În Europa: 3 Septembrie 2011 – Blocaj în negocierile cu Grecia

Posted on 03/09/2011 by

3


Titluri: Bursele Internationale 3 Septembrie 2011; Creaţia şi reconcilierea în Balcani; Germania va moderniza sau va dezbina Uniunea Europeană?!; Ce au discutat “prietenii” Libiei la Paris; Blocaj în negocierile cu Grecia;

Bursele Internationale 3 Septembrie 2011. Indicii bursieri europeni şi-au accentuat scăderea în a doua parte a şedinţei bursiere de vineri, iar cotaţiile de pe Wall Street au debutat cu declinuri puternice, după ce datele de pe piaţa muncii din SUA au alimentat îngrijorările investitorilor privind soliditatea economiei americane. Acţiunile de pe Wall Street au început tranzacţiile de vineri în scădere cu peste 1% , după date privind stagnarea pieţei americane a muncii în august, care amplifică temerile legate de soliditatea economiei Statelor Unite. Indicele Dow Jones a coborât cu 1,6%, Standard & Poor’s 500 cu 1,67%, iar Nasdaq cu 1,71%. Stagnarea pieţei muncii a fost determinată de scăderea încrederii în economie, companiile fiind reticente să facă angajări, iar situaţia menţine presiunile asupra Rezervei Federale pentru a lua noi măsuri de stimulare. Acţiunile europene au încheiat şedinţa de vineri în scădere puternică şi au pus capăt seriei de patru zile de creşteri. Indicele pan-european FTSEurofirst 300 a coborât cu 2,5%. Cele mai afectate au fost titlurile unor grupuri industriale, precum ABB, care au pierdut 4,6%, şi EADS, cu 3,8%. În sectorul bancar, acţiunile Societe Generale au scăzut cu 6,7%, iar Barclays cu 4,9%. “Ce se întâmplă pe piaţă seamănă cu ia banii şi fugi. Vedem investitori care vând acţiuni şi investesc în plasamente sigure, precum aurul şi francul elveţian. Managerii de fonduri trebuie să îşi protejeze portofoliile”, a declarat Fabrice Couste, director la CMC Markets în Franţa. Pe alte pieţe, indicele londonez FTSE 100 a scăzut cu 2,34%, DAX al bursei din Frankfurt cu 3,36% şi CAC 40 al bursei din Paris cu 3,59%. Datele din iulie şi iulie privind piaţa muncii, excluzând agricultura, au fost revizuite în scădere cu 58.000 de posturi. În pofida stagnării din august, rata şomajului s-a menţinut la 9,1%.  Mediafax

Creaţia şi reconcilierea în Balcani. În prezenţa preşedinţilor a sapte state din sud-estul Europei , la Kostolac în Serbia joi şi vineri are loc o consfătuire pe o temă mai puţin politică. Este vorba despre  rolul reconciliator al creaţiei. Coorganizatorii dezbaterilor sunt UNESCO şi Cosiliul Europei. Experţii în problemele Balcanilor sunt unanim de părere  că toate naţionalismele  şi tot răul din această zonă împovărată de istorie au început în sfera spirituală. Aşa de pildă a început şi destrămarea Iugoslaviei. Mai întâi s-au stins, rând pe rând, festivalurile care se numeau iugoslave şi în locul lor se organizau manifestaţii republicane. Scriitorii au început să glorifice operele care abordau teme naţionale sau istorice şi în care, pentru nefericirea naţională ,se inveninau popoarele vecine. Nationaliştii bulgari de exemplu ani în şir au contestat limba şi creaţia macedoniană, tratând-o ca zona apuseană a Bulgariei. Fenomene de acest fel există şi astăzi în Muntenegru. Autorităţile recunosc ca limbă oficială doar varianta muntenegreană a limbii sârbe, deşi este vorbită de populaţia minoritară. Polemica legată de studierea limbii materne în scoli pune sub semnul întrebării începutul anului şcolar. Cel de al 9-lea summit de la Kostolac se desfăşoară în poligonul arheologic al  fostului oraş roman Viminatium din secolul întâi al erei noastre.Atmosfera inspiră şi la discuţii legate de moştenirea culturală în sud-estul Europei care, de asemenea, este mărul discordiei între ţările din zonă. Mănăstirile şi bisericile ortodoxe din Kosovo sunt astăzi în dublu pericol : să fie distruse şi jefuite de extremişti şi în acelaşi timp să fie trecute în moştenirea noului stat kosovar şi aceasta nu ca monumente sârbeşti sau ortodoxe, ci ca patrimoniu albanezo-bizantin. Pe marginea summitului au loc întrevederi bilaterale consacrate situaţiei actuale în Kosovo, reluării dialogului dintre Belgrad şi Priştina şi depăşirii embargoului  economic impus de guvernul Serbiei şi Bosniei şi Hertegovinei. RFI

Germania va moderniza sau va dezbina Uniunea Europeană?!. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, intenţionează să propună ca reacţie la criza datoriilor din zona euro, un proiect de nou Tratat pentru Uniunea Europeană. Conform unor informaţii din presa germană, reformele pe care Schäuble şi le doreşte vizează sporirea atribuţiilor Bruxelles-ului în economie şi finanţe, în detrimentul suveranităţii statale din aceste domenii. Criza datoriilor reprezintă nu numai o provocare majoră pentru statele care utilizează moneda unică drept mijloc de plată. Este de asemenea un moment de turnură pentru întreaga construcţie comunitară. În acest context, ministrul german de Finanţe pledează pentru o reformă profundă a blocului comunitar. Conform presei germane, care citează surse apropiate ministerului de la Berlin, Wolfgang Schäuble vizează negocierea unui nou Tratat pentru UE. Sursele citate afirmă că Schäuble a făcut acest anunţ la o şedinţă a grupului parlamentar creştin-democrat – creştin-social din Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului federal german). Europa are nevoie de un transfer de responsabilitate în economie şi politică bugetară către instituţiile comunitare, a descris Schäuble planul său. “Chiar dacă ştim cât de dificilă este adoptarea unui nou Tratat”. Ministrul a admis, răspunzând la o întrebare a unui parlamentar, că un asemenea document ar crea o disociere clară între cele 17 state membre ale zonei euro şi celelalte zece, care încă nu au introdus moneda unică. RFI

Ce au discutat “prietenii” Libiei la Paris. Reprezentanţi din peste 60 de ţări şi organizaţii internaţionale au discutat în capitala Franţei despre planurile de democratizare a Libiei, sub Consiliul Naţional de Tranziţie. Desigur, principala temă au fost banii. Data primei conferinţe vizând democratizarea Libiei nu a fost aleasă la întâmplare. De 41 de ani, la 1 septembrie Gaddafi îşi sărbătorea propria “revoluţie”. Acum, această zi a fost asociată oficial la Paris cu epoca post-Gaddafi, chiar dacă dictatorul nu a fost încă prins şi a anunţat că nu renunţă la luptă. Au fost reprezentate atât de multe ţări la conferinţa de la Palatul Elysee, încât fiecare participant nu a avut timp decât pentru o scurtă declaraţie. O discuţie nu a putut deci avea loc, planul de democratizare a Libiei nu a fost elaborat. Cu toate acestea, au fost transmise semnale importante. Toate statele s-au pronunţat pentru dezgheţarea tuturor fondurilor din conturile clanului Gaddafi blocate în lumea întreagă. Preşedintele francez Nicolas Sarkozy:  „Banii furaţi de Gaddafi trebuie înapoiaţi poporului libian. Cu toţii suntem de acord că banii Libiei de ieri trebuie să fie folosiţi pentru a finanţa Libia de azi.” Cancelarul german Angela Merkel a participat şi ea la reuniune. Ea a anunţat că Germania, la fel ca Franţa, Marea Britanie şi SUA, va debloca în jur de un miliard de euro din conturile libiene îngheţate. În plus, Berlinul vrea să ajute la reconstruirea Libiei. După ce Germania a ales să nu participe la intervenţia militară internaţională din Libia, cancelarul federal a luat cuvântul abia după ce mulţi alţi reprezentanţi şi-au susţinut declaraţiile. Germania s-a abţinut la votul din Consiliul de Securitate care a aprobat misiunea NATO din Libia şi a salutat succesul acesteia doar după schimbarea de regim de la Tripoli. O nouă întâlnire a “prietenilor Libiei”, cum i-a numit Sarkozy pe participanţii la conferinţa de la Paris, va avea loc la 20 septembrie, pe marginea viitoarei Adunări Generale a Naţiunilor Unite. Deutsche Welle.

Blocaj în negocierile cu Grecia. Controlul financiar exercitat asupra Greciei a luat o pauză de circa zece zile, au anunţat responsabili de la Atena, dezminţind, însă, veştile privind plecarea precipitată – cu supărare la drum de seară – a troikăi compuse din reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, ai executivului comunitar de la Bruxelles şi ai Băncii Centrale Europene. Deşi nici una dintre părţi nu acceptă să recunoască în mod public, discuţiile dintre Grecia şi creditorii ei internaţionali par a fi intrat în impas. Deocamdată, negocierile, constând, de fapt, în analiza detaliată a cheltuielilor bugetare de către emisarii străini şi rectificarea aferentă a acestora, au fost întrerupte. Temporar – după cum, foarte scumpi la vorbă, au explicat oficialii de la Atena. O întrerupere deloc firească, însă, de vreme ce termenul celei de-a doua tranşe din pachetul de salvare a Greciei bate la uşă, iar în absenţa unor strategii conforme cu pretenţiile creditorilor există şanse mari ca banii să rămână blocaţi. Conform planificării iniţiale, “inspecţia” documentaţiei financiare urma să se încheie pe 5 septembrie. În zece zile, susţin oficialii eleni, emisarii celor trei instituţii angrenate în paraşuta de salvare a Greciei ar urma să fie îndărăt la Atena şi, până atunci, guvernul promite că va fi încheiat proiectul de buget de stat. În primele şapte luni ale anului, încasările la bugetul de stat al Greciei au scăzut cu 1,9 miliarde de euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în vreme ce cheltuielile, raportate la acelaşi interval, au crescut cu 2,7 miliarde. Sunt cifre oficiale, făcute publice chiar de ministerul condus, la Atena, de Venizelos. Perspectivele nu sunt nici ele mai îmbucurătoare: creşterea economică se va menţine în trend descendent. Anul acesta se aşteaptă o prăbuşire de peste cinci procente, după ce anul trecut a fost şi el închis în declin, cu 4,5% pe minus. Deutsche Welle.

Advertisements