În Europa: 20 August 2011 – pană de lichidităţi

Posted on 20/08/2011 by

2


Titluri: Bursele Internationale 19-20 August 2011; Guvernul spaniol va aproba noi măsuri urgente antideficit; UBS şi Credit Suisse, în pană de lichidităţi?; Pieţe bursiere: De ce provoacă temeri băncile europene?; Ambiţiile lui Vladimir Putin: Un alt URSS, de sorginte economică.

Bursele Internationale 19-20 August 2011. Bursele europene au inchis in scadere tranzactiile de vineri, dupa o revenire usoara determinata de fluctuatiile de pe Wall Street, trasa in jos de temerile legate de perspectivele economiei mondiale si ale sectorului financiar, relateaza AFP. Bursa din Paris a pierdut 1,92%, dupa ce declinul a atins in timpul sedintei 4%. Actiunile BNP Paribas au scazut cu 4,27%, iar Societe Generale cu 3,38%. La Frankfurt, bursa a coborat cu 2,19%, la Londra cu 1,01% , la Madrid cu 2,11% si cu 2,46% la Milano, continuand pierderile semnificative de joi. La Londra, titlurile Lloyds Banking Group au scazut cu 4,78%, RBS cu 5,38% si Barclays cu 2,27%.Bursa elvetiana a scazut cu 1,97%. New York Stock Exchange a incheiat in scadere saptamana bursiera, dupa o sedinta ezitanta, dominata de temerile legate de reculul economiei si de riscul unei noi recesiuni, adaugand astfel la pierderile grele suferite in ziua precedenta: Dow Jones a pierdut 1,57%, iar Nasdaq 1,62% . Dow Jones Industrial Average a pierdut 172.93 puncte si a coborat la 10,817.65 puncte, cel mai mic nivel din 10 august, iar Nasdaq a scazut cu 38.59 puncte la 2,341.84 puncte. Acesta este cel mai scazut nivel de inchidere al indicelui dominat de actiunile pe tehnologie din ultimul an.Si Indicele S & P 500 a scazut cu 1,50% (17.12 puncte) incheind sedinta la 1123.53 de puncte. Hotnews si The Wall Street Journal

Guvernul spaniol va aproba noi măsuri urgente antideficit. Guvernul spaniol va încerca din nou vineri să reducă deficitul bugetar, odată cu noi măsuri specifice, anunţă postul de ştiri Canal 24Horas. Potrivit acestuia din urmă, executivul spaniol are de gând să strângă la buget, cu aceste noi prevederi antideficit, legate mai ales de impozitele percepute societăţilor şi de cheltuielile din domeniul farmaceutic, 5 miliarde de euro. Măsurile aprobate vineri urmează să fie prezentate spre adoptare în Congresul Deputaţilor, în cadrului unui plen extraordinar, în 23 august. Reformele pregătite urmează de altfel recomandările Băncii centrale europene, care a cerut noi paşi pentru reducerea deficitului şi a cumpărat în acelaşi timp din datoria de stat a Spaniei, care a suferit presiuni mai mari pe pieţe. Potrivit noilor măsuri, guvernul are de gând să crească plăţile făcute de companiile mari în contul impozitului pentru societăţi, sperând să strângă 2,5 miliarde de euro în 2011 şi fără să afecteze companiile mici, care ar putea avea nevoie de lichidităţi. De asemenea, odată cu o mai bună administrare a cheltuielilor din domeniul farmaceutic, guvernul vrea să economisească 2,4 miliarde de euro, mai ales prin prescrierea principiului activ al medicamentelor, şi nu al numelor propriu-zise ale acestora. Guvernanţii mai au de gând să reducă cu 15% preţul medicamentelor care se află de mai bine de zece ani pe pieţe şi încă nu dispun de corespondenţi generici. Principalul obiectiv al acestor măsuri este reducerea deficitului, care s-a situat la 2,21% din PIB în primul semestru al anului 2011, cu o valoare de 24,13 miliarde de euro – o scădere de 18,9% în cursul anului. Datoria publică a Spaniei se ridică la 64% din PIB, mult sub datoria Germaniei, de exemplu (80% din PIB) sau a Italiei (peste 120% din PIB).Agerpres.

UBS şi Credit Suisse, în pană de lichidităţi? Băncile neagă speculaţiile apărute pe burse. UBS şi Credit Suisse, cele mai mari bănci din Elveţia, au negat informaţiile apărute pe pieţele financiare potrivit cărora ar fi accesat în săptămâna încheiată la 17 august o facilitate de finanţare de la Rezerva Federală a SUA (Fed) în valoare de 200 de milioane de dolari, potrivit cotidianului britanic Financial Times. Acţiunile celor două bănci au scăzut vineri, în ton cu restul cotaţiilor din sectorul financiar european. Preţul acţiunilor UBS a pierdut 3,2%, iar Credit Suisse 2%. Evoluţia acestora a fost, însă, mai bună decât a celor mai multe instituţii de credit mari din Europa. Pieţele financiare au speculat că o bancă din Elveţia a accesat lichidităţi de la Fed, printr-o tranzacţie realizată prin intermediul Băncii Naţionale a Elveţiei. UBS şi Credit Suisse au negat, prin intermediul unor comunicate, accesarea de fonduri de la Fed. Acţiunile altor mari bănci europene se aflau în scădere puternică la 12:00 GMT, din cauza temerilor privind stabilitatea sectorului financiar european. HSBC a pierdut 5,7%, Lloyds 5,27%, în timp ce, în Franţa, Societe Generale a coborât cu 2,3%, iar BNP cu 3,55%. Pe piaţa din Spania, Santander şui BBVA au scăzut cu 2,7%, respectiv 1,84%, iar în Italia principalele bănci, Intesa Sanpaolo şi UniCredit, au înregistrat declinuri de 4% şi 3,77%. Băncile germane Deutsche Bank şi Commerzbank au pierdut 4%, respectiv 2,64%. Ziarul Financiar.

Pieţe bursiere: De ce provoacă temeri băncile europene? Bursele mondiale au căzut din nou vineri vertiginos, spectrul unei recesiuni continuând să planeze. Cele mai proaste veşti la acest capitol au venit din SUA, prima economie din lume, unde piaţa imobiliară nu redemarează, şomajul creşte din nou iar activitatea rămâne foarte slabă. Aici în Europa, mini-summitul franco-german de marţi nu a avut efectul scontat, pieţele financiare sunt mai departe îngrijorate de situaţia din zona euro. O îngrijorare provocată mai degrabă însă de sănătatea marilor bănci europene. Societé Générale de exemplu, a doua bancă din Franţa şi proprietara BRD,  şi-a pierdut în ultima lună aproape jumătate din capitalizarea bursieră. De la 42 de euro pe întâi iulie, acţiunea băncii era cotată azi la circa 21. Teama cea mare este că băncile europene nu se vor putea refinanţa. Trebuie ştiut că băncile, prin definiţie, împrumută bani la toată economia. Ori într-un scenariu de recesiune, riscul ca unii să nu mai poată rambursa creşte deci vor scădea marjele respectivelor bănci. Mai pe înţelesul tuturor, aceste instituţii sunt bănuite că n-ar avea destule lichidităţi la îndemână. O teamă alimentată şi de Rezerva Federală Americană care zilele trecute sublinia nivelul neadecvat de bani de care ar dispune filiale americane ale băncilor europene. Băncile europene, crezând că se pun la adăpost, au investit sume uriaşe cumpărând bonuri de tezaur, adică datoria, unor tări din zona euro care s-au dovedit a fi însă falimentare. Mă gândesc la Grecia şi Portugalia dar spculatorii se gândesc azi mai degrabă la Spania si Italia. Ce se va întâmpla cu datoria suverană a acestor state dacă ele dau faliment? Si mai grav, ce se va întâmpla cu aceste bănci dacă ziona euro dispare, explodează? Oricât de imaginare ar fi aceste ipoteze, pietele bursiere s-au alimentat întotdeauna cu scenarii catastrofice. Iar băncile, al căror destin est ecum spuneam legat de cel al statelro îndatorate, plătesc azi pretul – destul de piperat, trebuie să recunoastem. Mai multe pe RFI.

Ambiţiile lui Vladimir Putin: Un alt URSS, de sorginte economică. Cum ar arăta pe harta economică a lumii o uniune reciclată din fostele state ale URSS, cu Rusia la conducere?  După experienţa cu gazele ruseşti, n-avem prea multe motive de optimism. Încă de când a fost ales preşedinte, actualul premier Vladimir Putin a urmărit să refacă gloria fostei Uniuni Sovietice. Metoda aleasă ţine însă de strategii economice, cu mult mai eficiente în epoca modernă decât cucerirea de teritorii. Astăzi, Vladimir Putin califică dizolvarea URSS drept cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX. Fostul agent KGB visează de fapt la o reunificare economică a fostelor state sovietice în „Uniunea Economică Euroasiatică”, entitate cu monedă unică care să concureze cu Uniunea Europeană, notează Financial Times. O victorie pentru nostalgicii imperiului: un rus din cinci îşi doreşte reunificarea URSS. Din 2001, în fostul spaţiu ex-sovietic funcţionează deja Comunitatea Economică Euroasiatică (EurAsEC), dar care, în opinia Financial Times, nu este decât o „organizaţie pe hârtie”. Din 2009, Putin încearcă o integrare mai profundă cu doi din cei şase membri ai EurAsEC. Anul trecut, Rusia, Belarus şi Kazahstan s-au reunit într-un spaţiu de tip „Schengen”, eliminând controalele vamale şi desfiinţând graniţele dintre ele. Din 2012, între cele trei ţări va fi asigurată libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi a capitalului, pe o piaţă unică cu 165 de milioane de locuitori, adică 60% din populaţia fostei Uniuni Sovietice. Pentru o „fericire deplină”, notează analiştii, premierul rus şi-ar dori Ucraina printre ţările membre ale Uniunii vamale despre care vorbim. Ucraina nu-şi manifestă însă interesul, deocamdată. În cazul în care Ucraina (cu o populaţie de 45 de milioane de locuitori) va decide să adere, blocul constituit din fostele republici sovietice va reprezenta trei sferturi din fosta Uniune Sovietică. RFI

Advertisements
Tagged: