În Europa: 21 Septembrie 2011 – “apocalipsa şi agenţiile de rating”

Posted on 21/09/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 20 Septembrie 2011; Franţa: UE riscă o criză alimentară din cauza neînţelegerilor privind ajutoarele pentru săraci; Se destramă plasa speculaţiilor: Siemens a retras 500 mil. euro de la SocGen deoarece depozitul ajunsese la termen; Explozie puternică în centrul oraşului Ankara – 3 morţi şi 15 răniţi; Preşedintele sloven a părăsit Adunarea Generală a ONU după căderea guvernului de la Ljubljana; Schengen: “Finlanda se opune din motive tehnice”; Spărgătorul de gheaţă al Piraţilor;Italia, apocalipsa şi agenţiile de rating.

Bursele Internationale 20-21  Septembrie 2011. New York Stock Exchange a incheiat fara o directie clara marti, investitorii preferand prudenta in asteptarea unei decizii de politica monetara in Statele Unite: Dow Jones a castigat 0,07%, iar Nasdaq a pierdut 0.86 %. Potrivit cifrelor finale, indicele Dow Jones Industrial a castigat 7.65 puncte urcand la 11408.66 puncte , in timp ce Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, a cedat 22.59 de puncte coborand la 2590.24 puncte. Si S&P 500 a scazut cu 0,17% (2,00 puncte) la 1202.09 de puncte. Bursele europene au urmat un curs pozitiv ieri, în condiţiile în care oficialii greci au descris ca pozitive discuţiile avute cu UE şi FMI în privinţa eliberării tranşei de împrumut. În plus, investitorii au speculat că banca centrală a SUA, Federal Reserve (Fed), va lua noi măsuri de stimulare a economiei. La ora 16.45 (ora României), indicele FTSE MIB al pieţei din Milano a crescut cu 0,1%, la 14.097,56 puncte, DAX al Bursei din Frank-furt – cu 2%, la 5.524,43, CAC 40 al celei din Paris a scăzut cu 0,01%, la 2.939,63. In Asia, Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 1,6%, la 8.721,24 puncte, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – cu 1%, la 4.040,20, Hang Seng al pieţei din Hong Kong a urcat cu 0,5%, la 19.014,80.  Hotnews, Bursa si The Wall Street Journal.

Franţa: UE riscă o criză alimentară din cauza neînţelegerilor privind ajutoarele pentru săraci. Franţa a avertizat marţi Germania şi alte ţări din UE că riscă să provoace o criză alimentară în Europa din cauza opoziţiei faţă de un program comunitar de distribuire de ajutoare sub formă de alimente cetăţenilor săraci din statele membre, transmite Reuters. Ministrul francez al Agriculturii, Bruno Le Maire, a declarat că desfiinţarea unui program UE de 500 milioane de euro pe an, în favoarea programelor naţionale, va pune în pericol securitatea alimentară a milioane de cetăţeni europeni afectaţi deja de probleme financiare. “În mijlocul unei crize financiare profunde, 17 milioane de europeni nu sunt capabili să se hrănească decât prin acest program. Suntem total împotriva trecerii acestui program la nivel naţional. Ar însemna abandonarea săracilor”, a afirmat Le Maire la o întâlnire a miniştrilor Agriculturii la Bruxelles. Germania, una dintre cela şase ţări care se opun programului UE, susţine că problemele sociale trebuie să revină guvernelor naţionale. Decizia justiţiei a obligat Comisia Europeană (CE) să reducă bugetul pe 2012 al programului de la 500 milioane euro la puţin peste 100 milioane euro. Comisarul pentru Agricultură Dacian Cioloş a declarat că lipsa stocurilor poate însemna că nu va exista un buget pentru acest program social, în 2013. CE a propus modificarea programului astfel încât să poată fi finanţat direct, iar Cioloş a spus că bugetul ar fi în aceste condiţii suficient pentru 2012 şi 2013. Germania, Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Cehia şi Olanda au blocat însă acordul.Ziarul Financiar.

Se destramă plasa speculaţiilor: Siemens a retras 500 mil. euro de la SocGen deoarece depozitul ajunsese la termen, nu că n-are încredere în banca franceză. Conglomeratul industrial german Siemens a retras 500 de milioane de euro de la banca franceză Societe Generale înainte de testele de stres efectuate anul acesta în sistemul bancar la nivel Uniunii Europene deoarece depozitul ajunsese la termen, a declarat pentru agenţia Dow Jones o sursă apropiată situaţiei. “Termenul pentru care banii au fost depozitaţi a ajuns la sfârşit, iar fondurile au fost retrase”, spune sursa citată, care adaugă că decizia grupului german cu are legătură cu îngrijorările privind siguranţa financiară a SocGen. Afirmaţiile vin după ce publicaţia Financial Times (FT) a indicat că Siemes a retras, cu două săptămâni în urmă, depozite în numerar de peste 500 de milioane de euro de la o mare bancă franceză pentru a le transfera la Banca Centrală Europeană (BCE), dând astfel semnale că marile companii caută refugiu faţă de criza datoriilor de stat.Băncile franceze au intrat în centrul turbulenţelor de pe pieţe din cauza temerilor privind expunerile pe care le au la Grecia. La începutul acestei luni, agenţia de evaluare financiară Moody’s a retrogradat ratingurile SocGen şi Credit Agricole. Siemens a catalogat ca fiind “speculaţii” informaţiile apărute în FT, potrivit AFP. “Nu comentăm deoarece le considerăm ca fiind speculaţii fără sursă”, a declarat un purtător de cuvânt al grupului german. Siemens este doar una dintre marile companii cu licenţă bancară care le permite să constituie depozite directe la BCE. Ziarul Financiar.

Explozie puternică în centrul oraşului Ankara – 3 morţi şi 15 răniţi. O explozie puternică, a cărei origine este deocamdată necunoscută, s-a produs marţi în centrul oraşului Ankara, provocând moartea a trei persoane şi rănirea altor 15 şi declanşând un incendiu, relatează postul de televiziune de ştiri NTV. Deflagraţia, produsă în cartierul comercial Kizilay, a avariat şase vehicule şi a spart geamurile mai multor clădiri din apropiere, a declarat un corespondent al NTV. Incendiul a fost controlat rapid, iar poliţia turcă a stabilit un perimetru de securitate în zonă, de teama unei a doua deflagraţii, potrivit NTV. Explozia a avut loc în faţa unei clădiri oficiale, subprefectura districtului Cankaya, a precizat agenţia Anatolia. “Trei persoane şi-au pierdut viaţa. Sunt de asemenea 15 răniţi, dintre care cinci sunt afectaţi grav”, a declarat ministrul turc de Interne, Idris Naim Sahin. Un bilanţ oficial precedent menţiona rănirea a 15 persoane. Întrebat de jurnalişti despre natura exploziei, ministrul a declarat că este vorba “foarte probabil” despre un atac terorist, un termen folosit în general de autorităţile turce pentru a desemna actele rebelilor kurzi. Mediafax.

Preşedintele sloven a părăsit Adunarea Generală a ONU după căderea guvernului de la Ljubljana. Preşedintele sloven Danilo Turk a părăsit în grabă Adunarea Generală a ONU de la New York marţi pentru a reveni la Ljubljana şi a gestiona criza politică gravă în care se află ţara sa după răsturnarea guvernului de centru-stânga în urma unui vot de neîncredere în parlament, transmite France Presse. Într-un comunicat difuzat marţi seară de preşedinţie, Turk a apreciat că votul de neîncredere împotriva guvernului premierului social-democrat Borut Pahor a ‘agravat puternic criza politică din Slovenia’. Şeful statului a făcut apel la toate partidele politice ‘să se angajeze curajos cât mai curând în căutarea de soluţii în interesul cetăţenilor’. ‘Mi-am încheiat participarea la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru a reveni în Slovenia şi a începe consultări cu liderii parlamentari’, a precizat el. Moţiunea de neîncredere în executiv a survenit după mai multe luni de neînţelegeri între membrii coaliţiei aflate la putere şi după mai multe demisii din cabinet, potrivit AP, care adaugă că opoziţia a acuzat guvernul de corupţie şi slabă gestionare a economiei. Agerpres

Schengen: “Finlanda se opune din motive tehnice”. Spre deosebire de Olanda, poziţia Finlandei în dosarul Schengen nu este determinată de situaţia internă. Iată ce spune la RFI conf. univ. dr Silviu Miloiu, preşedintele Asociaţiei Române de Studii Baltice şi Nordice. Opoziţia este determinată de motive strict tehnice, mai ales că la putere se află o largă coaliţie care a sprijinit aderarea României la Uniunea Europeană, a mai declarat preşedintele Asociaţiei Române de Studii Baltice şi Nordice. Silviu Miloiu : Nu cred că este vorba neapărat de o aplecare a Finlandei înspre populismul de dreapta în această problemă. Aş spune mai degrabă că problema este una tehnică. Finlandezii, care ei înşişi au aşteptat circa 6 ani până au intrat în Schengen după aderarea la Uniunea Europeană, nu înţeleg de ce partea română nu doreşte să implementeze criterii în justiţie şi mai ales sunt deranjaţi de modul în care se efectuează controalele de frontieră. Deci nu este vorba de un euroscepticism în acest caz, mai ales că partidele aflate la guvernare sunt partide care au susţinut integrarea României în Uniunea Europeană şi de atunci încoace au fost pro-Uniunea Europeană.RFI

Spărgătorul de gheaţă al Piraţilor. Partidul Piraţilor a reuşit în scrutinul regional din oraşul-land Berlin să acceadă în premieră într-un legislativ regional din Germania, ca urmare a votului favorabil exprimat de 8,9% din alegătorii capitalei federale. Fondat, cu cinci ani în urmă, după modelul suedez, Partidul Praţilor a pornit, de fapt, de la libertatea transferului de date, muzică şi filme pe internet, pentru a ajunge în băncile politicii, unde speră să poată compensa lipsa de experienţă prin creativitate. Andreas Baum nu are, deocamdată, reprezentarea clară a atrubuţiilor sale parlamentare. L-au propulsat înspre proaspăt obţinutul mandat cele aproape nouă procente primite credit electoral, duminica trecută. A fost, de altfel, o mică senzaţie politică. Baum, cap de listă în echipa de candidaţi a Partidului Piraţilor, are 33 de ani, a studiat inginerie electronică şi vrea să reorganizeze politica: “Vrem ca politica să se alinieze la timpurile în care trăim şi vrem să exploatăm şansele pe care le oferă mijloacele de comunicare moderne”. Christopher Lauer este alt un “pirat”, în vârstă de 27 de ani, student la Universitatea Tehnică din Berlin (unde studiază cultură şi tehnică) şi manager de produs la un startup (o firmă specializată în lansarea de afaceri): “Ceea ce trăim acum este, graţie internetului, o ruptură radicală de paradigmele secolelor XIX şi XX. Partidele tradiţionale operează în secolul XXI cu răspunsuri învechite, din acele vremuri”. De fapt, politica dusă astăzi este un fel de cutie neagră. Ştii că ceva s-a întâmplat – dar nu ştii ce. Politologul german Karl-Rudolf Korte dă credit Partidului Piraţilor şi îl vede stabilizat, pe viitor, în rândul grupărilor cu reprezentare parlamentară. Chiar şi actuala dezbatere pe tema “siguranţă sau libertate în Internet” îi personalizează şi îi plasează pentru o vreme pe orbită uşor de recunoscut. În fond, “Piraţii” caută să impună o nouă paradigmă, în care posesiunea (Besitz) este înlăturată din centrul atenţiei pentru a face loc accesului (Zugang). Deutsche Welle

Italia, apocalipsa şi agenţiile de rating. Agenţia de rating Standard and Poor’s a redus ratingul atribuit Italiei, scăzându-i nota de la A plus la A. Demersul e mai grav decât pare la prima vedere.  Când, la Ierusalim, profetul Ieremia a scăzut “ratingul” ţării sale, prezicând prăbuşirea asediatului stat iudeu, din pricina nerespectării poruncilor divine, i s-a reproşat proorocului “defetismul”. Înşfăcat de ciracii executivului, autorul Ieremiadelor s-a văzut azvârlit după gratii şi n-a supravieţuit decât in extremis. Standard and Poor’s îşi are sediul în America şi nu poate fi întemniţată de premierul Berlusconi. Într-o primă reacţie, liderul de la Roma a criticat decizia agenţiei de rating de a-i retrograda ţara, dar nu poate face nimic mai mult decât au făcut mai toate guvernele vizate de asemenea demersuri. Toate au protestat: dar numai în America s-a întâmplat ca şeful unei agenţii de rating să fie nevoit să -şi dea demisia după ce a scăzut nota SUA. Înseamnă toate acestea că Italia ar fi trebuit tratată mai cu mănuşi? Că nu şi-a meritat votul de blam? Defel. Italia este a treia economie din zona euro şi icneşte sub povara unui munte de datorii care însumează aproape 2.000 de miliarde de euro. Ceea ce reprezintă nu mai puţin de 120 de procente din produsul ei intern brut. Totuşi, Italia a hotărât recent să-şi reducă masiv datoriile. Un plan de austeritate guvernamental, adoptat recent de forul legislativ vizează reducerea datoriei publice cu aproximativ 60 de miliarde de euro, ceea ce nu e tocmai un mizilic. Deutsche Welle

Advertisements
Tagged: