În Europa: 1 Septembrie 2011 – Sfârşit de vacanţa

Posted on 01/09/2011 by

5


Titluri: Bursele Internationale 31 August 2011; Şefa industriei franceze iese la atac: Europa este ţinta unui război mediatic pornit din SUA; Infecţiile intraspitaliceşti, o problemă europeană; Falşii invalizi fraudează statul bulgar; Revista Presei de la Deutsche Welle; Un ministru belgian critică atitudinea Germaniei.

Bursele Internationale 31 August 2011. Bursele Europene au inchis miercuri sedintele de tranzactionare in cresteri de 2-3 % . Wall Street a inchis in crestere usoara.  New York Stock Exchange a incheiat in crestere sedinta de tranzactionare de miercuri, pe fondul optimismului ca autoritatile vor spijini economia: Dow Jones a castigat 0,46%, iar Nasdaq 0,13%, relateaza AFP. Potrivit cifrelor finale, indicele Dow Jones Industrial Average a castigat 53.58 puncte, pana la 11,613.53 puncte, iar Nasdaq 3.35 puncte, ajungand la 2,579.46 puncte. Indicele Standard & Poor 500 a crescut cu 0,49% (5.97 puncte) la 1218.89 de puncte. Piata obligatiunilor a scazut. Randamentul pe Trezoreriei pe 10 ani a crescut la 2.218%, fata de 2.176% la cat era cotat marti, iar cel pe 30 de ani, la 3.592%, fata de 3.512%. Hotnews si The Wall Street Journal

Şefa industriei franceze iese la atac: Europa este ţinta unui război mediatic pornit din SUA. Într-un interviu acordat publicaţiei franceze Le Figaro, Laurence Parisot, preşedintele celei mai influente uniuni a industriaşilor francezi – MEDEF, a denunţat faptul că jucători importanţi ai elitei financiare din SUA şi în special media americane “au orchestrat” şi au agravat crizele financiare din Europa şi continuă să facă aceasta prin răspândirea de zvonuri false pe pieţele internaţionale. Scopul acestor manevre este de a consolida poziţia SUA în detrimentul celei europene mai ales în relaţiile cu China, cel mai mare creditor străin al Statelor Unite. Parisot arată că presiuni mari au apărut după ce China a început să cri­tice SUA pentru datoriile prea mari. Americanii au vrut atunci, probabil, să pună vina în seama Europei. “Am fost martorii unui fel de război psiho­logic şi unei tentative de a destabiliza zona euro. Pieţele, prin natura lor sensibile la zvonuri chiar şi la cele vădit or­ga­­nizate, au exa­gerat”, spune şefa MEDEF. Parisot minima­li­zează ideea unei cons­pi­­raţii cu scopul de a crea probleme Euro­pei, spunând că difi­cultăţile au fost mai de­grabă “orchestrate” de pe celălalt mal al Atlanticului. Ea citează ca exemplu cum media americane au reacţionat imediat şi au răspândit cu hotărâre zvonuri care spuneau că băncile franceze se confruntă cu probleme financiare foarte mari şi că zona euro se va prăbuşi cu siguranţă, chiar dacă aceste zvonuri nu aveau surse credibile şi s-au dovedit a fi false. Ea recunoaşte însă că acumularea datoriilor suverane este reală şi nesustenabilă. În acest context, şefa MEDEF a cerut guvernelor să reducă rapid cheltuielile publice pentru a diminua deficitele bugetare, măsură pe care o consideră mai importantă decât majorarea taxelor. Ziarul Financiar.

Infecţiile intraspitaliceşti, o problemă europeană. La nivelul Uniunii Europene peste 4 milioane de persoane devin anual victime ale infecţiilor intraspitaliceşti. 37 de mii de persoane mor în urma unor astfel de infecţii. Modul în care sunt tratate ele de statele membre diferă totuşi. Infecţiile spitaliceşti sunt prezente în toate statele Uniunii, de la cele mai bogate la cele mai sărace.  În Franţa de exemplu s-a creat un fond special destinat unităţilor care se confruntă cu astfel de probleme. În România, dacă un spital raportează o astfel de infecţie apărută în unitate încep să vină şi bătăile de cap. Sunt sancţionaţi responsabilii unităţi: de la manager până la şeful de secţie iar în unele cazuri se poate ajunge până la închiderea secţiei. Cert este că odată raportată oficial infecţia intraspitalicească acea unitate poate fi sigură că va primi mai puţini bani. Prin urmare, pe hârtie România stă chiar foarte bine la acest capitol: numărul infecţiilor raportate este de trei ori mai mic comparativ cu restul ţărilor europene. La începutul anului, problema infecţiilor apărute în spitale intra şi în vizorul comisarului european pentru sănătate. Comisarul John Dalli a cerut spitalelor din Uniunea Europeană să nu neglijeze igiena chiar dacă de multe ori finanţarea precară devine un obstacol serios. De aceea, el a îndemnat de mai multe ori managerii de spital să încerce să ofere pacienţilor un nivel mai mare de securitate pentru că tot statistica arată că la nivel comunitar fiecare al zecelea pacient suferă din cauza erorilor personalului medical. RFI.

Falşii invalizi fraudează statul bulgar. Guvernul bulgar a dezbătut în ultima şedinţă problema falşilor invalizi care păgubesc bugetul asigurărilor sociale cu zeci de milioane de euro pe an. La o populaţie de 7,3 milioane de oameni, 860 de mii de persoane primesc pensii de invaliditate. Numărul acestora creşte cu 40-50 de mii pe an. În perioada 2003-2005, când a fost majorată vârsta de pensionare, creşterea a fost şi mai mare, în medie cu 90 de mii. Comisiile pentru invaliditate sunt considerate a fi adevărate pepeniere ale corupţiei. Guvernul bulgar încearcă înăsprirea controlului. Ministrul pentru problemele sociale, Totiu Mladenov a anunţat că vor fi verificate şi în caz de nevoie, reviziute, toate deciziile în baza cărora au fost acordate pensii de invaliditate. Patronatul şi sindicatele au cerut înăsprirea controlului în acest domeniu şi exercitarea acestuia nu de către comisiile judeţene ale Ministerului Sănătăţii, ci de Institutul Naţional pentru Asigurări Sociale, care plăteşte pensiile. Patronatul recomandă introducerea unor reguli mai stricte în procesul de stabilire a gradului de invaliditate, precum şi sancţiuni cu înschisoare pentru falşii invalizi şi medicii care le “fabrică” pentru diverse sume de bani. O adeverinţă de invaliditate de grad mai modest costă în medie o mie de euro. Acum, drepturile profesionale ale medicilor corupţi, care fabrică falşi invalizi vor putea fi retrase pe o perioadă de până la şase luni, la care se adaugă o amendă de cel mult 1.500 de euro. Aceste sancţiuni sunt insuficiente, a declarat ministrul Mladenov. Corupţia în comisiile de invaliditate este stimulată de salariile relativ mici, în jur de 350 de euro, pe care le primesc membrii acestora şi de interdicţia de a ocupa alte posturi. Probleme asemănătoare există şi în alte ţări din Uniunea Europeană, precum Italia şi Grecia. Institutul Naţional de Asigurări al Italiei a oprit în acest an pensiile a 40 de mii de invalizi falşi. În ultimii şase ani, numărul pensiilor de invaliditate a crescut cu peste 50%, atingând 2,7 milioane, adică 4,7 procente din populaţia acestei ţări. În Grecia, continuă să primească pensii peste 20 de mii de oameni decedaţi. Pensii de centenar primesc nouă mii de cetăţeni greci, în timp ce datele din ultimul recensământ arată că numărul persoanelor mai vârstnice de 100 de ani este de patru ori mai mic. RFI

Revista Presei de la Deutsche Welle. Bundestagul va obţine sporirea drepturilor sale în chestiunea salvării zonei euro, anunţă Süddeutsche Zeitung din München. Tema viitorului monedei şi a zonei euro continuă să-i preocupe intens pe comentatorii apuseni. Parlamentarii au început să dezbată o lege în acest domeniu, care le va aloca dreptul de a participa la adoptarea oricăror hotărâri de principiu referitoare la acţiuni de ajutorare întreprinse de fondul de salvare european, EFSF, legea urmând să fie adoptată la 29 septembrie. Ziarele mai abordează pe larg situaţia din Libia, precum şi soarta ministrului german de externe Westerwelle, care şi-a salvat funcţia, in extremis, dar rămâne sub o amplă presiune din pricina gafelor pe care, potrivit adversarilor săi, le-a comis ca şef al diplomaţiei germane. În conformitate cu opinia opoziţiei, Süddeutsche Zeitung condamnă fără drept de apel prestaţia lui Westerwelle. Ziarul de stânga din capitala Bavariei consideră că fostul lider al partidului liberal îşi datorează menţinerea la şefia ministerului de externe doar capacităţii sale de a funcţiona ca paratrăsnet pentru cancelarul Angela Merkel şi pentru greşelile comise de ea. ŞI Neue Zürcher Zeitung se ocupă de subiect. „Westerwelle rezistă, dar baza puterii sale se sfărâmă”, scrie corespondentul berlinez al  ziarului elveţian. Amintind de ultimele iritări iscate de şeful diplomaţiei germane, care s-a înşelat în politica faţă de Gaddafi şi de revolta libiană, Maerkische Allgemeine prevede că Westerwelle nu va scăpa nici pe viitor de critici.  „Fiindcă demnitarul german a devenit demult un ţap ispăşitor, util atât Angelei Merkel, care se poate bucura să-şi vadă estompate propriile greşeli, cât şi succesorului lui Westerwelle la cârma partidului liberal german, a cărui prestaţie poate fi astfel privită cu mai multă îngăduinţă”. În acelaşi context, Frankfurter Allgemeine Zeitung îl pune la punct pe ministrul de externe, contrazicându-l o dată în plus în privinţa importanţei rolului jucat de NATO în debarcarea dictatorului libian Gaddafi. “Fără intervenţia militară occidentală, Gaddafi ar mai fi foarte probabil la putere, iar opoziţia, prea slabă, nu s-ar fi putut impune”. Ziarul din Frankfurt ştie însă, tot atât de bine, că înlăturarea tiranului n-a rezolvat încă lucrurile. Citim în ziar: “din experienţă ştim că în urma prăbuşirii unei dictaturi pot apărea şi reapărea surprinzător de multe conflicte vechi şi noi. Iată de ce alianţa nord-atlantică ar trebui să continue să supravegheze vigilent situaţia din Libia”, mai recomandă ziarul conservator din Frankfurt. Lărgind  perspectiva, ziarul Main-Post subliniază la rândul său că, deşi unele state din lumea arabă s-au dezbărat între timp de dictatorii lor, “nici unuia dintre ele nu i-a reuşit încă reconstrucţia”, nici măcar Irakului, motiv pentru care “toate mai au încă nevoie de ajutor occidental, inclusiv de ordin militar”. Deutsche Welle.

Un ministru belgian critică atitudinea Germaniei. Ministrul belgian pentru afaceri europene, Olivier Chastel, a acuzat Germania de lipsă de solidaritate în gestionarea crizei euro şi a criticat pretenţia Berlinului şi a Parisului de a conduce Europa, potrivit unui interviu publicat miercuri de cotidianul Le Soir, citat de AFP. ”Ceea ce are ca avantaj Germania din piaţa unică europeană ar trebui să fie compensat prin acceptarea de către Germania a eurobondurilor”, acele euroobligaţiuni prin care diferitele state ale UE şi-ar mutualiza împrumuturile pe pieţe, a declarat Olivier Chastel. Aceste instrumente, prezentate de promotorii lor ca fiind singurul mijloc de a regla în mod durabil criza datoriei protejând ţările cele mai fragile, sunt respinse în mod ferm de către Berlin, care vede în ele o încurajare a laxismului bugetar al ţărilor care afişează deficite foarte importante. ”Faptul că unele mari state membre ale UE vor să-şi păstreze puterea asupra domeniilor economic şi financiar blochează soluţionarea crizei”, a adăugat Chastel, care este şi ministrul cooperării. El i-a reproşat implicit cancelarului german Angela Merkel că ar fi prizonieră din raţiuni electorale interne. ”Politicienii sunt mai sensibili la ceea ce va crede opinia publică internă decât la necesitatea de a găsi o soluţie adevărată la această criză”, a spus el. Declaraţiile sale se fac ecoul celor din guvernul Poloniei, ţară ce asigură în prezent preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene. Ministrul polonez de finanţe Jacek Rostowski a avertizat luni în legătură cu ”disoluţia” Zonei euro. ”Elitele europene, inclusiv cele germane, trebuie să decidă dacă vor ca euro să reziste, chiar şi cu un preţ mare, sau nu”, a declarat Rostowski. La modul mult mai larg, ministrul belgian a estimat că Franţa şi Germania au prea mult tendinţa de a dicta conduita Europei, îndeosebi în ce priveşte criza euro. ”Europa nu mai ia decizii decât după o întâlnire franco-germană ! Este foarte complicat să trăieşti”, a conchis el. Agerpres

Advertisements