Titluri: Bursele Internationale 7 Septembrie 2011; Tensiunea din sectorul financiar creşte din cauza temerilor că o mare bancă europeană se poate prăbuşi; Salvarea statelor din UE, la mâna deputaţilor germani; Revista Presei de la Deutsche Welle; Grecia. 200.000 de bugetari ar putea fi concediaţi în următoarele trei luni; Bruxelles-ul trebuie să fie vigilent în protejarea principiilor Schengen.
Bursele Internationale 7 Septembrie 2011. New York Stock Exchange a cunoscut crestere puternica miercuri, incurajata de cresterea pietelor europene, iar investitorii speculeaza, de asemenea, cu privire la planul de locuri de munca in curs de pregatire la Casa Alba: Dow Jones a castigat 2,47% si NASDAQ 3,04%. Dow Jones Industrial Average a crescut cu 275.56 puncte la 11,414.86 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, a urcat cu 75.11 puncte la 2,548.94 puncte. Standard & Poor 500 a sporit cu 2.86% (33.38 puncte) la 1198.62 de puncte. Dow Jones a cunoscut pana miercuri trei sesiuni consecutive de declin, pierzand aproape 4%. Evoluţia pieţelor europene a fost susţinută de unele date despre producţia industrială din Germania, care au fost mai bune decât estimările, dar şi de decizia Curţii Constituţionale din Germania cu privire la respingerea proceselor prin care se cerea blocarea participării ţării la susţinerea Greciei şi altor state din zona euro. Aceste ştiri au atenuat temerile investitorilor cu privire la criza datoriilor statelor din zona euro. Indicele FTSEurofirst 300, al acţiunilor principalelor companii cotate la bursele europene, a avansat cu 1,9% până la ora 7:08 GMT, după ce în şedinţa anterioară a coborât cu 0,7% la cel mai redus nivel de după iulie 2009. Titlurile companiilor miniere au înregistrat printre cele mai accentuate evoluţii pozitive, pe fondul creşterii preţurilor metalelor. Indicele Stoxx Europe 600 al materiilor prime de bază a urcat cu 2,5%. Hotnews si Ziarul Financiar.
Tensiunea din sectorul financiar creşte din cauza temerilor că o mare bancă europeană se poate prăbuşi. În condiţiile în care Europa se luptă să aducă sub control criza datoriilor guvernamentale, cea mai mare temere este că una dintre cele mai importante bănci ale continentului s-ar putea prăbuşi, declanşând o panică financiară de genul celei care a dus la falimentul Lehman în septembrie 2008. Totuşi, semnele de întrebare privitoare la capacitatea băncilor europene de a face faţă crizei persistă, în condiţiile în care unele dintre acestea întâmpină dificultăţi în obţinerea de credite necesare pentru desfăşurarea operaţiunilor zilnice. Tensiunile din sistemul bancar au dus la scăderea abruptă a preţurilor acţiunilor marilor creditori, de la începutul lunii august creditori precum Societe Generale, BNP Paribas, UniCredit sau Deutsche Bank pierzând 30-40% din valoare. Deşi nu au reuşit să calmeze pieţele, liderii europeni au luat o serie de măsuri pentru a evita un colaps de genul Lehman. Noi linii de credit au fost deschise de către Banca Centrală Europeană pentru instituţii care au nevoie de fonduri, în timp ce fondul de urgenţă al zonei euro EFSF urmează să primească puteri sporite, printre care şi cea de a acorda guvernelor împrumuturi pentru a-şi recapitaliza băncile. În plus, banca centrală a achiziţionat obligaţiuni guvernamentale pentru a preîntâmpina o creştere puternică a ratelor dobânzii. Astfel, BCE, instituţie condusă de francezul Jean-Claude Trichet, duce greul susţinerii sectorului bancar european. În timp ce problemele din ţări mai mici ca Grecia nu sunt noi, în ultimele săptămâni temerile s-au extins către giganţi bancari din ţări ca Germania şi Franţa, cruciali pentru funcţionarea sistemului financiar mondial şi având strânse legături cu băncile americane. Mai multe in Ziarul financiar.
Salvarea statelor din UE, la mâna deputaţilor germani. Curtea Constituţională din Germania a respins cele trei plângeri care cereau blocarea ajutorării Greciei şi, implicit, a pachetului de salvare a zonei euro. Judecătorii de la Karlsruhe vor ca Parlamentul să aibă un cuvânt greu de spus în deciziile privind salvarea statelor din zona euro. Curtea Constituţională de la Karlsruhe a decis că implicarea financiară a Germaniei în Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) şi pachetul de salvare a Greciei sunt conforme cu Constituţia Republicii. Instanţa vrea însă ca, pe viitor, pentru ajutorarea altor state din zona euro, la decizia Guvernului de la Berlin să participe şi Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului german). Concret, aceasta înseamnă că ajutoarele pentru vecinii cvasifalimentari vor trebui să treacă pe la Comisia pentru Buget a Parlamentului, care-şi vede reconfirmat rolul democratic în luarea deciziilor bugetare. „Ca reprezentanţi ai poporului, aleşii din Bundestag trebuie să-şi menţină controlul şi în deciziile UE, legate de buget”, a declarat preşedintele Curţii, Andreas Vosskuhle. Adevarul.
Revista Presei de la Deutsche Welle. Acutizarea iresponsabilă de către guvernanţii islamişti ai Turciei a conflictului cu Israelul şi problemele economice tot mai grele cu care se confruntă lumea – două din principalele teme ale comentatorilor occidentali. Cei germani abordează cea din urmă temă din perspectiva dezbaterilor bugetare derulate marţi în Bundestag. Die Welt deplânge faptul că nici măcar Germania nu mai poate fără contractarea de noi şi noi datorii, în ciuda viguroasei creşteri economice din prima jumătate a acestui an. Maerkische Allgemeine elogiază prestaţia economică a guvernului federal. Dar ziarul din Potsdam nu-şi poate reprima îngrijorarea iscată de riscurile tot mai ample ale crizei euro, care fac tot mai probabilă necesitatea ca Germania să-şi asume la un moment dat nu doar nişte garanţii enorme, ci chiar plata unor sume pe măsură. Or, toate acestea vor însemna şi poveri din ce în ce mai grele pentru cetăţenii Germaniei federale, constată SZ, în timp ce, tot la stânga spectrului politic, Frankfurter Rundschau cere sferei politice să-şi impună autoritatea în faţa pieţelor. Alţi analişti se opresc asupra deciziei Elveţiei de a-şi cupla francul de moneda europeană. Mitteldeutsche Zeitung evidenţiază cauzele acestei hotărâri. Ziarul o pune pe seama sporirii fără precedent a presiunilor exercitate de criză asupra unei economii elveţiene suferind din greu din pricina francului prea puternic şi, ca atare, a grevării masive a exporturilor din confederaţie. Le Monde lărgeşte aria analizei şi constată că întreaga lume este afectată. Răul datoriilor debordante nu e o specialitate a zonei euro, scrie textual cotidianul parizian, în care mai citim: „Japoniei, Statelor Unite nu le merge mult mai bine decât nouă. În plus, democraţiile noastre sunt supuse unor constrângeri care fac şi mai dificilă adoptarea unor hotărâri. Aici ne aflăm în faţa provocării permanente rezultate din necesitatea încheierii unui acord al celor 17 ţări din zona euro”. În consecinţă, ziarul le recomandă politicienilor europeni să se arate mai uniţi şi totodată mai hotărâţi, pentru a-şi îndeplini în acest fel îndatorirea de a restabili încrederea pierdută. Or, pe moment, de această încredere nu se bucură nici cancelarul Merkel, după cum observă Die Presse din Austria, nici moneda euro, ci „dolarul australian în Asia, cel canadian în lumea nouă, iar în Europa francul elveţian”, după cum semnalează ziarul cehesc Lidove Noviny. În răstimp, Turcia premierului islamist Erdogan e pe cale să-şi irosească ultimul dram de credibilitate ca ţară integrabilă în structurile occidentale. Totuşi, presa de stânga şi politic corectă, gata de regulă să condamne fără drept de apel orice impuls conservator, găseşte circumstanţe atenuante extremismului afişat de Erdogan în raporturile faţă de fostul său aliat israelian. Criza în raporturile cu statul evreu şi radicalizarea premierului turc ar fi „un demers de uz politic intern”, crede Süddeutsche Zeitung, care-i recomandă însă lui Erdogan s-o lase ceva mai moale cu „încărcarea emotivă şi ideologică a relaţiilor externe ale Turciei”, dacă vrea ca Ankara să rămână o putere regională. Deşi admite că atacurile lui Erdogan îi întăresc pe antisemiţii din ţara sa, ziarul de stânga refuză să creadă că la originea urii premierului turc faţă de evrei ar fi islamismul său. Deutsche Welle
Grecia. 200.000 de bugetari ar putea fi concediaţi în următoarele trei luni. În urma şedinţei de marţi a executivului grec, ministrul de finanţe Evaggelos Venizelos a anunţat decizia cabinetului de a accelera punerea în practică a planului de privatizări şi a reformelor bugetare. În acest context, miercuri se întruneşte comisia ministerială pentru transferarea activelor unor companii ale statului în Fondul pentru Dezvoltarea Proprietăţii Publice şi continuarea imediată a procedurilor de privatizare. Printre priorităţile guvernului se numără prelungirea concesiunii aeroportului Eleftherios Venizelos din Atena, prelungirea licenţelor pentru societatea de pariuri sportive OPAP şi a noilor licenţe de telefonie mobilă, vânzarea acţiunilor deţinute de stat la compania petrolieră Ellinika Petrelaia şi la cea de gaze DEPE. De asemenea, s-a dispus punerea în vânzare a primului pachet imobiliar deţinut de stat. Problema cea mai spinoasă rămâne aceea a salariaţilor din sectorul public, ameninţaţi cu noi disponibilizări şi reduceri de venituri. Una dintre consecinţele deciziilor anunţate la finalul sedinţei de marţi a Cabinetului este că 200.000 angajaţi în sectorul public ar urma să fie concediaţi, în următoarele trei luni, decizie care a provocat reacţii puternice din partea opoziţiei şi a sindicatelor. Cu toate acestea, Evaggelos Venizelos se declară hotarât să implementeze reformele, subliniind că Grecia îşi va respecta toate angajamentele asumate în ceea ce priveşte planul de redresare bugetară. RFI
Bruxelles-ul trebuie să fie vigilent în protejarea principiilor Schengen. Comisia Europeană intenţionează să controleze strict în viitor posibilitatea de reintroducere de controale la frontierele naţionale ale statelor din spaţiul Schengen, în special în cazul unui val masiv de imigraţie, se arată într-un proiect de reformă a guvernanţei Schengen. Joanna Parkin, cercetător în Justiţie şi Afaceri Interne în cadrul Centrului European pentru Studii Politice, spune la RFI că reintroducerea controalelor la graniţă a cauzat tensiuni în rândul statelor membre, iar Bruxelles-ul trebuie să protejeze principiile Schengen, acest rod al cooperării europene. Un interviu pentru RFI realizat de Doru Franţescu, directorul Institutului European pentru Democrație Participativă – Qvorum. Când a fost creat sistemul Schengen, Statele Membre au considerat că este necesar să instituie măsuri compensatorii care să întărească nivelul de securitate, deoarece desfiinţarea controalelor la frontiere aducea cu sine riscuri de infracţionalitate. O astfel de măsură compensatorie a fost Sistemul de Informaţii Schengen, instituit în 1995. Acesta este o bază de date la nivelul întregii Uniuni Europene, care le permite autorităţilor din domeniul poliţiei, imigraţiei şi vămilor să stocheze şi să facă schimb de informaţii privind persoane şi bunuri care ar putea reprezenta o ameninţare la adresa imigraţiei sau securităţii naţionale. Aşadar, atunci când treci o graniţă externă a UE, o autoritate naţională din domeniul imigraţiei îţi poate verifica detaliile personale în baza de date pentru a vedea dacă acestea se potrivesc cu informaţiile stocate în baza de date şi pentru a confirma dacă prezinţi sau nu un risc de securitate. Mai multe la RFI.
Actualităţi Europene 
September 8th, 2011 → 06:38
[…] Pe Politeia Europeana: 8 Septembrie 2011 – tensiuni in sistemul bancar […]