În Europa: 7 Septembrie 2011 – incertitudini economice

Posted on 07/09/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 6 Septembrie 2011; Septembrie, marcat de multe incertitudini în economie; Ieşirea din zona euro ar costa Germania 20-25% din PIB numai în primul an; Compromisul de la Berlin pentru criza datoriilor; Planul de austeritate italian: Opoziţia, sindicatele şi patronatele comerciale sunt nemulţumite de modificări; Grupurile de interese încetinesc reformele în Grecia.

Bursele Internationale 6-7 Septembrie 2011. New York Stock Exchange a inchis in scadere:  Dow a Jones a pierdut 0,90%, dupa ce a cedat mai mult de 2% in timpul sesiunii. Nasdaq a limitat pierderile la 0,26%. Pietele bursiere au incercat, fara succes, sa-si revina, dupa declinul puternic inregistrat de bursele europene luni, inchizand sedinta de marti pe rosu, dupa o deschidere pozitiva, pe fondul temerilor persistente care au impins cotatia aurului catre un nou record. Bursele europene au avut un trend ascendent la inceputul sedintei de tranzactionare de marti, cu indici in crestere de la Londra la Frankfurt via Paris, dupa degringolada de peste 5% de luni. Ulterior, bursele nu au rezistat, incertitudinile legate de situatia din Grecia, Italia si Statele Unite afectand rezultatele finale. Bursa din Londra: +1,06%;  Bursa de Valori din Milano:- 2%; Bursa de la Paris: -1,13%;     Bursa din Frankfurt: -1%;  Bursa din Madrid: -1.61%. Hotnews si The Wall Street Journal

Septembrie, marcat de multe incertitudini în economie. În Europa bursele dau din nou dovadă de nervozitate, băncile se simt fragile, în Italia şi în Spania sindicatele se mobilizează din nou şi au loc manifestaţii împotriva planurilor de rigoare, iar în Franţa are loc o vastă dezbatere legată de cum ar putea fi reconciliată austeritatea cu creşterea economică. Putem spune că acest început de septembrie este marcat de multe incertitudini la capitolul economie. Încep efectiv lucrurile serioase, acum că vacanţele s-au terminat. În Franţa deputaţii şi senatorii au fost convocaţi în sesiune extraordinară pentru a analiza atît proiectul de buget cît şi planul european destinat să ajute Grecia. Franţa a intrat într-o logică drastică de economii, guvernul şi-a propus să taxeze noi sectoare (precum parcurile de distracţii sau hotelurile de lux). În urma criticilor formulate atît în tabăra stîngii cît şi în cea a dreptei premierul Fillon a mai dat înapoi pe ici pe colo, dar principiul a rămas acelaşi: de undeva trebuie scoşi banii pentru reducerea deficitului. Deputaţii francezi vor trebui să aprobe deci un veritabil plan de austeritate conceput de guvern, precum şi ultimul plan anunţat de europeni în favoarea Greciei. În ceea ce priveşte Grecia, însă, mulţi experţi spun că lucrurile nu stau prea bine, în ciuda unităţii şi a determinării afişate de europeni. Este greu de salvat Grecia fără… ajutorul Greciei, scrie marţi editorialistul ziarului Le Figaro. Or, mai spune el, în ultimii doi ani, deci în toată această perioadă de cînd primeşte ajutoare de la partenerii ei europeni, grecii dau dovadă de o incredibilă incompetentă. “Administraţia de la Atena rămîne total dezorganizată şi incapabilă să furnizeze măcar lista privatizărilor promise, în timp ce frauda fiscală rămîne un sport national, în general nepedepsit.”RFI.

Ieşirea din zona euro ar costa Germania 20-25% din PIB numai în primul an. Ieşirea din zona euro ar costa Germania 20-25% din PIB în primul an sau până la 8.000 de euro pentru fiecare cetăţean german şi ar reprezenta un dezastru pentru economia mondială, potrivit unei analize a grupului elveţian UBS. Potrivit Eurostat, Germania a avut anul trecut un PIB de 2.500 de miliarde de euro. “Dacă o ţară puternică precum Germania ar ieşi din zona euro, consecinţele ar include falimente, recapitalizarea sistemului bancar şi prăbuşirea comerţului internaţional. Dacă Germania ar părăsi zona euro, costul ar fi de circa 6.000-8.000 de euro pentru fiecare cetăţean, adulţi şi copii, în primul an, iar ulterior de 3.500-4.500 de euro pe an. Pentru primul an costul este exchivalent cu 20-25% din PIB”, a afirmat, într-o notă de cercetare, economistul UBS Stephane Deo, potrivit CNBC. Costul ieşirii unei ţări mai mici din uniunea monetară ar fi mult mai redus, afirmă analistul UBS, însă tot ar conduce la probleme majore pentru economia mondială şi industria bancară globală. Ziarul Financiar.

Compromisul de la Berlin pentru criza datoriilor. Şefii finanţelor publice din Finlanda, Grecia şi Germania s-au întâlnit ieri, la Berlin, pentru a discuta criza datoriilor din zona euro. Finlanda a cerut Greciei garanţii, în schimbul participării sale la orice nouă formă de ajutor. „Nu este o chestiune de bani. Este una de principiu. Ea reflectă sentimentul nostru că (n.r. – grecii) nu ar trebui recompensaţi pentru finanţele publice laxe”, declara ministrul finlandez al afacerilor europene, Alexander Stubb, pentru EuObserver. Iar această această linie dură a determinat reacţii şi în alte state membre. Austria, Malta, Olanda, Slovacia şi Slovenia sunt gata să ceară şi ele garanţii, dacă Finlanda le va obţine. Grecia, însă, nu are de unde să garanteze pentru toată lumea. Chestiunea ameninţă să amâne punerea în aplicare a noul plan de salvare a Greciei – programată pentru sfâtşitul lui septembrie. La Bruxelles nu se întrevede o soluţie pentru „aranjamentul finlandez”. Katinka Barysch, analist senior al Centrului pentru Reformă Europeană din Londra, consideră că atitudinea finlandezilor dăunează Europei. „O astfel de atitudine, dacă se va materializa şi în Germania, poate deveni foarte periculoasă. Dacă Grecia ar fi fost în stare să ofere garanţii pentru toate împrumuturile sale, atunci nici nu ar mai avea nevoie de noi”, a spus Barysch. Adevarul.

Planul de austeritate italian: Opoziţia, sindicatele şi patronatele comerciale sunt nemulţumite de modificări. Modificările planului de austeritate anunţate marţi de executivul italian au stârnit nemulţumirile opoziţiei de centru-stânga, a sindicatelor de muncitori şi a patronatului Confcommercio. Reacţiile au loc în ajunul votului de încredere din Parlament care va fi cerut miercuri de guvernul de la Roma în legătură cu planul de austeritate, informează marţi presa italiană. Creşterea Taxei pe Valoarea Adăugată de la 20% la 21%, introducerea unei taxe speciale de 3% pe veniturile mai mari de 300.000 de euro şi majorarea vârstei de pensionare în cazul femeilor de la 60 la 65 de ani nu dispun de susţinere din partea actorilor sociali. Iniţial, guvernul anunţase o limită a veniturilor taxate suplimentar de 500.000 de euro. Modificările au fost confirmate de ministrul apărării, Ignazio La Russa, informează marţi seara Rai News. Pe fundalul grevei generale organizate marţi de confederaţia sindicală CGIL, opoziţia de centru-stânga a cerut demisia guvernului lui Silvio Berlusconi. Preşedintele Partidului Democrat, Pier Luigi Bersani, citat de cotidianul Corriere della Sera, a comentat decizia guvernului de a cere votul de încredere. “Executivul a demonstrat că nu intenţionează să dialogheze cu celelalte partide şi promovează un plan de austeritate ineficient şi nedrept”, a spus el. Reacţiei PD-ului i se alătură partidul Italia Valorilor, reprezentat de preşedintele Antonio di Pietro. Acesta a cerut preşedintelui Italiei, Giorgio Napolitano, să dizolve Parlamentul. “Şeful statului a avertizat că planul de austeritate nu este corespunzător, prin urmare Napolitano ar trebui să ia măsuri şi să dizolve cele două Camere”, a afirmat Di Pietro.Agerpres

Grupurile de interese încetinesc reformele în Grecia. În ciuda declaraţiilor de solidaritate politică de la Atena, cercurile financiare şi diplomatice resimt spritiele încinse din spatele culiselor elene. Agitaţia Greciei accentuează temerile privind supravieţuirea euro. Ilias Katsoulis, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Atena, explică întârzierile Greciei prin legăturile prea strânse ale partidelor mari cu sindicatele şi asociaţiile profesionale, în special cu cele din sectorul public. Măsurile de austeritate lovesc în privilegiile diverselor grupuri de interese – motiv pentru care acestea din urmă fac tot ce pot pentru a împotmoli întregul mecanism de aplicare a reformelor adoptate în Parlament. Este, explică observatorii, şi unul dintre motivele pentru care şeful Executivului, Giorgos Papandreou, are nevoie de gardă de corp şi când se întâlneşte cu proprii colegi de partid. Tensiunile din interiorul majorităţii social-democrate afectează şi încrederea, oricum şubredă, pe care majoritatea populaţiei o manifestă pentru restructurarea sistemului public. Un alt obstacol venit din partea sindicatelor ţine de încercarea autorităţilor de a atrage investitori în zonele de graniţă ale ţării, acolo unde aceştia ar beneficia de forţă de muncă disponibilă în schimbul unor salarii mult sub media naţională. În apariţiile publice, reprezentanţii principalului sindicat grec, GSEE, vorbesc despre o nouă formă de colonialism – dat fiind că, au aflat ei, această formulă de stimulare a investiţiilor a fost sugerată de către troika formată din emisarii Uniunii Europene, cei ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Centrale Europene. Deutsche Welle.

Advertisements