Euro-săptămâna – 5-10 septembrie 2011

Posted on 10/09/2011 by

0


Titluri: Germania pregăteşte un plan de susţinere a băncilor în cazul default-ului Greciei; Bursele din SUA, din nou in picaj; Propunerea privind tranzacţiile financiare, trimisă la Bruxelles; Revista Presei Germane de la Deutsche Welle; Stirile centrale ale zilelor saptamanii.

Germania pregăteşte un plan de susţinere a băncilor în cazul default-ului Greciei. Guvernul cancelarului german Angela Merkel pregăteşte un plan de susţinere a băncilor, în eventualitatea că Grecia nu reuşeşte să respecte termenii ajutorului financiar şi intră în încetare de plăţi (default), au declarat trei oficiali din coaliţia aflată la putere, citaţi de Bloomberg. Planul de urgenţă include măsuri de susţinere a băncilor şi asigurătorilor care pot înregistra pierderi de 50% legate de deţinerile de obligaţiuni elene, dacă următoarea tranşă din ajutorul internaţional pentru Grecia va fi blocată, au spus sursele. Un succesor al unui fond creat de guvern în 2008 pentru salvarea băncilor ar putea fi folosit pentru recapitalizarea băncilor, a spus una dintre surse. Existenţa “unui plan B” scoate în evidenţă îngrijorarea din Germania că eşecul Greciei de a respecta ţintele de austeritate bugetară pune în pericol eforturile europene de a rezolva criza datoriilor în zona euro. Parlamentarii germani şi-au ascuţit criticile la adresa Greciei în această săptămână, ameninţând că vor bloca ajutorul dacă statul elen nu respectă programul de austeritate, după ce misiunea FMI/CE/BCE şi-a suspendat vizita la Atena. ZF.

Bursele din SUA, din nou in picaj. Indicii bursieri americani au fost afectaţi vineri de îngrijorările legate de zona euro, precum şi de demisia unui oficial important din cadrul Băncii Centrale Europene, Jurgen Stark. Dow Jones şi S&P 500 au pierdut 2,69% , în timp ce piaţa Nasdaq s-a depreciat cu 2,42%. Titlurile “Bank of America” Corp., cea mai mare bancă din SUA, au scăzut cu 2,8%, la 7,27 dolari. Acţiunile “Citigroup” Inc., a treia bancă americană, au coborât cu 2,3%, la 28,30 dolari. Titlurile “Morgan Stanley” s-au depreciat cu 2,8%, la 15,88 dolari.      Acţiunile “Alcoa” Inc., cel mai mare producător de aluminiu din Statele Unite, au pierdut 0,6%, ajungând la 12,18 dolari.

Propunerea privind tranzacţiile financiare, trimisă la Bruxelles. Parisul şi Berlinul au trimis vineri propunerea privind taxa pe tranzacţiile financiare Comisiei Europene. În propunerea trimisă acum de Berlin şi Paris se arată că taxa ar urma să fie aplicată tuturor tranzacţiilor financiare şi devizelor atunci când cel puţin una din părţile implicate în operaţiune se află pe teritoriul Uniunii Europene. În scrisoarea semnată de miniştrii de finanţe francez şi german se arată că de colectarea taxei se vor ocupa instituţiile financiare, băncile, bursele şi furnizorii de servicii financiare. Acestea vor încasa taxa atât de la clienţii lor dar se vor taxa şi ele. Pentru a se asigura că prin această măsură nu se încurajează evaziunea, Franţa şi Germania propun o taxă cât mai mică posibil. În documentul trimis comisarilor europeni de specialitate nu este specificat un procent dar surse citate de AFP spun că aceasta ar urma să fie de 0, 1 la sută pentru acţiuni şi obligaţiuni respectiv de 0, 01 la sută pentru produse derivate. Cei doi miniştri mai arată în scrisoare că instituirea unei astfel de taxe la nivel comunitar reprezintă o etapă crucială în vederea aplicării ei la nivel global. Asta pentru a nu fi afectată competitivitatea europeană. Impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare a fost convenită de preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi cancelarul german Angela Merkel la summitul de la Paris de luna trecută. RFI

Revista Presei Germane de la Deutsche Welle. Frankfurter Allgemeine Zeitung îi asociază de altfel pe tinerii arabi interpelaţi în capitala Germaniei de atentatele de la New York, Washington şi din Pennsylvania, de acum un deceniu. Ziarul reliefează cât de firească e bănuiala că indivizii arestaţi au încercat să marcheze într-un „mod terifiant” această dată de 11 septembrie. Sigur e, potrivit poliţiei, că ar fi încercat să comită un act terorist, relevă cotidianul din Frankfurt, care trage ca atare două concluzii. Mai întâi, că „Germania continuă să fie ameninţată de terorismul islamist. Iar în al doilea rând, că este obligatorie menţinerea la cote mari a vigilenţei serviciilor de securitate”, fiind „fatal”, conform ziarului, „să se lase garda jos”. Şi ziarul berlinez Die Welt caută posibilele obiective ale teroriştilor islamişti, amintind de apropiatele zile ale culturii evreieşti din capitala Germaniei, de vizita papei, de peste două săptămâni, precum şi de acest „week-end monumental” comemorând atentatele de la 11 septembrie.  Or „nu există nici o îndoială că inamicii violenţi ai societăţii deschise sunt printre noi şi ne pun în pericol existenţa”, scrie ziarul, care ţine să constate necesitatea dezbaterii deschise a unor chestiuni delicate. „În ciuda tuturor proorocirilor adverse, abordarea deschisă a ideologiei islamismului violent şi a integrării musulmanilor în democraţii şi în societatea germană  n-a otrăvit defel atmosfera, ci a limpezit şi destins climatul social”, opinează cotidianul conservator german. Aţi comentatori elogiază viteza de reacţie a serviciilor secrete germane. Trimiţând  la „Centrul cultural islamic”, pe care poliţia l-a supus unei percheziţii, Dresdener Neueste Nachrichten se întreabă oare ce fel de cultură se predică la această moschee frecventată de presupuşii făptaşi. Westdeutsche Allgemeine Zeitung evidenţiază însă rolul cheie pe care-l joacă vigilenţa societăţii. Cei doi n-ar fi putut fi arestaţi „dacă vânzătorii de substanţe chimice achiziţionate de cei doi arabi în cantităţi mari, nu s-ar fi mirat şi n-ar fi alarmat poliţia”. Deutsche Welle

Luni 5 septembrie – Grecia se afundă. Mai multe bănci elene au apelat în luna august la ajutorul băncii centrale pentru a-şi finanţa operaţiunile zilnice, conform declaraţiilor şefului instituţiei. Deoarece nu mai au garanţii care pot fi acceptate de BCE, unele dintre băncile greceşti, printre care Piraeus Bank, au apelat în august la fondul de urgenţă pus la dispoziţie de banca centrală. Creditorii eleni sunt dependenţi de lichiditatea oferită de BCE pentru a-şi finanţa operaţiunile zilnice din cauza excluderii lor de pe pieţele internaţionale în urma retrogradării ratin­gurilor. Guvernatorul băncii centrale George Provopoulos a asigurat că instituţia sa este pregătită să asigure lichiditate în continuare dacă va fi nevoie, potrivit agenţiei de presă Thomson Reuters. “De la începutul crizei fiscale, banca centrală a Greciei a ajutat la menţinerea lichidităţii din sistemul bancar”, a spus Provopoulos. “Banca Greciei a acordat şi împrumuturi de urgenţă în august”, a continuat oficialul. Mai mult, criza prin care trece Grecia s-a adâncit la finalul săptămânii trecute după ce creditorii externi au suspendat discuţiile cu Atena referitoare la fondurile de salvare destinate statului elen, în urma neînţelegerilor privind modurile în care poate fi acoperit un deficit bugetar care începe din nou să scape de sub control. De aceste discuţii depinde plata unor fonduri de 8 miliarde de euro din primul pachet de asistenţă financiară de 110 mld. euro stabilit anul trecut pentru Grecia, fără de care guvernul de la Atena ar intra în incapacitate de plată, scrie The Wall Street Journal. Suspendarea discuţiilor a împins randamentele obli­­ga­ţiunilor elene la niveluri care arată că investitorii văd ca o certitudine defaultul Greciei în viitorul apropiat. Ziarul Financiar.

Marti 6 septembrie. Barroso şi Lagarde, front comun în faţa crizei. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat că se aşteaptă la o creştere economică modestă în Europa şi nu anticipează o nouă recesiune. Şefa FMI, Christine Lagarde, îşi manifestă şi ea prudenţa. Între timp, bursele asiatice au scăzut drastic, după ce Statele Unite au anunţat că în luna august nu au fost create noi locuri de muncă. Şi moneda euro este în scădere faţă de cea americană, coborând sub pragul de 1,42 dolari.  “Nu anticipăm o recesiune în Europa. Ultimele prognoze ale Comisiei Europene arată că va fi creştere, într-adevăr modestă”, a declarat luni, 5 septembrie, preşedintele Comisiei Europene, în perspectiva unui recul al burselor. Jose Manuel Barroso a ţinut să sublinieze că autorităţile şi oficialii din zona euro fac tot posibilul pentru a calma temerile de ordin economic, care afectează uniunea monetară. “Uniunea Europeană şi moneda euro sunt puternice şi rezistente”, a arătat oficialul, declarând că e prea devreme pentru a evalua dacă Grecia îşi va respecta angajamentele asumate faţă de instituţiile financiare internaţionale. De partea sa, directorul general al FMI, Christine Lagarde, îşi arată optimismul. Lagarde apreciază că economia mondială poate încă evita o nouă criză. Condiţia este ca statele industrializate să coopereze, pentru a înlătura ameninţarea unei recesiuni. Într-un interviu pentru revista Der Spiegel, Christine Lagarde a mai declarat că în ceea ce priveşte situaţia din Europa, trebuie să existe consolidare fiscală, obţinută prin măsuri de creştere economică intensivă. În plus, trebuie să aibă loc o recapitalizare susţinută a băncilor. RFI

Miercuri 7 septembrie. Ieşirea din zona euro ar costa Germania 20-25% din PIB numai în primul an. Ieşirea din zona euro ar costa Germania 20-25% din PIB în primul an sau până la 8.000 de euro pentru fiecare cetăţean german şi ar reprezenta un dezastru pentru economia mondială, potrivit unei analize a grupului elveţian UBS. Potrivit Eurostat, Germania a avut anul trecut un PIB de 2.500 de miliarde de euro. “Dacă o ţară puternică precum Germania ar ieşi din zona euro, consecinţele ar include falimente, recapitalizarea sistemului bancar şi prăbuşirea comerţului internaţional. Dacă Germania ar părăsi zona euro, costul ar fi de circa 6.000-8.000 de euro pentru fiecare cetăţean, adulţi şi copii, în primul an, iar ulterior de 3.500-4.500 de euro pe an. Pentru primul an costul este exchivalent cu 20-25% din PIB”, a afirmat, într-o notă de cercetare, economistul UBS Stephane Deo, potrivit CNBC. Costul ieşirii unei ţări mai mici din uniunea monetară ar fi mult mai redus, afirmă analistul UBS, însă tot ar conduce la probleme majore pentru economia mondială şi industria bancară globală. Ziarul Financiar.

Joi 8 Septembrie. Salvarea statelor din UE, la mâna deputaţilor germani. Curtea Constituţională din Germania a respins cele trei plângeri care cereau blocarea ajutorării Greciei şi, implicit, a pachetului de salvare a zonei euro. Judecătorii de la Karlsruhe vor ca Parlamentul să aibă un cuvânt greu de spus în deciziile privind salvarea statelor din zona euro. Curtea Constituţională de la Karlsruhe a decis că implicarea financiară a Germaniei în Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) şi pachetul de salvare a Greciei sunt conforme cu Constituţia Republicii. Instanţa vrea însă ca, pe viitor, pentru ajutorarea altor state din zona euro, la decizia Guvernului de la Berlin să participe şi Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului german). Concret, aceasta înseamnă că ajutoarele pentru vecinii cvasifalimentari vor trebui să treacă pe la Comisia pentru Buget a Parlamentului, care-şi vede reconfirmat rolul democratic în luarea deciziilor bugetare. „Ca reprezentanţi ai poporului, aleşii din Bundestag  trebuie să-şi menţină controlul şi în deciziile UE, legate de buget”, a declarat preşedintele Curţii, Andreas Vosskuhle. Adevarul.

Vineri 9 septembrie. Astazi si maine se intalnesc la la Marseille numai ministrii de finante G-7, deci ai statelor urmatoare: Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Rusia, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Statele Unite ale Americii. Problemele sunt atat de complicate ca in cazul ca nu va exista un comunicat de presă formal după reuniune, ministrul francez de Finanţe va informa jurnaliştii după încheierea discuţiilor, sâmbătă despre cele discutate. În declaraţia comună din august, membrii G7 s-au angajat “să ia toate măsurile necesare pentru a sprijini stabilitatea financiară şi creşterea”, după retrogradarea ratingului suveran al SUA şi înrăutăţirea situaţiei Spaniei şi Italiei pe pieţele financiare. Reprezentanţii ţărilor G7 se întrunesc în contextul intensificării crizei din zona euro la aproape doi ani de la debutul acesteia în Grecia, notează Bloomberg. Au fost necesare pachete de ajutor financiar pentru Portugalia şi Irlanda, iar Banca Centrală Europeană a fost nevoită să cumpere obligaţiuni ale Spaniei şi Italiei. Influenţaţi de nemulţumirea alegătorilor şi divergenţe ideologice, liderii politici europeni amplifică neliniştea investitorilor prin eşecul de a se pune de acord asupra termenilor pachetelor de ajutor financiar. Finlanda cere garanţii din partea Greciei, iar parlamentarii germani vor drept de veto. Europenii s-au situat pe poziţii diferite şi în privinţa fondului de salvare al uniunii monetare, dar şi a consolidării uniunii fiscale, considerată de investitori necesară pentru a proteja viitorul euro.

Advertisements