În Europa: 14 Septembrie 2011 – Băncile franceze în plină turbulenţă

Posted on 14/09/2011 by

7


Titluri: Bursele Internationale 13 Septembrie 2011; Ungaria şi Polonia iau măsuri pentru a proteja interesele statului şi ale populaţiei în faţa problemelor economice şi a companiilor străine; Moscova reacţionează la „semnătura“ României pe scutul antirachetă; Băncile franceze în plină turbulenţă; Criza Greciei se transformă într-o criză a cabinetului Merkel; Statele BRICS vor să ajute Uniunea Europeană cu criza datoriei.

Bursele Internationale 13-14 Septembrie 2011. New York Stock Exchange a inchis marti, pentru a doua sesiune la rand, in crestere usoara, investitorii fiind mai linistiti dupa asigurarile date de catre bancile franceze privind stabilitatea lor: Dow Jones a castigat 0,40%, iar Nasdaq 1,49% . Dow Jones Industrial Average a castigat 44.73 puncte si a urcat la 11,105.85 puncte, iar Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, creste cu 37.06 puncte la 2,532.15 puncte. Si S&P 500 a fost pe crestere 0,91% (10.60 puncte) incheind sedinta la 1172.87 de puncte. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au crescut ieri, pentru prima oară în ultimele trei zile, redresându-se în special titlurile din sectorul bancar şi cel al asigurărilor. Indicele S&P/ASX 200 al Bursei din Sydney a urcat cu 0,9%, la 4.072,70 puncte, Nikkei 225 al pieţei din Tokyo – cu 1%, la 8.616,55. Bursele din Coreea de Sud şi Hong Kong au fost închise (sărbători naţionale). Hotnews

Ungaria şi Polonia iau măsuri pentru a proteja interesele statului şi ale populaţiei în faţa problemelor economice şi a companiilor străine. Premierul ungar Viktor Orban a prezentat un “plan de acţiune pentru protejarea ţării” care îi apără printre altele pe debitorii în monedă străină şi a avertizat că niciun străin nu va putea achiziţiona pământ în Ungaria, iar Polonia va răscumpăra două companii de utilităţi vândute unui grup suedez în ceea ce ar putea reprezenta începutul trendului de naţionalism economic într-o Europă de Est care încearcă să se protejeze de problemele Occidentului. Ungaria vrea să fixeze un curs de schimb la care forintul este cu 20% peste nivelul actual în cazul creditelor denominate în moneda elveţiană pentru a-i ajuta pe cei care întâmpină probleme în a-şi rambursa datoriile din cauza aprecierii excesive a francului. n Polonia, singurul stat din Uniunea Europeană a cărui economie nu a intrat în recesiune în timpul crizei financiare, compania de stat cu operaţiuni în domeniul gazelor naturale Tauron va cumpăra de la grupul suedez Vattenfall firma energetică de termoficare Vattenfall Heat Poland. De asemenea, compania Tauron Polska Energia va achiziţiona tot de la Vattenfall compania de distribuţie a energiei Gornoslaski Zaclad Elektroenergetyczny. Achiziţiile, care au o valoare de 2,63 de miliarde de dolari, fac din Polonia un exemplu al inversării procesului de privatizare în condiţiile în care statul încearcă să înfiinţeze campioni energetici şi să consolideze sectorul energetic şi de termoficare, scrie The Wall Street Journal. Vattenfall, grup controlat de asemenea de stat, vrea să se concentreze mai mult pe piaţa de origine şi să renunţe la centralele termoelectrice pe cărbune. Prin aceste tranzacţii, statul polonez va recâştiga indirect controlul unei centrale electrice şi termice din Varşovia vândută în 2000 şi al GZE, înstrăinată în 2006. Ziarul Financiar.

Moscova reacţionează la „semnătura“ României pe scutul antirachetă. Rusia cere garanţii că viitorul scut antirachetă al NATO nu va fi îndreptat împotriva Rusiei. Acordul privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă semnat marţi de Statele Unite şi România subliniază necesitatea garanţiilor că viitorul scut antirachetă al NATO nu va fi îndreptat împotriva Rusiei, se arată într-un comunicat al Ministerul rus de Externe, citat de agenţia RIA Novosti. „Acest eveniment face şi mai actuală necesitatea de a obţine din partea Statelor Unite şi a NATO garanţii constrângătoare care să ateste că sistemele antirachetă pe care urmează să le amplaseze în Europa nu vor fi îndreptate împotriva forţelor strategice nucleare ruse. Este de asemenea necesar să însărcinăm Consiliul Rusia-NATO să conceapă decizii concrete privind obiectivele şi arhitectura scutului antirachetă în curs de implantare în regiune”, se spune documentul MAE rus. „Noul acord româno-american privind amplasarea unor baterii antirachetă SM-3 şi a sistemului Aegis la fosta bază aeriană română de la Deveselu şi decizia recentă a autorităţilor de la Ankara de a găzdui un radar american de alertă avansată AN/TPY-2 dovedesc că SUA îşi pun rapid în aplicare proiectul de scut antirachetă în Europa şi aceasta pe fondul absenţei progreselor în discuţiile Rusia-NATO şi Rusia-SUA privind apărarea antirachetă”, mai precizează MAE rus. Adevarul.

Băncile franceze în plină turbulenţă. În Franţa, sectorul bancar este din nou confruntat cu un vînt de panică iar boala de care suferă băncile franceze se numeşte… Grecia. Aşa afirmă în orice caz, pe prima pagină cotidianul LIBERATION, în timp ce ziarul LE MONDE afirmă, tot pe prima pagină, că Europa se află în faţa unei ecuaţii economice imposibil de rezolvat. “Cuadratura cercului”, aşa se numeşte o veche problemă de geometrie care a pasionat multe minţi. Pentru amatorii de astfel de experienţe datele problemei sunt următoarele: încercaţi să construiţi, numai cu rigla şi compasul, un pătrat care să aibă aceeaşi arie cu cea a unui cerc cu o rază dată. Sau mai bine nu încercaţi pentru că este imposibil, cea ce s-a şi demonstrat deja. Tot imposibilă este, potrivit cotidianului LE MONDE, şi rezolvarea unei alte ecuaţii, cea dintre datoria publică şi creşterea economică. Este situaţia în care se află ţările europene care s-au angajat să facă mari economii pentru a-şi reduce datoria publică, ceea ce, spun mulţi economişti, afectează dinamismul economiei. Nimeni însă nu este capabil să furnizeze reţeta de aur, proporţia ideală între efortul axat pe austeritate şi cel axat pe investiţii şi consum… De unde acest impas, această “cuadratură a cercului”. Editorialistul ziarului LE FIGARO constată că de data aceasta criza în care se zbat băncile nu mai ţine de… speculatori sau de traderi, care erau nişte ţapi ispăşitori ideali. Băncile franceze şi o bună parte din cele europene au intrat într-o altă spirală infernală, cea a împrumuturilor masive făcute unor ţări precum Grecia, Italia, Portugalia sau Irlanda. Operînd aceste împrumuturi, băncile se simţeau în deplică securitate, doar împrumutau bani unor ţări din zona euro, doar euro era o monedă solidă iar Europa un edificiu în plină construcţie ireversibilă. Acum, însă, cînd Grecia este în faza în care nu-şi mai poate nici măcar plăti dobînzile, momentul trezirii la realitate echivalează cu un şoc. Patronul Băncii Société Générale, poate cea mai încercată din Franţa, acordînd marţi un interviu unui post de radio francez extrem de ascultat, RTL, li se adresa depunătorilor asigurîndu-i că totul este sub control. Mai multe pe RFI.

Criza Greciei se transformă într-o criză a cabinetului Merkel. Mai mulţi politicieni germani din coaliţia guvernamentală creştin-democrat/liberală pledează pentru eliminarea Greciei din zona Euro. Printre cei care susţin această soluţie radicală se află: primul ministru al landului federal Bavaria şi lider al Uniunii Creştin-Sociale (CSU), Horst Seehofer. Vicecancelarul liberal Philip Rösler pledează pentru o „insolvenţă ordonată” a Greciei, ceea ce echivalează cu falimentul de stat. Angela Merkel se opune contestatarilor din rîndurile coaliţiei. Şefa guvernului federal duce în aceste zile o luptă pe mai multe fronturi. În Europa se află sub tirul unor critici aspre pentru că ar fi tergiversat rezolvarea crizei datoriilor din Grecia. La Atena, Merkel este prezentată ca o politiciană ostilă Greciei. Mai nou însă, cancelara trebuie sa facă faţă şi atitudinilor potrivnice cursului adoptat în vederea salvării monedei euro din cadrul coaliţiei. Într-o cuvîntare rostită săptămîna trecută în faţa Bundestag-ului (parlamentul federal german), Merkel a spus răspicat că de viitorul zonei euro depinde şi viitorul Uniunii Europene. Nimeni altul decît vicecancelarul Philip Rösler, care este şi ministru al economiei şi preşedinte al Partidului liberal (FDP) s-a pronunţat în mai multe intervenţii publice pentru ceea ce el numeşte „insolvenţa ordonată”. În opinia lui Rösler Grecia ar trebui obligată să anunţe falimentul de stat. Doar această soluţie ar permite o restructurare a datoriilor. Rösler a declarat că această chestiune este atît de gravă, încît nu mai poate fi tabuizată.  Părerea vicecancelarului este împărtăşită şi de alţi politicieni liberali. Dar şi liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU) şi premier al landului federal Bavaria, Horst Seehofer, se situiază pe o poziţie similară. Într-un interviu acordat postului public de televiziune ZDF, Seehofer a spus că insolvenţa Greciei nu mai poate fi exclusă şi ar fi chiar recomandabilă. Situîndu-se pe o poziţie total opusă faţă de Merkel, Seehofer s-a pronunţat în acest context pentru eliminarea Greciei din zona euro. RFI

Statele BRICS vor să ajute Uniunea Europeană cu criza datoriei. Cele cinci state emergente din cadrul BRICS – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de sud – vor discuta săptămâna viitoare în legătură cu posibilitatea de a veni în ajutorul Uniunii Europene (UE), confruntată cu criza datoriei, a indicat marţi ministrul brazilian de finanţe Guido Mantega, transmite AFP. ‘Ţările din BRICS se vor reuni săptămâna care vine la Washington şi vom discuta despre modalităţi de a ajuta Uniunea Europeană să iasă din această situaţie’ – a declarat presei Gyuido Mantega, fără a da alte detalii. Ministrul brazilian va participa săptămâna viitoare la Washington la o reuniune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), a precizat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului de Finanţe. Reuniunea BRICS este prevăzută pentru 22 septembrie. Ţările emergente vor încerca să pregătească o acţiune comună menită să ajute economia mondială şi să contribuie la stabilizarea pieţelor, a dezvăluit marţi cotidianul economic Valor, fără a da surse, într-un articol de la Basel, în Elveţia, unde se întâlnesc în acest moment preşedinţii băncilor centrale.Agerpres

Advertisements