În Europa: 26 August 2011 – Războiul “personal” a lui Sarkozy

Posted on 26/08/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 25-26 August 2011; Nori grei de furtună deasupra burselor: o prăbuşire gravă s-ar putea produce în doar câteva săptămâni; Libia, un război “personal” pentru Nicolas Sarkozy; Pruncucid creştin-democrat: Kohl desfiinţează politicile cabinetului Merkel

Bursele Internationale 25-26 August 2011. Bursa de pe Wall Street a incheiat sedinta de tranzactionare de joi in scadere, dupa trei sedinte pozitive, investitorii asteptand discursul presedintelui Federal Reserve, Ben Bernake, de vineri: Dow Jones a pierdut 1,51%, iar Nasdaq 1,95%, anunta AFP. Potrivit cifrelor finale, indicele Dow Jones Industrial Average a scazut cu 170.89 puncte, pana la 11,149.82 puncte, iar Nasdaq a cedat 48.06 puncte, ajungand in final la 2,419.63 puncte. Indicele Standard & Poor 500 a scazut cu 1,56% (18.33 puncte), pana la 1159.27 de puncte. Presedintele bancii centrale americane, Ben Bernanke urmeaza sa sustina un discurs vineri. Investitorii sunt sub semnul intrebarii tonul discursului sau si se intreaba daca se va indica faptul ca institutia este pregatita sa adopte noi masuri de stimulare a economiei. Apple a incheiat o scadere de 0.65%, 373.72 dolari, dupa anuntul demisiei lui Steve Jobs de miercuri. Randamentul pe Trezoreriei pe 10 ani a scazut la 2.222%, iar cel pe 30 de ani, la 3.592%. Bursele Europene au inchis ziua de ieri cu cresteri usoare. Bursele din Asia evolueaza vineri indecis, iar dolarul se devalorizeaza usor in fata monedei euro inaintea mult asteptatului discurs al presedintelui Rezervei Federale, Ben Bernanke, si publicarii unor date cu privire la economia Statelor Unite. Cuprul s-a ieftinit dupa trei zile de scumpire, in timp ce dolarul australian s-a apreciat. Indicele MSCI Asia Pacific a urcat cu 0,1%, dupa ce pierduse 0,2%, scrie Bloomberg. Indicele Nikkei al bursei japoneze a inchis in crestere sedinta de vineri (+ 0,29%) dupa anuntul demisiei premierului.  Bursa din Correa de Sud a urcat 0,3%, in timp ce indicele bursei din Hong Kong, Hang Seng, a coborat cu 0,2%. Hotnews si  Ziarul Financiar

Nori grei de furtună deasupra burselor: o prăbuşire gravă s-ar putea produce în doar câteva săptămâni. Preşedintele Germaniei a atacat dur programul prin care Banca Centrală Europeană (BCE) cumpără obligaţiuni ale statelor lovite de criză, singurul care ţine sub control costurile de fianţare ale acestor ţări, preţurile la care băncile îşi asigură datoria contra defaultului au atins niveluri istorice, iar instituţiile de credit sunt tot mai neîncrezătoare una în cealaltă. Toate acestea ar putea provoca, în numai câteva săptămâni, o prăbuşire a burselor mai severă decât cea care a urmat colapsului băncii americane Lehman Brothers, avertizează bancherii. Preşedintele Germaniei atacă dur BCE, instituţie condusă de francezul Jean-Claude Trichet. Preşedintele Germaniei, cea mai mare economie europenă şi vocea cu cea mai mare greutate în deci­ziile zonei euro, a caracterizat ca ilegal programul prin care BCE cumpără începând cu luna mai a anului tre­cut obligaţiuni emise de statele cele mai lovite de criză pentru a le facilita accesul la finanţare, scrie Financial Times. “Pun la îndoială legalitatea programului BCE de cumpărare de obligaţiuni ale statelor individuale”, a spus preşedintele german Christian Wulff. Până în prezent, BCE a cheltuit 110 mld. euro pe datorii suverane. La începutul lunii, instituţia a început să achiziţioneze obligaţiuni italiene şi spaniole pentru a preveni creşterea randamentelor acestora. Săptămâna trecută, achiziţiile s-au ridicat la 14,3 mld. euro, faţă de 22 mld. euro săptămâna anterioară. Declaraţia preşedintelui german reprezintă cel mai dur atac de până acum la adresa programului BCE şi subliniază îngrijorările din Germania referitoare la politizarea gardianului monedei euro. Tratatele Uniunii Europene interzic BCE să cumpere direct de la statele emitente obligaţiuni, explică preşedintele. Însă banca achiziţionează datorii de pe piaţa secundară. Interdicţia ca băncile centrale să finanţeze guvernele “are sens doar dacă cei responsabili nu o ocolesc făcând achiziţii substanţiale pe piaţa secundară”, spune Wulff. Preşedinţia este o funcţie mai mult ceremonială, însă criticile preşedintelui sunt împărtăşite de instituţii mai influente, precum Bundesbank, banca centrală germană. Ziarul Financiar.

Libia, un război “personal” pentru Nicolas Sarkozy. În Libia situaţia evoluează practic de la o oră la alta, obiectivul numărul unu al rebelilor fiind acum acela de a pune mâna pe Gadhafi, viu sau mort. Franţa, care se gândeşte deja la reconstrucţie şi la perioda post-Gadhafi, a propus organizarea, pe întâi septembrie, a unei conferinţe a “prietenilor Libiei”. Acest război, al cărui deznodământ nu va fi complet atâta timp cât Gadhafi rămâne invizibil, a fost unul “personal” pentru Nicolas Sarkozy. O spune ziarul LE MONDE pe o pagină întreagă dedicată culiselor acestui conflict. Da, nu ezită să scrie cotidianul de după-amiază, pentru şeful de stat francez intervenţia în Libia a fost un război în care s-a implicat personal şi foarte intens. Dacă există cineva în Franţa care ştie acum foarte bine cum arată harta Libiei şi care sunt configuraţiile marilor oraşe libiene, acest cineva este Nicolas Sarkozy. El a petrecut mult timp împreună cu strategii militari şi în faţa diverselor hărţi şi dispozitive militare pentru a decide pas cu pas ce trebuia făcut. “Ceea ce n-a făcut François Mitterrand în Bosnia a făcut Nicolas Sarkozy în Libia”. Această frază, reluată tot de ziarul LE MONDE, îi aparţine filozofului Bernard Henri Levy. Tot el afirmă că Nicolas Sarkozy a fost obsedat de ceea ce s-a întîmplat la Srebreniţa, cînd 8000 de bosniaci musulmani au fost măcelăriţi de miliţiile sîrbe pentru că soldaţii ONU şi occidentul n-au ştiut să intervină. Oare câti rebeli şi opozanţi ar fi măcelărit dacă nu intervenea Alianţa Nord Atlantică mai întâi la Benghazi şi apoi împotriva altor unităţi ale armatei libiene fidele lui Muammar Gaddafi. “Omul ăsta este un ţicnit, nu vreau să-l mai văd”, iată o altă frază care ne este furnizată de LE MONDE şi care ar fi fost pronunţată de Nicolas Sarkozy cu prilejul vizitei la Paris a lui Gadhafi în decembrie 2007.  Şeful statului francez i-a tolerat lui Gaddhafi toate extravaganţele şi tot comportamentul megaloman în speranţa semnării unor contracte. Contracte care nu s-au concretizat însă. Ironia soartei, Nicolas Sarkozy voia atunci să-i vîndă dictatorului de la Tripoli avionul de vînătoare francez Rafale. Nu este exclus ca în ultimile şase luni Gaddhafi să fi regretat totuşi amarnic refuzul de a cumpăra acest avion. Pentru că Rafale s-a ilustrat în ultimile luni bombardând tancurile, tunurile şi diverse baze ale armatei libiene. LE MONDE mai spune despre Nicolas Sarkozy că este primul preşedinte al celei de-a cincea Republici Franceze care nu a cunoscut personal experienţa războiului. Cînd şi-a făcut serviciul militar, în 1978, şi l-a făcut într-un birou al forţelor aeriene, la Paris. Spre deosebire de Charles de Gaulle, de George Pompidou, de François Mitterrand şi de Jacques Chirac, deci, Nicolas Sarkozy nu are o cultură a războiului… Ceea ce nu l-a împiedicat, iată, să conducă cu rezultate bune campania din Libia. RFI

Pruncucid creştin-democrat: Kohl desfiinţează politicile cabinetului Merkel. Helmut Kohl a tot fost perceput – evident, politic – drept tatăl (şi chiar “mamăl”) actualei cancelare federale Angela Merkel. Dar criticile deschise aduse, zilele acestea, în public manierei de abordare a derutei din zona euro şi politicii externe a Germaniei seamănă prea puţin cu învăţăturile unui tată către copilul său preferat. Cancelarul federal Angela Merkel a fost proclamat de către revista Forbes “cea mai puternică femeie a lumii” – la concurenţă cu Hillary Clinton, Melinda Gates, Michelle Obama, Lady Gaga. Distincţia primită din partea instituţiei care stabileşte, de fapt, ierarhiile influenţilor lumii, nu a scutit-o, însă, pe doamna Merkel de un duş năucitor de rece: fostul cel mai influent bărbat al planetei, Helmut Kohl, i-a executat, la foc automat, politicile. “Germania nu mai este, de ani buni, o forţă considerabilă, demnă de luat în seamă”, a apreciat Helmut Kohl, cancelarul reunificării federale şi al unităţii Europei, într-un interviu acordat publicaţiei berlineze Internationale Politik. “Trebuie să fim foarte atenţi, altfel pierdem pe toate planurile”, a avertizat fostul şef al Executivului, vorbind despre debusolarea pe care o manifestă Guvernul de la Berlin în abordarea relaţiilor internaţionale. “Trebuie să ne reiterăm poziţia şi traiectoria – şi trebuie să o facem într-o manieră explicită (…) Schimbările din lume nu pot fi o scuză pentru absenţa reperelor sau a ideilor”, a punctat Kohl. Grecia şi criza din spaţiul monetar comun au fost epicentrul revoltei lui Helmut Kohl. Solidaritatea cu Grecia, solidaritatea din zona euro nu este un subiect de discuţie, a precizat fostul cancelar, adăugând, însă, că admiterea Greciei în clubul monetar european a fost o greşeală a fostei coaliţii social-democrat-ecologiste, din anii 90. Până una-alta, situaţia arată astăzi altfel, aşa că, a mai comentat politicianul creştin-democrat, e nevoie de soluţii dezideologizate şi de o viziune care să se debaraseze de impresia că banii sunt totul. Criticile ex-cancelarului nu sunt singura lovitură încasată în ceasurile din urmă de actuala coaliţie conservator-liberală condusă de Angela Merkel. Preşedintele federal, Christian Wulff, promovat la şefia statului în special prin efortul cancelarei Merkel, a atacat, într-un discurs susţinut în faţa mai multor laureaţi Nobel pentru economie, maniera în care statele s-au lăsat jucate pe degete de către pieţele financiare. Deciziile luate pe fugă, înaintea deschiderii burselor, nu pot înlocui strategiile dar, mai ales, lovesc în inima democraţiei, a comentat Wulff. Iar cine caută să rezolve criza actuală strict cu bani şi garanţii nu face decât să îngreuneze găsirea soluţiilor şi viitorul, pe principiul “După noi, potopul”. Mai multe in Deutsche Welle.

Advertisements