cazut puternic joi dupa amiaza, dupa ce declaratiile foarte asteptate ale presedintelui Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, nu au reusit sa convinga pietele, relateaza AFP. Undicele Dax al bursei din Frankfurt a terminat in scadere cu 3,40%, la 6.414,76 puncte, fata de inchiderea din ziua precedenta, de 6.640,59 puncte, marcand cel mai redus nivel de la inceputul anului. Aflat pe rosu de finele diminetii, indicele si-a accentuat pierderile dupa anunturile BCE. Bursa din Paris a terminat cu o scadere de 3,90%, pana la 3.320,35 puncte, cel mai redus nivel din iulie 2009. Indicele CAC 40, care a pierdut 134,59 puncte, este in a noua sedinta in care evolueaza pe rosu, o serie inedita din septembrie 2002. Indicele Ibex-35 al principalelor valori ale bursei madrilene a inchis in scadre cu 3,89%, la 8.686,5 puncte, sub pragul psihologic de 9.000 de puncte, pentru prima oara din iunie 2010. Indicele al Bursei din Milano, FTSE Mib, a inchis joi in puternica scadere, de 5,16%, la 16.128 de puncte, cel mai mic nivel din aprilie 2009, dupa ce a fost suspendat in jurul orei 15,00 GMT, in conditiile in care cumpararea de obligatiuni publice anuntata de Banca Centrala Europeana nu a calmat pietele, relateaza AFP. Bursa de la New York a cunoscut o cadere accelerata in sedinta bursiera de joi, piata reactionand la scaderea burselor europene, indicii din SUA care starnesc ingrijorare in privinta evolutiei economiei americane amenintata de o noua criza., potrivit AFP. Potrivit cifrelor finale, indicele Dow Jones a scazut cu 512.76 puncte la 11,383.45 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, pierde 136.68 puncte si coboara la 2,556.39 puncte. Dow Jones pierde in doar cateva zile de la sfarsitul lunii iulie aproape 1300 de puncte coborand la nivelul de inchidere de pe 9 decembrie 2010. Si Indicele Standard & Poor 500 a scazut cu 4.78% (sau 60.27 puncte) la 1200.07 de puncte. Bursa de Valori din Sao Paulo a scazut brusc cu 5,72% joi, cel mai mare declin incepand din noiembrie 2008. Tokyo Stock Exchange a scazut in sedinta de vineri cu 3,6% imitand trendul dat de bursele europene si de Wall Street cu o zi inainte, pe fondul de anxietate cu privire la datoriile suverane din Europa si la starea precara a economiei globale in general. Conform rezultatelor provizorii, indicele Nikkei 225 a pierdut 347.22 puncte, sau 3.59%, coborand la 9,311.96 puncte. La scurt timp dupa deschidere, declinul Nikkei a depasit 4%, indicele ajungand la cel mai scazut nivel din 18 martie, de la reuniunea bursiera din urma cutremurului din 11 martie care a devastat nord-estul Japoniei. (Sursa: Hotnews, The Wall Street Journal)

Începe să bântuie fantoma Lehman Brothers: criza datoriilor din Europa devine motiv de îngrijorare pentru întreaga lume. Criza datoriilor suverane se apropie cu paşi repezi de Spania şi Italia, a treia şi a patra mare economie din zona euro, ceea ce trimite unde de şoc şi în sectorul bancar, unde băncile preferă să ţină banii la BCE decât să îi împrumute altor creditori. Acest lucru duce cu gândul la situaţia generată de falimentul băncii Lehman Brothers, când băncile refuzau să se mai împrumute reciproc. Pentru că se îndreaptă spre economii de peste 1.000 de miliarde de euro, criza devine nu numai o problemă europeană, ci una mondială, liderii ţărilor G7 (cele mai industrializate state din lume) fiind mereu în legătură pentru a discuta despre ceea ce se întâmplă în Europa. Ei se tem că odată atinse Spania şi Italia, economia mondială ar reintra în recesiune într-o perioadă în care guvernele din întreaga lume nu mai au muniţie pentru a lupta cu o astfel de situaţie. Soluţia ar fi o creştere a capacităţii de împrumut a fondului de urgenţă al UE, la care se pare că se lucrează deja în spatele uşilor închise, dar implementarea acesteia ar putea dura câteva luni, ceea ce ar putea forţa BCE să intervină pe pieţe şi să cumpere obligaţiuni ale celor două ţări.

Turbulenţele de pe pieţele datoriilor statelor din zona euro, unde investitorii duc preţurile împrumuturilor guvernelor spre valori prea mari pentru a fi suportate de ţări precum Italia sau Spania, se propagă în sistemul bancar. Cele mai mari bănci din cele două ţări deţin în cantităţi atât de mari obligaţiuni emise de statele de origine încât sunt slăbite de creşterea randamentelor acestor instrumente de împrumut, scrie The New York Times. Reprezentanţii zonei euro lucrează de luni întregi la extinderea capacităţii de creditare a principalului fond de susţinere financiară, EFSF, la 440 de miliarde de euro de la aproximativ 250 de miliarde de euro, însă măsura necesită ratificarea din partea parlamentelor naţionale, care nu va veni probabil până în toamnă. De asemenea, un acord încheiat în iulie de liderii politici ai celor mai puternice economii de a conferi fondului EFSF noi atribuţii de intervenţie şi de creditare a ţărilor care nu se află în pragul falimentului nu a fost încă implementat. Mai multe de citit pe Ziarul Financiar.

Christine Lagarde, anchetată.  Noua directoare a FMI, fost ministru al Economiei şi Finanţelor în Franţa, va fi supusă unei anchete penale. Justiţia franceză o bănuie de “complicitate la fals şi complicitate de deturnare de fonduri publice”. Ancheta va fi dirijată de Curtea de Justiţie a Republici, singura instanţă abilitată să judece miniştri pentru fapte comise în timpul mandatului lor. Ancheta împotriva lui Christine Lagarde a fost declaşantă de complexa afacere Bernard Tapie, începută în anii ’90 şi denumită după omul de afaceri şi ministru în timpul preşedenţiei socialistului François Miterrand. Banca publică, Crédit Lyonnais, falimentară atunci, vânduse grupul de echipament sportiv, Adidas, fostă proprietate a lui Bernard Tapie, contra unei sume pe care omul de afaceri a considerat-o prea mică ulterior. Din proces în recurs şi după ani de procedură, Christine Lagarde, pe vremea când era ministrul Economiei şi Finanţelor, alesese o justiţie privată (curte arbitrară). Instanţa i-a dat în 2008 un aviz favorabil lui Tapie, care a primit astfel 285 de milioane de euro. Fiind vorba de fonduri publice, primul lucru care i s-a reproşat doamnei Lagarde a fost că a ales o justiţie privată ca să arbitreze litigiul în loc să aleagă justiţia normală. Apoi, tot Christine Lagarde a refuzat să facă recurs împotriva sentinţei, cu toate că servicile competente ale ministerului pe care-l conducea aveau o părere contrară. Opoziţia socialistă care este la originea declanşării acestei proceduri, crede că la mijloc se află o manevră politică în favoarea lui Bernard Tapie.  După ce a fost ministru în guverne socialiste, Tapie, care este şi fost patron al clubului de fotbal Olyympique de Marseille, şi-a arătat sprijinul şi simpatia pentru Nicolas Sarkozy. Personalitate a lumii politice, economice şi sportive, Bernard Tapie s-a lansat de câţiva ani într-o carieră actoricească. Mai multe pe situl RFI.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Presa germană mai deplânge lipsa medicilor de ţară şi scăderea natalităţii în Republica Federală.  Flensburger Tageblatt subliniază cât de rele sunt, de fapt, datele statistice, care „dau simultan trei note foarte proaste unei ţări ca Germania. Fiindcă, deşi este una dintre cele mai bogate din lume, are tot mai mulţi copii săraci, circa două milioane. În al doilea rând, fiindcă, odată cu scăderea numărului copiilor, i se diminuează şi bucuria vieţii, Iar în al treilea rând, pentru că nu este în stare să creeze condiţii prielnice pentru întemeierea de familii”.  Die Welt nu se arată surprins, dar scoate în evidenţă agravarea crizei în estul, ex-comunist al Germaniei şi dificultatea de a  găsi soluţia imensei probleme demografice germane.   La stânga spectrului politic, Südweste-Presse din Ulm crede că dorinţa de a avea copii a părinţilor ar depinde de absenţa clivajului dintre bogaţi şi săraci. Acest clivaj ar creşte în Germania, în detrimentul demografiei. În ce priveşte inaugurarea audierilor judiciare intentate fostului preşedinte al Egiptului, Hosni Mubarak, Frankfurter Allgemeine Zeitung o salută evidenţiind că nu e de mirare că inculpatul s-a declarat nevinovat.  Acceptarea propriei vinovăţii nu corespunde felului de a fi al dictatorilor, scrie ziarul conservator, în opinia căruia procesul ar reprezenta „începutul unei ere noi, nu doar pentru egipteni”. La stânga spectrului politic, Frankfurter Rundschau îşi exprimă de asemenea satisfacţia generată de judecarea octogenarului ex-şef al statului egiptean, calificând audierile drept un proces important, în special pentru lumea arabă, care pentru prima dată se va confrunta în mod serios cu propriul ei trecut.  Maerkische Oderzeitung avertizează faţă de orice iluzii pe care le-ar putea trezi un proces intentat de regimul militar de la Cairo la presiunea străzii. Iar Financial Times Deutschland vede pus sub acuzare şi întregul occident, mai precis aliaţii apuseni ai fostului preşedinte al Egiptului, care l-au susţinut ani la rând pe liderul de la Cairo fără să-i pună nici un fel de întrebări incomode. Ziarul deplânge faptul că vestul n-a dedus din toate acestea morala care se impunea, devreme ce  greşeşte în continuare în comportamentul său faţă de dictatori arabi precum libianul Gaddafi şi sirianul Assad.  Deutsche Welle

Cel puţin 20 de răniţi la Madrid, în urma unor confruntări între poliţie şi manifestanţi. Poliţia spaniolă a interzis joi, pentru a treia zi consecutiv, accesul manifestanţilor în Puerta del Sol, împiedicându-i pe aceştia să-şi reinstaleze tabăra în piaţa centrală din Madrid. Pentru a denunţa interdicţia, câteva sute de demonstranţi s-au adunat joi seară în capitală, scandând “Ruşine, ruşine” şi “Poporul unit nu va fi învins niciodată”. Ulterior, ei s-au îndreptat către centrul oraşului şi au blocat în mai multe rânduri circulaţia, aşezându-se în mijlocul drumului. În cursul serii, ei au fost dispersaţi de poliţie, după ce se adunaseră în faţa ministerului de Interne. Un purtător de cuvânt al serviciilor de urgenţă a afirmat că 20 de persoane au fost rănite, şapte dintre acestea fiind poliţişti , iar cotidianul El Pais a anunţat că trei persoane au fost reţinute. Poliţia a evacuat marţi dimineaţă tabăra emblematică a “indignaţilor” din Puerta del Sol, locul de unde a pornit, la 15 mai, mişcarea de protest faţă de efectele crizei şi politica guvernului socialist de la Madrid. Piaţa a fost ocupată timp de aproape o lună, între 17 mai şi 12 iunie, de o tabără de corturi devenită centrul contestării; ulterior, în Puerta del Sol a mai rămas doar un stand de informare, care a fost evacuat de poliţie marţi.Mediafax

Grecia va sapa un “sant de aparare” lung de 120 km la granita cu Turcia. Grecia a inceput constructia unui “sant de aparare” lung de 120 de km in partea de nord-est, pe granita cu Turcia, pentru a opri fluxul de imigranti ilegali si pentru a bloca un posibil atac terestru din partea tarii vecine, informeaza ziarul elen Vima, citat de RIA Novosti. Conform sursei citate, santul va avea o latime de 30 de metri si o adancime de 7 metri. Din cei 120 de km, cat va avea in total canalul de aparare sapat de-a lungul raului Evros, 14,5km au fost deja sapati, informeaza cotidianul grec. Guvernul de la Atena a acuzat de mai multe ori Turcia ca nu face suficiente eforturi pentru a stopa fluxul de imigranti ilegali catre Grecia si ca ignora un acord de reprimire a lor semnat intre cele doua tari. Grecia a anuntat de asemenea ca va construi un gard de protectie lung de 12,5km in aceeasi regiune, starnind criticile mai multor organizatii umanitare, printre care si Agentia pentru Refugiati din cadrul Natiunilor Unite. Hotnews.

Advertisements