În Europa: 10 August 2011 – Suspiciune de complot în Turcia

Posted on 10/08/2011 by

2


Titluri: Bursele Internationale; Violenţele continuă să se extindă în M.Britanie. Un comisariat de poliţie din Nottingham, incendiat; Afaceriştii ruşi, tot mai influenţi în Balcani; Revista Presei de la Deutsche Welle; Arestări la nivel înalt în Turcia, sub suspiciunea de complot.

Bursele Internationale. New York Stock Exchange a crescut semnificativ marti, dupa pierderile grele din ziua precedenta, in urma comentariilor din partea Fed, care a promis ca va mentine dobinda-cheie aproape de zero pina cel putin la mijlocul anului 2013: Dow Jones a castigat 3,89% iar Nasdaq 5,27%. Potrivit cifrelor finale, indicele Dow Jones Industrial Average a crescut 429.92 puncte la 11.239,77 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, de la 124.83 puncte de la 2,482.52 puncte. Si indicele S&P 500 a avansat pe partea sa cu 4.74% (sau 53.07 puncte) la 1.1172,53 puncte. FED (sistemul bancilor centrale din SUA) a decis marti ca va pastra nivelul actual (aproape de zero) al dobinzii-cheie in SUA, dar nu a anuntat mult-asteptata injectare de lichiditati in piata. Anuntul FED a trimis imediat in jos indicii burselor din New York. Aproape de finalul sedintei, indicii au inceput sa creasca, recuperind pierderile initiale. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au fluctuat, ieri, între câştiguri şi pierderi. Pieţele din Rusia au pierdut peste 20% faţă de nivelul maxim al anului. Indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a crescut cu 0,6%, la 5.100,16 puncte, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 0,1%, la 5.929,50, CAC 40 al celei din Paris a scăzut cu 0,8%, la 3.101,49. Pietele bursiere asiatice inregistreaza cresteri miercuri, incurajate de revenirea bursei de pe Wall Street a doua zi dupa comentariile Fed, dar investitorii se intreaba cat va dura aceasta revenire in contextul temerilor cu privire la cresterea economica globala. La Tokyo, indicele Nikkei 225 a trecut pragul de 9.000 de puncte si era in urcare cu 1,15% la jumatatea sedintei de tranzactionare.  Bursa din Seul a urcat cu 4,22% in deschidere (dupa ce marti pierduse aproape 10%). La Hong Kong si Shanghai castigul a fost de 3,79%, respectiv 1,28%, scrie AFP. Bursa din Sydney singura din regiunea Asia-Pacific care a crescut marti (1,2% la inchidere), a urcat cu 2,68% la jumatatea zilei de miercuri. Hotnews, Bursa, The Wall Street Journal,

Violenţele continuă să se extindă în M.Britanie. Un comisariat de poliţie din Nottingham, incendiat. Un comisariat de poliţie a fost incendiat marţi seara, cu cocteiluri Molotov, în oraşul Nottingham, fără ca vreo persoană să fie rănită, a anunţat poliţia, în condiţiile în care violenţele continuă să se extindă în Marea Britanie. “Comisariatul de poliţie de la Canning Circus a fost incendiat cu cocteiluri Molotov, de un grup de 30-40 de bărbaţi”, a anunţat poliţia, precizând că nu au fost “semnalaţi răniţi până în prezent”. “Incendiul din comisariat (…) a fost stins” şi “cel puţin opt persoane au fost arestate”, potrivit aceleiaşi surse. Primele violenţe au izbucnit sâmbătă la Londra, pe fondul unei manifestaţii care cerea dreptate după moartea unui bărbat de 29 de ani, Mark Duggan, împuşcat de poliţie la Tottenham, un cartier din nordul capitalei. Violenţele s-au extins în mai multe oraşe din ţară, determinându-l pe premierul David Cameron să-şi întrerupă concediul. El s-a angajat să restabilească ordinea şi calmul după trei nopţi de violenţe soldate cu un mort, anunţând suplimentarea forţelor de poliţie. Situaţia în Londra părea calmă marţi seara, violenţele afectând în special Manchester şi Birmingham. Numărul poliţiştilor mobilizaţi la Londra va fi suplimentat, de la 6.000 la 16.000, a anunţat, marţi, premierul britanic, David Cameron, care a declarat că autorităţile “vor face tot ce este necesar pentru a restabili ordinea”, relatează BBC. El a anunţat şi convocarea Parlamentului britanic în sesiune extraordinară pentru o dezbatere privind revoltele de stradă din ultimele zile. “Desigur că vom face tot ceea ce este necesar pentru a reinstaura ordinea pe străzile britanice, astfel încât acestea să fie sigure pentru cei care respectă legea”, a spus el. Cameron a adăugat că revoltele reprezintă “criminalitate, pur şi simplu”, care trebuie “confruntată şi învinsă” şi a precizat că toate concediile poliţiştilor din Londra au fost anulate, iar forţele de ordine din capitală vor fi suplimentate. “Veţi simţi întreaga forţă a legii. Şi, dacă sunteţi suficient de mari ca să comiteţi aceste infracţiuni, atunci sunteţi destul de mari ca să vă confruntaţi şi cu pedeapsa”, a adăugat premierul britanic. Mediafax

Afaceriştii ruşi, tot mai influenţi în Balcani. Presa de la Belgrad constată că afaceriştii  ruşi devin tot mai influenţi în spaţiul ex iugoslav şi balcanic. Săptămânalul  de comentarii politice şi economice „Akter Njus nedeljnik” arată în ultimul număr că Banca de Stat rusească „Sberbank”, care luna trecută a achiziţionat sectorul est european al băncii austriece „Volksbank”, intră pe uşa din faţă pe piaţa de capital a Serbiei, Bosniei şi Herţegovina, Croaţiei, Ungariei, Bulgariei, Cehiei şi Slovaciei. „Volksbank” este a patra bancă ca mărime în Austria, dar din cauza scadenţei împrumuturilor de stat în valoare de 1,4 miliarde euro, banca a fost nevoită să vândă ruşilor sectorul pentru Europa de Est. Banca rusească „Sberbank” dispune de un capital de 54 miliarde de dolari şi controlează circa o pătrime din activele bancare ruseşti. În opinia experţilor economici sârbi, intrarea unui asemenea colos financiar pe piaţa statelor est europene este egală cu invazia Armatei roşii în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Extinderea capitalului bancar rus este cel de-al doilea pas în planul Kremlinului de a controla economia Europei. Primul pas a fost achiziţionarea de acţiuni sau firme mai mici în domeniul energeticii. Compania rusească „Lukoil” a fost prima care a început afaceri în spaţiul balcanic şi est- european . Mai întâi a cumpărat de la compania americană „Conoco Philips” 376 de benzinării în Belgia, Finlanda, Ungaria, Cehia şi Slovacia. Doi ani mai târziu a intrat pe piaţa Bulgariei unde astăzi deţine 74 la sută din comerţul petrolului. În Serbia a cumpărat compania belgrădeană „Beopetrol” cu 148 de staţii de benzină iar în Macedonia „Lukoil„  are şase benzinării. Pe piaţa Croaţiei a intrat prin cumpărarea firmei „Europa Mila”. Astăzi deţine benzinării, un depozit feroviar lângă Vucovar, pentru  cisternele de ţiţei cu 8000 de metri pătraţi  şi o fabrică în construţie pentru biocombustibil de o capacitate de  35.000 de tone. Prin intermediul companiei Ungare MOL, care deţine pachetul majoritar în industria petrolieră croată INA, pe piaţa croată este prezentă şi „Surgutnjefgas” firmă rusească care are o cincime din acţiunile firmei maghiare MOL. Piaţa energetică a Bosniei şi Herţegovinei este în mâna companiei ruseşti „Zarubježnjeft“. În Bosnia, ruşii controlează rafinăria de la Bosanski Brod, cu o capacitate de 4,2 milioane de tone, fabrica de uleiuri pentru motoare „Modricea“ cu o produţie anuală de 70.000 de tone şi 78 de benzinării ale firmei Banjaluka Petrol.RFI

Revista Presei de la Deutsche Welle. Lumea trebuie să se obişnuiască cu ideea că tot mai repede şi tot mai des va fi în viitor America frecventată de recesiune – avertizează Frankfurter Allgemeine Zeitung, întrevăzînd cauza turbulenţelor actuale pe pieţele bursiere tocmai în teama cufundării Statelor Unite în vîrtejul crizei. În răstimp, pe bătrînul continent, Banca Centrală Europeană s-a pus în slujba politicii, cumpărînd obligaţiuni ale ţărilor ameninţate de faliment, ceea ce a sporit neîncrederea în zona euro, comentează ziarul citat. Impresia este împărtăşită şi de Der Standard, care deplînge situaţia preşedintelui Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, nevoit să scoată castanele din foc, redus la rolul de salvator fără voie. Dar dacă Uniunea Europeană este pe mai departe hotărîtă să conserve zona euro cu actualii ei membri, ea trebuie să recurgă la alte metode decît de a impune Băncii Centrale Europene îndatoriri neplăcute, care nici nu sunt compatibile cu statutul ei. Iar respectabila instituţie ar trebui, la rîndul ei, să se opună mult mai ferm intervenţiilor politice, refuzînd să se lase instrumentalizată în efortul de salvare a unor state ameninţate de faliment, consideră din neutra Elveţie Neue Zürcher Zeitung. Lăsîndu-se intimidată de o declaraţie a cancelarei Merkel şi preşedintelui Sarkozy, Banca Centrală Europeană a cumpărat, fără a fi legitimată, obligaţiuni spaniole şi italiene, sporind riscurile în bilanţuri. Or, menirea BCE este tocmai aceea de a veghea asupra stabilităţii preţurilor şi politicii fiscale, fără a permite intervenţia politicii în treburile ei. Totul nu mai ajută la nimic, exclamă descumpănit La Depeche Du Midi, comentînd evoluţia crizei: Pot spune şi face ce vor, pot să se convoace reciproc, să comunice, să declare în cor că la momentul fatidic îşi asumă răspunderea – preşedinţii, prim-miniştrii, cancelara Merkel sunt cu toţii aidoma cetăţenilor de rînd: privesc neputincioşi cum se prăbuşesc valorile bursiere, cum becul roşu se aprinde. Dar, în taină, putem fi siguri că-şi deplîng neputinţa în faţa puterii finanţelor. Alţii – mai exact oamenii de rînd, copleşiţi de dări, de scumpirea vieţii, de erodarea unor valori, se, indignează, se revoltă – de pildă în Israel. Mai impresionantă decît numărul mare al demonstranţilor este amplitudinea spectrului lor politic. Nu sunt doar reprezentanţii stîngii sau pacifiştii, ci mai cu seamă reprezentanţii clasei de mijloc, nu sunt doar cetăţenii evrei, ci şi cei arabi, scrie Dresdner Neueste Nachrichten şi adaugă: protestele nu vizează o schimbare a puterii, ci respectarea fundamentelor unei ordini sociale echitabile.Le Monde se întreabă dacă demonstraţiile în masă, lipsite de precedent în istoria statului evreu, vor depăşi problematica economică spre a atinge palierul politic, şi anume o reaşezare a priorităţilor bugetare, ştiut fiind că securitatea şi construirea de noi aşezări sunt cele care înghit cele mai mari fonduri. Deutsche Welle

Arestări la nivel înalt în Turcia, sub suspiciunea de complot. Justiţia turcă a ordonat arestarea preventivă a şapte generali şi amirali acuzaţi că au complotat împotriva Guvernului islamo-conservator. Printre suspecţi figurează fostul şef al armatei, comandantul şef al şcolilor militare şi şeful serviciului de informaţii al Statului Major. Justiţia din Turcia a inculpat 22 de persoane luna trecută pentru tentativă de puci împotriva Guvernului condus de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării, provenit din mişcarea islamistă. Ofiţerii au fost acuzaţi că au creat pagini pe internet pentru a difuza o propagandă antiguvernamentală. Aproximativ o zecime dintre generalii de armată se află deja în închisoare, acuzaţi că au alimentat o lovitură de stat în 2003, imediat după intrarea la putere a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, în 2002. Acuzaţii riscă între 15 şi 20 de ani de închisoare. Săptămâna trecută, Statul Major s-a confruntat cu o serie de demisii pe fondul crizei între militari şi Guvern. Începând din 1960, armata, care se consideră apărătorul laicităţii ţării, a înlăturat de la putere patru Guverne, inclusiv pe cel al mentorului actualului premier Recep Tayyip Erdogan, Necmettin Erbakan, în 1997. RFI

Advertisements