În Europa: 23 August 2011 – Ruşii între votca şi vin“

Posted on 23/08/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 22-23 August 2011; Planurile de privatizare, îngreunate de turbulenţele din piaţa financiară; Sfârşitul lui Gaddafi, de bun augur pentru economia europeană; Medvedev către ruşi: Schimbaţi votca cu vinul şi scăpaţi de alcoolism!; Revista Presei de la Deutsche Welle.

Bursele Internationale 22-23 August 2011. Bursele Europene  si-au recapatat timid suflul luni, dupa turbulentele de saptamana trecuta, gratie titlurilor energetice sustinute de sperantele unui final al conflictului din Libia dar si al vanatorii de afaceri bune, relateaza AFP. Dupa ce au debutat pe rosu, bursele europene si-au revenit puternic la mijlocul zilei dar si-au moderat castigurile la finalul sedintei. Majoritatea au inchis pe verde: Paris – 1,14%, Londra – 1,08%, Madrid – 1,87%, Milano – 1,78%. Bursa din Frankfurt a inchis in scadere cu 0,11%. New York Stock Exchange a cunoscut o revenire modesta luni, dupa o saptamana neagra, investitorii ramanand precauti pana vineri cand vom afla mai multe despre intentiile bancii centrale americane (Fed): Dow Jones a castigat 0,34% si NASDAQ 0,15%. Dow Jones Industrial Average a crescut cu 37 de puncte la 10.854puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, a urcat cu 3.54 la 2.345puncte puncte. Si indicele S & P 500 a reusit o crestere de 0,03% (0,29 puncte) incheind la 1123.82 de puncte. Pietele bursiere asiatice evolueaza prudent luni dimineata dupa doua saptamani de turbulente pe bursele din intreaga lume din cauza ingrijorarii serioase asupra cresterii economice. La Tokyo, indicele prinicpal al bursei, Nikkei 225, a inchis ziua pe rosu, pierzand 1,04%, dupa ce urcase cu 0,19% pana la jumatatea sesiunii. Bursa din Sydney era in crestere cu 0,94% pana la pranz. La Hong Kong bursa a urcat cu 0,43%. Bursa din Shanghai a castigat 0,37%, iar cea din Seul este in echilibru, dupa ce se prabusise cu mai mult de 6% vineri, scrie AFP. Hotnews si The Wall Street Journal

Planurile de privatizare, îngreunate de turbulenţele din piaţa financiară. Tensiunile din ultima perioadă de pe pieţele financiare pun în pericol planurile unor state aflate la ananghie de a vinde o parte din active pentru a face rost de bani. Iată ce spun jurnaliştii de la agenţia de presă Reuters, care consacră o analiză acestui fenomen. Grecia, Portugalia, Rusia, Polonia dar şi România speră toate să îşi reducă deficitele greu de finanţat privatizând companiile de stat mai atractive. Toate aceste planuri riscă să se ducă însă pe apa sâmbetei: turbulenţele de pe burse au făcut ca acţiunile multor companii să se dezumfle dramatic, iar cei care vor insista să vândă, o vor face în pierdere. În aceste condiţii, analiştii intervievaţi de Reuters estimează că soluţia perfectă ar fi revizuirea strategiilor de privatizare. Mai greu va fi însă pentru ţări precum Grecia, România, Irlanda şi Portugalia, care sunt constrânse prin acordurile încheiate cu Fondul Monetar să strângă bani din privatizări. Cele cinci ţări ar trebui să renegocieze acest capitol cu finanţatorii externi, dacă nu vor să eşueze. Un exemplu de eşec a fost vânzarea de către statul român a pachetului său de acţiuni la Petrom. Aceasta a fost anulată deoarece ofertele investitorilor au fost prea slabe. Reuters face şi o trecere în revistă a principalelor planuri de privatizare. Astfel, Grecia îşi propune să atragă 50 de miliarde de euro până în 2015, dintre care aproape 2 miliarde până în toamna acestui an şi 5 miliarde până la sfârşitul lui 2011. Portugalia are şi ea în plan să facă bani pe pachete de acţiuni la cele mai mari companii, în timp ce Irlanda ar vrea să scoată 2 miliarde de euro din privatizări, dar nu se grăbeşte. O istorie de succes este cea a Poloniei, care a strâns deja 4 miliarde de dolari numai anul acesta privatizând. În fine, şi Rusia are ambiţii mari – Moscova speră să adune 200 de miliarde de dolari din vânzarea activelor statului, inclusiv la banca Sberbank. După ce acţiunile băncii s-au depreciat cu 24% numai luna aceasta, Moscova s-ar putea răzgândi, aşa cum a făcut deja Suedia. RFI

Sfârşitul lui Gaddafi, de bun augur pentru economia europeană. În primul rând, preţul barilului de petrol a scăzut uşor, fiind cotat la 81,44 de dolari la bursele europene. Acţiunile companiilor italiene prezente în Libia, ca Ansaldo (companie specializată în infratsructura feroviară şi telecomunicaţii) şi ENI (care operează în sectorul hidrocarburilor), au înregistrat creşteri record la bursă (mai mult de 5% la Bursa de la Milano), pe fondul apropierii sfârşitului regimului Gaddafi care va duce şi la reluarea activităţii. O dată cu începutul războiului civil, gigantul energetic ENI a fost nevoit să închidă gazoductul Green Stream, care aduce gazul libian în Europa, via Mediterana. Acum viitorul sună bine, după cum afirmă ministrul de Externe italian Franco Frattini, pentru cele 100 de companii italiene prezente în Libia, şi acest lucru a tras după sine şi celelalte burse europene. Sfârşitul războiului va însemna şi intensificarea prezenţei economice ale celor două mari puteri tradiţionale – Franţa şi Marea Britanie – care au dus şi greul războiului. Prin resursele şi poziţia sa, Libia va reprezenta un element esenţial în arhitectura energetică a Uniunii Europene, dar şi o binevenită bulă de oxigen pentru numeroase companii în special franco-britanice în timp de criză. Reuniunea de urgenţă de la Paris a grupului de contact pe Libia, care va avea loc săptămâna viitoare, va avea în special o importantă dimensiune economică care înseamnă reconstrucţie şi continuarea proiectelor începute în timpul lui Gaddafi şi confirmate de Consiliul Naţional de Tranziţie. Noile autorităţi nu vor duce lipsă de lichidităţi pentru continuarea proiectelor: numai în Statele Unite, fondurile şi bunurile libiene îngheţate în timpul conflictului se ridică la 30 de miliarde de dolari. RFI.

Medvedev către ruşi: Schimbaţi votca cu vinul şi scăpaţi de alcoolism! Presedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a cerut luni dezvoltarea viticulturii într-o ţară unde votca e băutura naţională. “Viticultura este un sector important, care trebuie să se dezvolte, ceea ce va contribui la eradicarea alcoolismului. Ţările unde acest sector este dezvoltat nu au aceste probleme”, a spus luni preşedintele rus, citat de AFP. “Problemele sunt legate de alte băuturi, asa cum ştim bine”, a adăugat Medvedev, făcând aluzie la vodcă. Pentru a-şi pune ideea în practică, liderul de la Kremlin s-a întâlnit cu şeful regiunii Krasnodar, Aleksander Tkacev, cu care a discutat despre dezvoltarea industriei vinicole. Guvernatorul i-a vorbit preşedintelui despre popularitatea în creştere a turismului viti-vinicol şi despre cum a fost sezonul de vacanţă în această regiune din sudul ţării, anul acesta. Potrivit Tkacev, regiunea a fost vizitată deja de 13 milioane de persoane. Aproximativ 500.000 de oameni mor anual în Rusia din cauza consumului excesiv de băuturi alcoolice. Rusia a introdus anul trecut o interdicţie de vânzare a vodcii dupa ora 22.00 în Moscova. Adevarul.

Revista Presei de la Deutsche Welle.Situaţia din Libia la şase luni de la izbuncirea revoltei şi incertitudinea care pluteşte în privinţa celor ce vor acapara puterea în siajul revoluţiilor arabe îi preocupă intens pe comentatorii apuseni. La Londra, The Times avertizează că, în ciuda bucuriei rebelilor libieni jubilând pe străzile capitalei Tripoli, rezultatul definitiv al confruntării din Libia e departe de a fi clar. Ziarul conservator britanic semnalează riscul ca în lupta pentru putere care va urma, coeziunea rebelilor şi triburilor să se erodeze. „Săptămânile viitoare vor fi decisive pentru capacitatea Libiei de a rezista ca stat unitar sau de a sucomba în faţa pericolului anarhiei”, atunci când, în vidul de putere apărut, va izbucni deschis lupta pentru trecerea la cârma ţării „între islamiştii extremişti, lideri tribali, unităţi ale armatei şi diverşi oportunişti”, crede ziarul londonez. Frankfurter Allgemeine Zeitung consemnează  disidenţa de ultim moment în care, înaintea degringoladei de la Tripoli se refugiaseră unii dintre ultimii activişti ai regimului Gaddafi.

La Paris, Le Figaro, mai puţin precaut, se bucură că prăbuşirea regimului Gaddafi ar putea oferi Europei şansa de a-şi redefini relaţiile cu lumea arabă. La Praga, Lidove Noviny e, ca şi Corriere de la Sera din Milano, mai prudent. Ştim, potrivit ziarului cehesc, că „rebelii câştigă, dar nu ştim pe cine reprezintă ei, sau dacă apără valori şi idei opuse dictaturii”. În pofida tuturor incertitudinilor, ziarul reţine însă faptul istoric, că „Libia este, totuşi, prima ţară în care rebelii şi revoluţionarii îşi înlătură tiranul cu forţa armelor şi încă, pe de-asupra, de unii singuri, fiindcă Europa nu i-a ajutat cu trupe terestre”. Şi mai pesimist e cotidianul milanez. În siajul celor petrecute în Libia, „şi absorbită de criza financiară, politica occidentală în revoltata lume arabă din nordul Africii şi din Orient se va vedea slăbită în continuare. Vestului nu-i mai rămâne decât să continue să predice democratizarea şi să ameninţe cu sancţiuni.” Ceea ce reprezintă o anemie de care forţele islamiste nu vor întârzia să profite. Dezamăgirea marchează şi tonul cotidianului austriac Salzburger Nachrichten, potrivit căruia „bilanţul intermediar al revoltelor din lumea arabă nu ar mai permite să se nutrească iluzii. Doar în două ţări s-au impus mişcările de protest. În altele monarhii, şi militarii aflaţi la putere şi-au cumpărat obedienţa propriilor supuşi. Yemenul se îndreaptă spre război civil, Algeria speră să-l fi lăsat în urmă, iar drumul către care se îndreaptă Tunisia şi Egiptul e cu totul incert. La fel ca şi viitorul Libiei”. În răstimp, alţi observatori, de la Hannoversche Allgemeine Zeitung de pildă, îşi exprimă speranţa, aş spune pioasă, în Comunitatea Internaţională, care să legitimeze tranziţia paşnică a Libiei la democraţie, în condiţiile în care Rusia şi China comunistă au blocat-o multă vreme în Consiliul de Securitate ONU. În fine, aflăm din varii ziare, care se ocupă de intensificarea atacurilor teroriste arabe din peninsula Sinai asupra Israelului, încotro este posibil să se îndrepte revoluţiile arabe: către o pierdere irevocabilă a controlului exercitat de regimurile debarcate asupra mişcărilor islamiste din zone vaste ale Orientului Mijlociu. Deutsche Welle

Advertisements