În Europa: 19 Septembrie 2011 – Ameninţari Otomane

Posted on 19/09/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 17-19  Septembrie 2011; Tranzacţiile financiare din Europa, aproape de a fi taxate; Turcia ameninţă cu îngheţarea relaţiilor cu UE, dacă nu se rezolvă situaţia din Cipru; Grecia va susţine Ciprul împotriva Turciei; Revista Presei de la RFI; Criza datoriei va mai dura încă un an sau doi.

Bursele Internationale 17-19 Septembrie 2011. Acţiunile de pe pieţele din Europa au crescut, în majoritate, vineri, în contextul reuniunii miniştrilor finanţelor din zona euro, desfăşurată în Polonia. Întrunirea a abordat modalităţi de implementare a extinderii fondului de salvare a regiunii, însă nu a fost stabilită vreo măsură. Indicele DAX al Bursei din Frank-furt a crescut cu 1,2%, la 5.573,51 puncte, CAC 40 al celei din Paris a scăzut cu 0,5%, la 3.031,08. În SUA, acţiunile au urmat un curs ascencent, pe fondul optimismului privind progresul liderilor europeni în controlul crizei datoriilor din regiune. Indicele Dow Jones Industrial a crescut cu 0,7%, la 11.509,10 puncte, Nasdaq Composite – cu 0,6%, la 2.622,31. În Asia, acţiunile au crescut, după anunţul de joi privind colaborarea dintre Banca Centrală Europeană (BCE) şi alte bănci centrale majore privind furnizarea de lichidităţi suplimentare în dolari către instituţiile creditoare din zona euro. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a crescut cu 2,3%, la 8.864,16 puncte, S&P/ASX 200 al pieţei din Sydney – cu 1,9%, la 4.149,40. Bursa.

Tranzacţiile financiare din Europa, aproape de a fi taxate. Miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană, întruniţi în Polonia, au convenit să impună reguli bugetare mai stricte în contextul acutizării crizei datoriilor în mai multe ţări membre.  Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, nu a renunţat la ideea taxării tranzacţiilor financiare, o iniţiativă fără sorţi de izbândă anul trecut şi care în prezent este respinsă categoric de americani. Oficialul german, căruia în acest demers i s-a alăturat omologul francez Francois Baroin, doreşte rediscutarea propunerii de taxare a tranzacţiilor financiare, dacă nu la nivel global, cum s-a dorit anterior, cel puţin la nivel european. Prezent la reuniunea din Polonia, Timothy Geithner, şeful Trezoreriei americane, a reiterat poziţia de neclintit a Americii în această chestiune, anume aceea de a nu taxa pieţele financiare. Cu toate acestea, Franţa şi Germania par a avea o poziţie comună, contrară Statelor Unite. Washingtonul, după cum a spus însuşi liderul de la Casa Albă, ar prefera ca persoanele care câştigă mai mult de un milion de dolari anual să plătească cel puţin la fel de mult, procentual, cât plătesc contribuabilii din clasa de mijloc. De altfel, Comisia Europeană a prezentat un proiect de lege în acest sens. Documentul a fost însă privit cu vizibil scepticism de către Marea Britanie, care se teme că, odată intrată în vigoare taxarea tranzacţiilor financiare, Londra ar avea de suferit. Aceeaşi reticienţă a fost afişată şi de alte ţări, precum Italia sau Polonia. În cel mai rău caz, dacă ideea nu va putea fi impusă la nivelul întregii Europe, ea ar trebui să devină realitate cel puţin în grupul euro, spune Schäuble. Taxarea tranzacţiilor financiare ar trebui, conform germanului, să aducă înapoi în vistieriile statelor europene banii cheltuiţi anterior pentru salvarea băncilor şi companiilor de asigurări. În plus, afacerile financiare extrem de riscante ar urma să fie atât de aspru taxate – cel puţin în zona euro – încât ele să nu mai merite efortul celor aflaţi în spatele lor. Deutsche Welle

Turcia ameninţă cu îngheţarea relaţiilor cu UE, dacă nu se rezolvă situaţia din Cipru. Turcia ameninţă că va îngheţa relaţiile cu UE dacă situaţia din Cipru nu va fi rezolvată prin negocieri până în anul viitor, în iulie, când statul cipriot urmează să preia preşedinţia semestrială a Uniunii. Situaţia tensionată între Turcia şi Cipru şi, prin ricoşeu, între Turcia şi UE. Ankara a anunţat sâmbătă, prin vocea vice-premierului Bessir Atalay, că va îngheţa relaţiile cu UE dacă “negocierile nu vor avea un rezultat pozitiv şi dacă UE va încredinţa preşedinţia Ciprului de Sud”. Turcia nu recunoaşte Ciprul, fiind însă singura ţară care a recunoscut aşa-numita “Republică turcă a Ciprului de Nord”, zonă în care trăieşte o vastă majoritate turcă de pe insulă. La rândul său, premierul turc Recep Erdogan a avertizat în mai multe rânduri că situaţia actuală, nesoluţionată în cadrul UE, va cauza o rupere a relaţiilor dintre Ankara şi Uniunea Europeană pe durata preşedinţiei cipriote, dată fiind “imposibilitatea” Turciei de a sta de vorbă cu “administraţia cipriotă greacă”. Acum şapte ani, în 2004, ciprioţii greci au respins prin referendum planul ONU de reunificare, care era acceptat de ciprioţii turci. La scurt timp după această decizie, partea greacă a insulei a aderat la Uniunea Europeană. Deutsche Welle

Grecia va susţine Ciprul împotriva Turciei. Grecia va susţine Ciprul în eventualitatea unui atac din partea Turciei, după ce Nicosia a decis să înceapă lucrări de prospectare pentru găsirea de resurse de petrol şi gaze naturale în zona economică exclusivă a Ciprului, a asigurat duminică ministrul grec al afacerilor externe, Stavros Lambridis, ciat de agenţia cipriotă CNA. Lambrinides a mai declarat că estul Mediteranei nu are nevoie de ‘un jandarm’, mai ales de unul care în loc să implementeze dreptul internaţional, este primul care îl încalcă. Într-un interivu acordat unui ziar grecesc, Lambrinides a precizat că’solidaritatea între partneri, în cazul uni atac împotriva unuia dintre ei, provine şi din prevederile tratatului de la Lisabona. În ceea ce priveşte activităţile de explorare ale Turciei în zonele din apropierea Greciei, Lambridines a declarat: ‘vom face tot ceea ce este necesar pentru a ne apăra’. Turcia, care a ocupat în 1974 partea de nord a Ciprului, creând Republica Turcă a Cirpului de Nord, consideră că orice resursă naturală trebuie să aparţină ambelor comunităţi (ciprioţii greci şi ciprioţii turci), notează Reuters. Turcia s-a opus vehement planurilor de prospectare ale Ciprului. În cursul zilei de duminică, ministrul de externe turc a declarat, potrivit agenţiei britanice de presă, că acestea sunt o ‘provocare’ şi că va examina oportunitatea de iniţia propriile activităţi de prospectare de petrol şi gaze naturale împreună cu Ciprul de Nord dacă autorităţile din sudul Ciprului vor demara activităţile de explorare. Agerpres

Revista Presei de la RFI. Presa franceză analizează interviul pe care Dominique Strauss-Kahn l-a dat duminică seară celui mai important post de televiziune din Franţa, TF 1. La patru luni de la arestarea sa, DSK a vorbit. Ce zice presa din Hexagon? Pentru o dată, ziarele de stânga şi cele de dreapta par a avea aceeaşi părere despre ce a spus DSK, iar această părere e una critică. Liberation, ziar de centru stânga, dă cuvântul unui psihiatru, care spune clar: “Nimeni nu crede în exerciţiul său de penitenţă”. Pentru editorialistul ziarului Le Figaro, “DSK are un viitor, dar acesta nu e în politică, ci… în cinema. DSK e un mare actor, care ştie când să fie grav şi când să surâdă. Şi-a calculat fiecare gest, a prezentat raportul procurorului ca fiind singura probă ce merită luată în consideraţie, dar francezii nu cred că el e nevinovat”. Concluzia ziaristului: nu există viitor politic pentru el şi asta pentru că priapismul e incompatibil cu o responsabilitate politică. Revista Marianne e de aceeaşi părere: “prestaţia lui Dominique Strauss-Kahn a fost teatrală”, iar clasa politică nu are mare lucru de câştigat. Tot în Franţa, Le Figaro face un portret al noului primar al Berlinului, care e… vechiul primar al Berlinului. Alegerile locale de duminică din capitala Germaniei l-au menţinut în post pe Klaus Wowereit. Le Figaro, care e un ziar de centru dreapta, îi face un portret destul de ironic primarului social-democrat. Iată cum începe articolul: “Dacă ar exista vreo logică în politică, ea ar pleda împotriva primarului Wowereit. El conduce de zece ani un oraş unde rata şomajului e de două ori mai mare decât media naţională, şcolile sunt mai proaste decât în restul ţării, sistemul de transport în comun pare ieşit din preistorie, chiriile sunt foarte mari, iar nesiguranţa cetăţenilor e în creştere”. Dar nimic din toate astea nu contează în Berlin, unde Wowereit a câştigat un al treilea mandat, devenind astfel un posibil rival pentru Angela Merkel în cursa de anul viitor pentru postul de cancelar. Cum se explică însă victoria sa? Potrivit ziarului francez, Wowereit e un cameleon, care ştie să se adapteze oricărui mediu şi oricărui interlocutor. Când se duce într-un cartier înstărit, vorbeşte cu mult interes despre operă şi cultură. Când merge într-un cartier popular, le aminteşte oamenilor că e fiul unei femei care şi-a crescut singură cei cinci copii. În NeuKoln, bastionul multi-culturalismului, le spune locuitorilor că se luptă pentru toleranţă şi le aminteşte că e homosexual. Secretul său? Le spune tuturor ceea ce vor să audă şi, mai mult, pare că îi şi ascultă. Sloganul său în campanie a fost dealtfel: “Să înţelegem Berlinul!”. Presa  americană scrie despre discursul pe care Barack Obama urmează să îl susţină în această după-amiază şi în care va propune o taxă pentru milionari, despre ce este vorba? Este vorba, după cum putem citi în New York Times, despre o taxă specială pentru americanii care câştigă peste un milion de dolari pe an. Preşedintele îl ascultă astfel pe miliardarul Warren Buffet, care în urmă cu o lună lansa un apel, plângându-se că oamenii bogaţi plătesc prea puţine impozite. Într-adevăr, din cauza unor prevederi din Codul Fiscal, cei din clasa mijlocie ajung să plătească procentual impozite mai mari decât cei bogaţi. Astfel, veniturile produse de dividende sau dobânzi nu sunt taxate decât cu cel mult 15%, în timp ce veniturile realizate prin muncă sunt impozitate cu până la 35 de procente. “E absurd”, scria Warren Buffet acum o lună, “în timp ce majoritatea americanilor are dificultăţi cu banii, noi, cei bogaţi, continuăm să beneficiem de avantaje fiscale extraordinare”. Această nouă taxă îi va permite lui Barack Obama să se apropie de baza partidului său. Democraţii i-au reproşat în mai multe rânduri că a făcut cadouri fiscale celor mai bogaţi. The Guardian scrie că Europa se întoarce la identitatea naţională, iar caricatura care însoţeşte articolul e foarte elocventă. Vedem, pe un fundal albastru, cum nişte oameni încearcă să fugă cu stelele din drapelul Uniunii Europene, fiecare luând câte o stea şi plecând cât mai repede cu ea. “Nu citeşte nimeni istorie la Bruxelles?”, se întreabă The Guardian. “Trăim un adevarat moment de reorganizare în istoria Europei, când un autoritar şi centralizat Imperiu Roman, care crescuse mare şi arogant sugând de la popor şi-a depăşit puterile şi trebuie să înfrunte o criză a legitimităţii”. Potrivit publicaţiei britanice, Europa se întoarce la identitatea naţională, iar Uniunea nu poate face nimic pentru a opri acest lucru. [Noi am postat ieri fragmente din acest articol]. RFI

Criza datoriei va mai dura încă un an sau doi. Criza datoriei suverane va mai dura încă ‘un an sau doi’, a afirmat sâmbătă ministrul belgian al finanţelor, Didier Reynders, pentru jurnaliştii aflaţi în avionul cu care se reîntorcea în ţară, după participarea la reuniunea miniştrilor europeni de finanţe de la Wroclaw (Polonia), relatează agenţia Belga citată de AFP. Referindu-se la ajutorul acordat autorităţilor greceşti, ministrul a spus că ‘acestea vor trebui probabil puse sub tutelă într-un anumit fel’ considerând insuficiente măsurile luate până în prezent de Atena. El a criticat, de asemenea, întârzierea Greciei în dosarul privatizărilor. Totuşi, Reynders afirmă că trebuie să i se lase timp Greciei ca să revină la echilibrul bugetar. O cură de austeritate prea dură riscă să anihileze orice posibilitate de creştere, consideră acesta. Pe termen mai lung, ministrul belgian consideră inevitabilă o integrare economică mai profundă în zona euro. Statele membre ‘îşi vor da seama, criză după criză, că vor trebui să se îndrepte spre o Europă federală’, potrivit acestuia.Agerpres

Advertisements