În Europa: 12 August 2011 – Austeritate

Posted on 12/08/2011 by

2


Titluri: Bursele Internationale 12 August 2011; BCE a impus Italiei noi măsuri de austeritate; Instanţele britanice lucrează non stop pentru judecarea participanţilor la revolte; Revista Presei de la Deutsche Welle; Croaţia: Francul elveţian aprinde spiritele între Guvern, bănci şi populaţie.

Bursele Internationale 12 August 2011. New York Stock Exchange a inchis sedinta de tranzactionare de joi in crestere, pe fondul optimismului venit din partea sectorului bancar si datelor favorabile de pe piata muncii: Dow Jones a castigat 3,95%, iar Nasdaq 4 69%, relateaza AFP. Potrivit cifrelor finale, indicele Dow Jones Industrial Average a castigat 423.37 puncte, ajungand in final la 11,143.31 puncte si recuparand o mare parte din pierderile de miercuri. Nasdaq Composite a crescut cu 111.63 puncte, pana la 2,492.68 puncte . Indicele S & P 500 a crescut cu 4,63% (sau 51.88 puncte), in final ajungand la 1,172.64 de puncte. Bursele europene au incheiat in crestere sedinta de tranzactionare de joi, sustinute de avansul pietei din SUA. Bursa din Londra a castigat 3,11%, cea din Frankfurt 3,28%, iar Bursa din Paris a urcat cu 2,89%. La Madrid, indicele principal al pietei a crescut cu 3,56%, iar indicele FTSE Mib de la Bursa din Milano a avansat cu 4,10%. Bursele asitaice au deschis sedinta de tranzactionare de vineri in crestere, dupa revenirea puternica de pe pietele din Europa si Statele Unite, aflate intr-un climat de volatilitate ridicata. Dar, nervozitatea domina inca pietele bursiere la finalul unei saptamani foarte agitate. Vineri, Tokyo Stock Exchange a urcat cu 0,17% la jumatatea sedintei, dupa ce deschisese in crestere cu 0,94%. Bursa din Seul a castigat 1,04% la jumatatea zilei dupa ce deschisese in crestere cu 1,47%. Piata sud-coreeana a deschis in crestere cu 1.47%,  iar bursa de Valori de la Sydney a avansat cu 1,40%, la jumatatea sedintei de tranzactionare. Indicele S & P / ASX 200 a crescut cu 28.9 puncte, ajungand la 4169.7 puncte. Bursa de Valori din Hong Kong a inchis vineri in crestere cu 1,31%, iar cea din Shanghai a castigat 0,65%, scrie presa internationala. Hotnews si The Wall Street Journal

BCE a impus Italiei noi măsuri de austeritate. Premierul italian Silvio Berlusconi a anunţat că va adopta noi măsuri de austeritate în completarea planului de reducere a cheltuielilor bugetare adoptat luna trecută. Măsurile vin la presiunea Băncii Centrale Europene, care a cumpărat o parte a datoriei italiene, dar a cerut Romei în contrapartidă noi măsuri. Anunţul a fost făcut după ce bursa de la Milano a înregistrat ieri o scădere record de aproape şase procente. Măsurile se impuneau oricum, mai ales că bursa de la Milano a înregistrat miercuri o scădere istorică de aproape şase procente, semn că pieţele nu privesc cu încredere planul precedent. Prima măsură va fi adoptată chiar azi: parlamentul se va reuni excepţional pentru a înscrie în Constituţia ţării principiul echilibrului bugetar. Noile măsuri îşi propun să adauge alte 20-25 de miliarde de euro la economiile de 48 de miliarde prevăzute luna trecută. În primul rând se vor liberaliza serviciile publice locale de gaz, electricitate, transporturi publice. Impozitul pe venit ar putea urca. Vârsta de pensionare va urca la 65 de ani. Guvernul doreşte şi suprimarea provinciilor (echivalente judeţelor noastre), reducerea numărului de parlamentari (1002 în prezent). Vom vedea daca programul va găsi susţinerea aliaţilor de la Liga Nordului dar şi a opoziţiei care nu doreşte să supere un electorat deja obosit de acţiunea clasei politice în general. Premierul Berlusconi, nesigur pe majoritate, profitând şi de vacanţa parlamentară, a anunţat că va adopta noul plan printr-un decret. În paralel, Fiscul a anunţat că va efectua controale sistematice pentru a-i identifica pe cei care comit evaziune fiscală. În Italia, proporţia economiei subterane este cea mai mare din Occident, reprezentând cca. 35 % din PIB, o valoare enormă pentru un PIB, de peste 1500 de miliarde de dolari. RFI

Instanţele britanice lucrează non stop pentru judecarea participanţilor la revolte.  Zeci pe persoane cu profiluri foarte diferite, au trecut ziua, dar şi noaptea, pe la bara Tribunalului din Westminster, la Londra, unde sunt judecate pentru furt şi violenţe comise în timpul revoltelor care au avut loc în ultimele zile în Marea Britanie. Situaţia la tribunal este “haotică”, avocaţii alergând prin clădire pentru a-şi găsi clienţii, deţinuţi în celule, la subsol, pentru a-i ajuta să înţeleagă acuzaţiile formulate împotriva lor. O studentă, Natasha Reid, în vârstă de 24 de ani, se prezintă în faţa unui judecător. Ea recunoaşte că a furat un televizor, în valoare de 270 de lire sterline (310 euro), duminică, dintr-un magazin de electrocasnice, în cartierul Enfield, în nordul capitalei britanice. Judecătorul pronunţă sentinţa: Natasha Reid este eliberată pe cauţiune, până la proces, stabilit la 1 septembrie. De la izbucnirea violenţelor, sâmbătă, care s-au extins, până miercuri, în mai multe oraşe din Anglia, au fost arestate aproximativ 1.200 de persoane. Pentru a face faţă afluxului mare de înfăţişări, tribunalele din Londra, Birmingham (centru) şi Manchester (nord-vest) lucrează non stop. Premierul britanic, David Cameron, şi-a exprimat dorinţa ca persoanele implicate în violenţe şi jafuri să fie condamnate la închisoare . Primii doi participanţi la revolte au fost încarceraţi, în noaptea de miercuri spre joi, la Manchester. Între zecile de persoane care se succed prin Tribunalul din Westminster, numeroase sunt acuzate de furt: un agent imobiliar, un jurnalist liber-profesionist sau o dansatoare, în vârstă de 17 ani. Alţii sunt judecaţi pentru fapte mai grave, cum este cazul unui grup de tineri, prezentaţi unul câte unul în faţa judecătorului, acuzaţi că au comis violenţe în cartierul londonez St John’s Wood, marţi. Potrivit procurorului, aproximativ 50 de participanţi la revolte, cu feţele acoperite de cagule şi măşti, au jefuit două cafenele, în timp ce în interior se aflau clienţi. Ei ar fi încercat, de asemenea, să incendieze localul, cu ajutorul unor şerveţele îmbibate în benzină. Un student, Maroune Rouhi, în vârstă de 21 de ani, face parte din cele 16 persoane inculpate pentru aceste violenţe.  Dar, potrivit avocatului său, James Kelly, tânărul se afla, pur şi simplu, în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit. De fapt, el era în drum spre moschee, după o zi de post, de Ramadan, afirmă Kelly, extenuat de numărul mare de cazuri care-i sunt atribuite. “Se teme că viitorul său este complet compromis”, adaugă el. Însă, judecătorul nu vede lucrurile la fel şi ordonă menţinerea măsurii de arest pentru acest tânăr.”Este foarte neobişnuit, dar este necesar. Aceste cazuri ar fi putut fi abordate ziua, dar acest lucru s-ar fi făcut în detrimentul altor cazuri”, a declarat procurorul Lisa Brown, după ce a muncit, în mod excepţional, toată noaptea de marţi spre miercuri, la Tribunalul din Highbury, în nordul Londrei. Mediafax.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Veşti deprimante de la Londra, unde cetăţenii s-au înarmat formînd gărzi civile spre a se apăra de jafuri şi violenţe. Deprimante fiindcă este cît se poate de limpede că cetăţenii şi-au pierdut încrederea în stat şi în capacitatea forţelor de ordine şi securitate de a-i apăra. Iar poliţia este depăşită de evenimente, prost echipată şi obligată prin lege să riposteze blînd la durităţile străzii, relevă Frankfurter Allgemeine Zeitung în articolul de fond de pe prima pagină. Pulverizarea valorilor bursiere sunt în comparaţie cu cea a valorilor care asigură coeziunea unei societăţi un simplu fleac, crede Der Standard, explicînd aparent surprinzătoarea constatare astfel: Cînd după ce ai asudat studiind în amfiteatre arhipline, constaţi că nu ai nici o şansă de a-ţi mai împlini năzuinţele profesionale, cînd nici facebook-ul nu-ţi mai serveşte la nimic, atunci te slujeşti de ocazia de a te elibera de frustrări sub scutul mulţimii. Şi, mutatis mutandis, ziarul austriac extrapolează situaţia comparînd comportamentul răzvrătiţilor cu cel al bancherilor: Înhaţă ce poţi şi ia-o la goană. Aceştia sunt bancherii străzii. Iar fenomenul nu poate fi curmat nici cu ajutorul forţelor de poliţie sau al promisiunilor vane, ci cu fapte. De multă vreme ţările noastre ar fi trebuit să combată deficitele bugetare care au dus la o extremă îndatorare, iar întemeietorii Uniunii Europene au ştiut că datoriile excesive sunt călcîiul lui Ahile. Dovada – scrie Le Courier Picard – periferiile marilor oraşe clocotesc. Iar în Spania, în Italia, în Germania gradul de alertă este maxim. Consumul a fost ridicat la rangul de valoare supremă şi prin urmare cei care nu au parte de el, ating un grad de frustrare care duce la violenţe. Primejdia ca scenele de pe străzile Londrei să se repete în Germania este moderată şi fiindcă, spre deosebire de Regatul Unit, Republica Federală are un sistem de securitate socială mult mai solid. Ceea ce nu înseamnă că în Germania nu ar exista sărăcie. Dar cine prooroceşte aici violenţe sociale precum cele din Anglia, acela şi-a cam pierdut simţul realităţii – deduce Sächsische Zeitung.  Handelsblatt crede că nu doar sărăcia i-a scos în stradă pe tinerii protestatari violenţi din Marea Britanie, ci şi carenţele de recunoaştere, lipsa de prestigiu social al unui strat din ce în ce mai larg al populaţiei. Chiar şi membrii clasei de mijloc se tem mai mult de pierderea respectului şi prestigiului social decît de sărăcia propriu zisă, opinează cotidianul economic german.  Fără un nou start, nici Statele Unite nici Europa nu vor da de capăt crizei. Există mai multe posibilităţi pe care, susţinînd ideea unui nou început, Die Presse le enumeră: ştergerea datoriilor, puţin probabilă fiindcă deţine un potenţial conflictual politic, reforma fiscală, de asemenea pur ipotetică şi inflaţia, aceasta din urmă fiind cea mai probabilă şi mai atrăgătoare şi pentru politicieni, cu condiţia să nu degenereze în hiperinflaţie. La Repubblica sintetizează situaţia de moment şi scrie: politica şi băncile fiind dezarmate, domneşte speculaţia. Dar mai există o problemă –  inteligenţa colectivă a lumii financiare este redusă, emoţiile în schimb puternice şi schimbătoare, cum turbulenţele şi haosul din ultimele zile o şi dovedesc. Deutsche Welle

Croaţia: Francul elveţian aprinde spiritele între Guvern, bănci şi populaţie. Aprecierea continuă a francului elveţian a pus pe jar conducerea Croaţiei, aflată în pragul alegerilor parlamentare. Băncile au refuzat miercuri programul Guvernului privind fixarea cursului acestei valute la 5,8 kune croate pentru un franc. Între timp, clienţii băcilor care au contractat credite în valută eleveţiană s-au organizat în asociaţii ale cetăţenilor şi vor ca, în mod organizat, să facă presiune asupra instituţiilor statului pentru a pune capăt jafului bancar. Premierul Iadranka Kosor a ameninţat băncile. Măsurile de impozitare a extraprofitului băncilor, anunţate ca plan B, vor putea fi puse foarte greu în aplicare, deoarece băncile vor obliga clienţii să achite orice cost care este în plus. Francul eleveţian a fost evaluat miercuri la 7,16 kune, adică 0,96 euro. Se aşteaptă ca până la sfârşitul săptămânii valoarea francului să o egaleze pe cea a unui euro. Creditele contractate în urmă cu trei sau patru ani au crescut cu circa 60 procente. Mulţi cetăţeni care au luat credit pentru apartament în anul 2007, după patru ani de plată, au o datorie care depăşeşte suma contractată. Asociaţiile cetăţenilor care au luat împrumuturi apelează la Tribunalul  Constituţional să intervină şi să desfiinţeze dispoziţia valutară din contractele de creditare. De la Guvern, se cere fixarea parităţii dintre franc şi kuna croată dar şi oprirea de vânzări a bunurilor cetăţenilor care nu pot să achite ratele scadente. Guvernatorul croat, Željko Rohatinski, a spus că orice contract de împrumut este un act de învoire, unde se presupune că ambele părţi au fost coştiente de riscul asumat. Dezbaterile au continuat în presă, iar jurnaliştii au descoperit mai multe amănunte despre politica băncilor croate. În urmă cu patru sau cinci ani, instituţiile, care sunt de regulă bănci-fiice cu capital străin, au luat împrumuturi din străinătate cu o  dobândă de două procente.  Aceşti bani îi plasează în Croaţia cu o dobândă de peste şapte procente, acordând credite în kune, dar cu rata de plată raportată la una din valutele forte. Printr-o propagandă agresivă, începând cu anul 2007, băncile croate au oferit credite în fraci elveţieni, ca cel mai convenabil  împrumut la vremea aceea. În Croaţia, creditele în franci constitie 42% din împrumuturile bancare pentru apartamente şi 49% din împrumuturile pentru achiziţonarea de automobile. La începutul săpătămânii viitoare va avea loc o nouă şedinţă comună a bancarilor cu reprezentanţii guvernului. RFI

Advertisements