În Europa: 15August 2011 – Toleranţă zero?

Titluri: Bursele Internationale 15 August 2011; David Cameron cere toleranţă zero faţă de bande după revoltele din Marea Britanie; Van Rompuy: Măsurile de austeritate italiene, ‘cruciale’ pentru zona euro; Acord fiscal germano-elveţian: sfârşitul protejării evaziunii fiscale?; Harakiri britanic.

Bursele Internationale 15 August 2011. New York Stock Exchange a inchis saptamana bursiera in usoara crestere cifrelor privind consumul din Statele Unite: Dow Jones a castigat 1,13%, iar Nasdaq 0,61%.  Dow Jones Industrial Average a crescut cu 125.71 puncte la 11,269.02 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, urca de la 15.30 puncte la 2507.98 de puncte. Si Standard & Poor 500 a crescut cu 0,53% (6,17 puncte) incheind la 1178.81 de puncte. Bursele europene au inregistrat cresteri importante in ultima sedinta de tranzactionare a saptamanii, dupa ce Departamentul Comertului din SUA a anuntat cresterea vanzarilor cu amanuntul. Indicii principalelor burse europene au crescut cu peste 3% in sedinta de vineri. Indicele FTSE 100 a castigat 3,04%, indicele Dax a avansat cu 3,45%, iar CAC 40 a urcat cu 4,02%. Indicii Bursei de la Bucuresti inregistrau castiguri importante la finele sesiunii de tranzactionare de vineri, evolutia pietei locale fiind in ton cu cea a pietelor europene. Indicele SIF-urilor s-a apreciat cu 5,59%, iar cel al celor mai lichide titluri listate a crescut cu 4,59%. Bursele asiatice deschid astazi [15/8-2011] in crestere, dar atmosfera ramane tensionata. Pietele asiatice au inceput saptamana in crestere, dar preocuparea investitorilor ramane atintita la starea proasta a economiei globale. In Tokyo, Nikkei 225 ave aun vans de 0,87% la mijlocul sesiunii (la deschidere 1,30%). Hong Kong si Shanghai au castigat 1,83% si 0,24%. Seul si Bombay au fost inchise din cauza vacantei.   Hotnews si The Wall Street Journal

David Cameron cere toleranţă zero faţă de bande după revoltele din Marea Britanie. David Cameron a cerut duminică “toleranţă zero” faţă de bande după revoltele din Marea Britanie, dar se confruntă cu nemulţumirea poliţiei, care contestă recrutarea unui agent din New York pentru a ajuta Scotland Yard, precum şi criticile premierului. ntr-un interviu acordat Sunday Telegraph, Cameron apreciază că revoltele care au afectat mai multe oraşe din ţară între 6 august şi marţi seara, cele mai violente din ultimele decenii, marchează o turnură. “Nu am promovat suficient toleranţa zero. Dar mesajul este pe cale să se transmită”, explică el. În aplicarea acestor principii, Guvernul a decis să facă apel la un agent american, specialist în lupta împotriva bandelor, considerând că acestea au jucat un rol major în revolte. Bill Bratton, fostul şef al poliţiei din New York, Boston şi Los Angeles, teatrul unor revolte sângeroase în 1992, va lucra în această toamnă în calitate de consultant pentru Scotland Yard în lupta împotriva violenţelor urbane. Criticile lui Cameron în ceea ce priveşte metodele folosite de forţele de ordine britanice, vizibil depăşite de situaţie la începutul revoltelor, au generat deja fricţiuni în ultimele zile. Cu atât mai mult cu cât Guvernul refuză să revină asupra tăierilor bugetare care vor afecta poliţia. “La început, poliţia a tratat situaţia ca şi cum ar fi fost vorba doar despre o problemă de ordine publică, în timp ce era vorba despre criminalitate”, a explicat joi premierul. În faţa acestor reproşuri, actualul director interimar al Scotland Yard Tim Godwin s-a plâns de “incoerenţa” politicilor. “Uneori suntem acuzaţi de folosirea excesivă a forţei, alteori că nu facem destul”, a declarat el, respingând ideea “nefondată” că poliţia ar fi fost prea timidă. Această stare de spirit a fost exclusă de ministrul de Interne Theresa May, care a subliniat că Guvernul trebuia să le spună forţelor de ordine “ce se aşteaptă de la ele”. Mobilizarea masivă a forţelor de ordine începând de marţi a reuşit să pună capăt revoltelor. De miercuri seara, niciun incident important nu a fost semnalat în ţară. Guvernul intenţiona să se reunească pentru a decide dacă mai menţine dispozitivul de securitate excepţional. Mediafax.

Van Rompuy: Măsurile de austeritate italiene, ‘cruciale’ pentru zona euro. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a salutat în cursul unei convorbiri cu premierul italian, Silvio Berlusconi, măsurile de austeritate adoptate de guvernul de la Roma, pe care le-a considerat ‘cruciale’ pentru ansamblul zonei euro, semnalează duminică AFP. ‘Am subliniat că aceste măsuri adoptate sunt capitale nu numai pentru Italia, ci şi pentru zona euro în ansamblul ei’, a declarat Herman Van Rompuy într-un comunicat publicat după o convorbire telefonică, sâmbătă seară, cu şeful guvernului italian. Măsurile financiare adoptate de Roma sunt ‘oportune şi riguroase’, a apreciat oficialul UE. Silvio Berlusconi a mai avut, sâmbătă, convorbiri cu cancelarul german, Angela Merkel, şi cu preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, care şi-au exprimat ‘aprecierea’ cu privire la aceste măsuri. Noul plan de austeritate prevede economii în valoare de 45,5 miliarde euro pe doi ani, în speranţa de a pune capăt atacurilor speculative împotriva Italiei, în contextul crizei datoriilor din zona euro. Agerpres

Acord fiscal germano-elveţian: sfârşitul protejării evaziunii fiscale? Germania şi Elveţia au încheiat, după mai mulţi ani de negocieri, un acord fiscal care va permite impozitarea averilor nedeclarate de cetăţeni germani, care şi-au plasat fondurile în bănci elveţiene. Înţelegerea intră în vigoare din 2013 şi presupune plata de către băncile elveţiene a unui avans de două miliarde de euro, urmat de achitarea unei despăgubiri raportate la sumele care zac de zeci de ani în conturi elveţiene. Valoarea totală a acestor averi nu este cunoscută deocamdată public, dar presa germană speculează că ar putea fi vorba de 100 până la 300 de miliarde de euro. Cifre uriaşe, dar contestate de fiscul german, care ar putea impozita cu 34% aceste venituri. Ziarele elveţiene salută acordul, pe care îl consideră o victorie a autorităţilor de la Berna. Ministrul de finanţe Eveline Widmer-Schlumpf crede că astfel sunt consolidate competitivitatea şi reputaţia centrului financiar Elveţia. Partea elveţiană a obţinut ce şi-a propus – păstrarea secretului bancar: numele evazioniştilor germani nu vor fi dezvăluite, Berlinul mulţumindu-se cu despăgubirile pe care le vor achita băncile elveţiene, pentru ca banii negri să redevină legali. Deutsche Welle

Harakiri britanic. Rareori se în­tâmplă ca autori­tatea şi re­putaţia unui stat să se năruie prac­tic peste noapte – Marea Britanie a avut însă parte, zilele trecute, de această soartă. Vandali şi jefuitori juvenili au asediat mai întâi străzile Londrei, violenţele extinzându-se apoi în numeroase alte oraşe din Anglia. Huliganii nu s-au mulţumit însă doar cu terorizarea propriilor cartiere, ci şi-au revărsat furia şi asupra altor districte, mai prospere. Clienţii unor restaurante bune s-au trezit jefuiţi în timp ce serveau masa, pe când proprietarii de magazine constatau îngroziţi că bande de copii dezlănţuiţi le distrug şi devalizează proprietatea, furând tot ce le cade în mână – de la adidaşi la telefoane mobile şi până la spirtoase. Timp de două zile, oamenii legii au rămas impasibili, poliţia evitând să intervină în forţă în zonele în care domnea haosul deoarece conducerea ei, complet politizată, se temea de reacţiile radicale ale lobbyiştilor pentru drepturile omului – aceste organizaţii având un statut cu totul special, practic de stat în stat, în Regatul Unit.[…] De o asemenea nebunie România s-a apropiat, în vremuri recente, oarecum doar în 1999 – când Miron Cozma şi Vadim Tudor au mobilizat o gloată de malcontenţi pentru a mărşălui spre Bucureşti. Comparativ cu România, s-ar putea spune că Marea Britanie a avut parte de o mineriadă lentă, cauzată de schimbarea matricei culturale a societăţii de-a lungul anilor de guvernare laburistă şi, ulterior, a reticenţei conservatorilor de a mai schimba ceva în cel de-al 12-lea ceas.[…] Alături de politicieni, de influentele cercuri de binefacere, oameni ai legii, reprezentanţi ai sistemului judiciar şi mediului universitar, mass-media publice au contribuit semnificativ la răsturnarea sistemului de valori al societăţii britanice, pe care milioane de binevoitori naivi din alte ţări încă îl consideră intact, astfel că şi naţiunea britanică a rămas, nemeritat, percepută drept una cu un înalt grad de cultură şi civilizaţie. Multiculturalismul statal a generat tineri neinhibaţi de nimeni şi de nimic, deseori extrem de violenţi, decontextualizaţi şi separaţi de ţara lor, de istoria acesteia, de comunităţile ei şi, în multe cazuri, chiar şi de familie. Romania Libera

Tagged: În Europa, Europa 2011

Posted in: În Europa, Europa 2011