În Europa: 24 Septembrie 2011 – “recapitalizare”

Posted on 24/09/2011 by

2


Titluri: Un număr de 15-20 de bănci europene au nevoie de recapitalizare; Joseph Daul despre Schengen: Nu e dreptul statelor să schimbe regulile; Secretul unei afaceri de miliarde; Revista Presei de la Deutsche Welle;  Trichet: Zona euro nu se află ‘în faza de negare’ a crizei datoriilor.

Un număr de 15-20 de bănci europene au nevoie de recapitalizare. Şeful agenţiei franceze de reglementare a pieţelor financiare a declarat vineri că 15-20 de bănci europene au nevoie de recapitalizare, transmite Reuters. “Există într-adevăr o problemă în Europa în privinţa capitalizării băncilor. Sunt 15, până la 20 de bănci în Europa care trebuie să fie recapitalizate”, a afirmat directorul AMF, Jean-Pierre Jouyet, la postul de radio Europe 1. Întrebat dacă vreo bancă franceză are nevoie de recapitalizare, el a adăugat: “Nu în acest moment”. Acţiunile băncilor franceze au fost sub presiune în ultimele luni din cauza temerilor privind expunerea lor pe datoriile de stat ale ţărilor cu probleme din zona euro, îndeosebi Grecia. Ziarul Financiar.

Joseph Daul despre Schengen: Nu e dreptul statelor să schimbe regulile. A doua zi a reuniunii Partidului Popular European la Bucureşti a fost dominată tot de chestiunea aderării României la spaţiul Schengen. Liderul grupului parlamentar popular din Parlamentul European, francezul Joseph Daul, a criticat din nou opoziţia Olandei şi a Finlandei şi a declarat într-un dialog cu Ştefan Popescu că dreptul de a schimba regulile de aderare revine numai Comisiei Europene şi nu statelor. Rep.: Cum credeţi că îi veţi putea convinge pe olandezi şi pe finlandezi să accepte aderarea României la spaţiul Schengen? Joseph Daul: Trebuie discutat cu ei şi, mai ales, eu le-am spus deja asta, dacă e vreo problemă cu spaţiul Schengen trebuie să vă adresaţi Comisiei Europene. Şi nu este dreptul statelor, unul pe acolo şi dincolo, să spună “Acum schimbăm regulile”.  Asta cer olandezii şi finlandezii. Ei cer să schimbăm regulile. Nu! Sunt reguli care, dacă nu sunt bune, trebuie schimbate pentru toată Europa. Dar nu o să le schimbăm numai pentru bulgari şi pentru români, mai ales că au respectat regulile la nivelul Schengen. Şi, de altfel, acest lucru a fost remarcat de Parlamentul European, care a spus că regulile sunt respectate. Am votat, nu mai sunt probleme! Daca sunt probleme, Comisia este aceea care trebuie să se sesizeze! RFI.

Secretul unei afaceri de miliarde. Germania este unul dintre cei mai mari exportatori de arme la nivel mondial. Spre deosebire de Parlamentele bine informate ale altor ţări, Bundestag-ul nu prea cunoaşte dedesubturile acestei afaceri. Prin urmare, opoziţia din Germania cere detalii. Bineînţeles că ştie ce afaceri cu armament a aprobat guvernul de la Londra în ultima perioadă, răspunde Sir John Stanley. “Trimestrial, executivul ne trimite un raport pe care îl analizăm, iar apoi ne spunem părerea”, adaugă deputatul britanic. Spre deosebire de colegii germani, Sir John Stanley, şef al comisiei parlamentare pentru verificarea exporturilor de armament, nu poate acuza Guvernul de lipsa transparenţei. Parlamentarii germani nu ştiu ce exporturi a aprobat cabinetul de la Berlin în ultimele luni. Vestea că executivul şi-a dat acordul asupra unui lot de două sute de tancuri destinate Arabiei Saudite, în luna iulie, a ajuns la urechile deputaţilor din presă. Demersurile câtorva parlamentari care au dorit informaţii suplimentare privind afacerea cu maşini de război s-au izbit de indiferenţa Guvernului. Executivul berlinez, singura autoritate care decide asupra exporturilor de armament germane, nu a confirmat informaţia, argumentând că această hotărâre nu ţine de competenţa Parlamentului. Experţii în drept constituţional susţin contrariul: parlamentarii au dreptul să ştie de existenţa unei aprobări şi să cunoască argumentele pe care se bazează decizia. Păstrarea secretului împiedică exercitarea funcţiei de control. Înainte ca Guvernul să-şi dea acordul asupra unei afaceri de o asemenea anvergură, parlamentarii au dreptul să fie informaţi – susţine Jan van Anken din Partidul Stângii (Die Linke).  Astfel, Bundestag-ul ar putea lua atitudine în cazul în care armele produse în Germania ar urma să fie livrate în zone de conflict sau în ţări în care drepturile omului nu sunt respectate – aşa cum de altfel prevede şi legislaţia privind exporturile de armament. Deutsche Welle

Revista Presei de la Deutsche Welle. Prima bătălie din „războiul lalelelor” s-a încheiat cu înfrângerea României. Ziarele occidentale de limbă germană, care se ocupă cu precădere de tentativa palestinienilor de a-şi face un stat fără să-l negocieze în prealabil cu israelienii, ca şi de alocuţiunea Papei din Bundestag, sunt pline de articole pe tema blocării accesului în spaţiul Schengen al României şi Bulgariei. Die Presse din Austria bunăoară consemnează incapacitatea miniştrilor de interne europeni de a se înţelege cu privire la aderarea Bucureştiului şi Sofiei, astfel încât liderii europeni vor trebui să aplaneze ei înşişi cearta iscată de respingerea propunerii de compromis avansată de polonezi. Această propunere, acceptată de francezi şi de germani, viza eliminarea în etape a controalelor la frontiere pentru români şi pentru bulgari.  Cotidianul austriac semnalează tristeţea generată ministrului polonez de interne, de ceea ce Jerzy Miller a calificat drept lipsa de solidaritate manifestată de europeni în această chestiune. Ziarul reproduce însă şi verdictul Comisiei Europene vizând progresul insuficient realizat de România şi Bulgaria în domeniul creării unei justiţii şi a unei administraţii funcţionale, precum şi poziţia Olandei, care consideră efectuarea unor progrese reale în aceste domenii ca nenegociabile. În fine, ziarul scoate în evidenţă şi poziţia echivocă a Austriei, în această chestiune. Guvernul de la Viena s-a declarat de acord cu aderarea în etape a celor două ţări, dar, dată fiind atitudinea foarte critică a opiniei publice austriece, n-ar dori să pară că sprijină cu voce prea tare integrarea în Schengen a României şi Bulgariei. Şi presa elveţiană se ocupă de acest subiect. Iar Frankfurter Allgemeine Zeitung semnalează îngrijorarea care ar fi fost provocată Olandei şi Finlandei de eventualitatea ca, în absenţa controalelor la frontiere, în spaţiul Schengen să pătrundă, „bande de răufăcători din estul Europei”. Dar comentariul dedicat de ziarul din Frankfurt acestui subiect e edificator. În ziar citim:”Nu e întâmplător că tocmai Olanda şi Finlanda au blocat preluarea în spaţiul Schengen a României şi Bulgariei. Ambele guverne sunt nevoite să ţină cont, dacă vor să supravieţuiască, de partide populiste de dreapta euro-sceptice”. Ziarul din Frankfurt se grăbeşte totuşi să precizeze că această constatare nu epuizează defel subiectul şi afirmă că nici argumentul potrivit căruia cele două ţări au îndeplinit condiţiile tehnice necesare aderării nu e suficient. În context, cotidianul trimite de asemenea la ultimul raport al Comisiei Europene, care a constatat perpetuarea de lacune, la Sofia şi la Bucureşti, în domeniul combaterii „unei corupţii sistematice şi a crimei organizate”. Încât cotidianul din Frankfurt crede că menţinerea presiunii externe ar putea ajuta la efectuarea reformelor necesare.  În fine, subiectul apare şi în cotidianul münchenez Süddeutsche Zeitung, care notează că „războiul lalelelor continuă”.  În rest comentatorii se străduiesc cu mai mult sau mai puţină sagacitate să desluşească mesajul transmis, joi, compatrioţilor săi de Papă, în discursul din Bundestag. Die Welt reduce esenţa mesajului papal la necesitatea includerii mai consistente a valorilor morale în viaţa politică. Dar ziarul conservator berlinez admite că discursul Suveranului Pontif a constituit o hrană spirituală greu de digerat. Die Welt elogiază în alocuţiunea antimaterialistă a Papei că Benedict al XVI-lea n-a căzut pradă ispitei de a atribui “statului de drept obligaţia unui temei creştin-catolic”. Şi  ziarul de stânga Frankfurter Rundschau elogiază discursul Papei, şi mai cu seamă accentuarea ideii că “civilizaţia europeană se bazează pe credinţa evreiască, pe filosofia greacă şi pe dreptul roman şi, deci, pe o performanţă integratoare. Deutsche Welle

Trichet: Zona euro nu se află ‘în faza de negare’ a crizei datoriilor. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a afirmat vineri, la Washington, că zona euro nu se află ‘în faza de negare’ în faţa crizei datoriei suverane, însă trebuie să se lase timp democraţiilor să analizeze deciziile care le implică, transmite AFP. ‘Nu ne aflăm în faza de negare’, a declarat Trichet în cursul unui discurs ţinut la Washington în faţa Comitetului Bretton Woods. ‘Avem în faţa noastră o criză mondială cu riscul legat de datoriile suverane, iar noi suntem epicentrul acestei crize mondiale’, a subliniat el. Preşedintele BCE a temperat apelurile în direcţia zonei euro pentru accelerarea procesului decizional faţă de actuala criză. ‘Avem democraţii. Trebuie să trecem prin tot procesul’, a menţionat el, referindu-se la acordul semnat la 21 iulie de şefii de stat şi de guvern, ce încă aşteaptă să intre în vigoare. ‘Procesul de ratificare este în curs de desfăşurare la nivel de parlamente. Bineînţeles că, după ce vor fi luate deciziile, vom vedea atunci care vor fi viitoarele manevre, iar acestea vor depinde mult de observaţiile făcute în momentul intrării sale în vigoare’, a explicat Trichet. BCE trebuie să fie consultată pentru a decide ‘circumstanţele excepţionale’ ce justifică intervenţia Fondului European de Stabilitate Financiară pe piaţa datoriilor suverane prin cumpărarea de obligaţiuni ale statelor din zona euro aflate în dificultate.Agerpres

Advertisements