În Europa: 1 Octombrie 2011 – “Supradoza de internet”

Posted on 01/10/2011 by

2


Titluri: Bursele Internationale 30  Septembrie 2011; Franţa reduce speranţele de aderare la UE ale Ucrainei şi Georgiei; Bundesratul validează acordul Germaniei pentru FESF; Grecia grav afectată de criza datoriilor suverane; Revista Presei de la Deutsche Welle; Fitch scade nota Sloveniei; Supradoza de internet.

Bursele Internationale 30  Septembrie 2011. Bursele asiatice continuă cea mai slabă performanţă trimestrială din ultimii trei ani. Bursele asiatice au căzut vineri, continuând cea mai slabă performanţă lunară din istoria de după octombrie 2008, conduse de acţiunile bursei chineze. Indicele regional MSCI Asia Pacific a coborât cu 0,9% la 113,10 puncte la Tokio, pentru fiecare acţiune care a înregistrat creştere alte două fiind în declin. Indicele japonez Nikkei 225 a coborât cu 0,4%, după ce în deschidere a avut un avans de 0,6%. Indicele bursei sud-coreene Kospi a avut un declin de 0,9%. Indicele australian S&P/ASX 200 s-a schimbat foarte puţin, după ce urcând cu 0,7%. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au scazut ieri intre 1,2% si 2,5%. FTSE 100 cu 3,2%, DAX cu 2,44%, CAC cu 1,51%. New York Stock Exchange a incheiat sedinta de tranzactionare de ieri in scadere – Dow Jones a pierdut 2,16%, Nasdaq a pierdut 2,63%. Potrivit cifrelor finale, indicele Dow Jones Industrial Average a scazut cu 2,54.The Wall Street Journal, si Ziarul Financiar.

Franţa reduce speranţele de aderare la UE ale Ucrainei şi Georgiei. Premierul francez Francois Fillon a dat o lovitură, vineri, speranţelor Ucrainei şi Georgiei de aderare la Uniunea Europeană (UE), apreciind că nu este momentul să se ofere o asemenea perspectivă celor două ţări, în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic, la Varşovia. “Le înţeleg aşteptarea (cu privire la aderare), dar ar fi contraproductiv să lansăm acum dezbaterea asupra formei finale a legăturilor” pe care ar trebui să le ia relaţiile între Ucraina, Georgia, pe de o parte, şi UE pe de altă parte, a declarat Fillon, citat de un membru din anturajul său. Premierul a făcut aceste afirmaţii în cadrul unei reuniuni a Parteneriatului Estic, un forum creat în 2009 la iniţiativa Poloniei şi Suediei, din care fac parte liderii celor 27 de ţări membre UE şi cei din şase foste republici sovietice din Europa de Est (Ucraina, Belarus şi Republica Moldova) şi din Caucazul de Sud (Georgia, Armenia şi Azerbaidjan). În timp ce Polonia, alte ţări din Europa de Est membre ale UE şi Marea Britanie văd în acest Parteneriat un prim pas către o aderare a acestor ţări la blocul european şi nu o formulă de înlocuire, această părere este departe de a fi unanimă. Franţa în special, dar şi Germania, sunt foarte reticente la ideea extinderii frontierelor UE mai ales la Ucraina.Mediafax

Bundesratul validează acordul Germaniei pentru FESF. Bundesratul german /camera legislativă superioară a parlamentului federal/ a validat vineri suplimentarea şi extinderea competenţelor Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF), parafând astfel acordul Germaniei în favoarea acestui mecanism, transmite AFP.  Legea privind instrumentul creat în 2010 pentru a veni în ajutorul ţărilor din zona euro aflate în dificultate fusese aprobată cu o zi în urmă, cu o largă majoritate, de deputaţii din Bundestag. Vineri, la finalul unei dezbateri de o oră în Bundesrat /reprezentând landurile/, ministrul de finanţe Wolfgang Schauble a subliniat încă o dată urgenţa protejării zonei euro, iar legea a fost validată de adunarea reunită în şedinţă excepţională. Votul Germaniei, cel mai mare contributor la FESF, cu garanţii de peste 200 miliarde de euro, a fost salutat de partenerii din zona euro, după ce fusese precedat de speculaţii intense privind soliditatea coaliţiei conservator-liberale.Agerpres

Grecia grav afectată de criza datoriilor suverane. Situaţia se deteriorează pe zi ce trece în Grecia, ţară grav afectată de criza datoriilor suverane. Guvernul grec vrea să reducă salariile a 100 de mii de angajaţi publici cu până la 40%, pentru a economisi un miliard de euro, potrivit planurilor discutate de Executiv cu reprezentanţi ai UE, FMI şi Băncii Centrale Europene, scrie Kathimerini.  O sută de mii de angajaţi publici înseamnă aproximativ 15% din totalul forţei de muncă a statului grec. Planul autorităţilor elene prevede un salariu brut de bază de 780 de euro pentru angajaţii publici, pentru noii angajaţi cu educaţie de nivel mediu. Salariul maxim, pentru cei cu studii superioare şi vechime la locul de muncă va fi de 2.200 de euro. Premierul grec, Georges Papandreou are programate vineri întâlniri cu preşedintele Uniunii Europene, Herman van Rompuy şi cu preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy.RFI.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Comentatorii de presă germani îşi opresc, în continuare, atenţia asupra crizei euro, desigur şi în contextul votului pronunţat de Legislativul de la Berlin. Bundestagul german a aprobat joi fondul european de criză. Kölner Stadt-Anzeiger consideră că, prin acest vot, cancelara Angela Merkel a obţinut un respiro la capătul unor eforturi intense, dar că succesul nu va fi de durată. Şi Financial Times Deutschland aminteşte că, potrivit experţilor, măsurile adoptate sunt insuficiente pentru a soluţiona criza euro. Ideea o regăsim şi în paginile cotidianului Tagesspiegel din Berlin, care scrie: “Europa a fost salvată, a putut fi evitată o criză guvernamentală, ceea ce a consolidat coaliţia de la Belrin – însemană că totul s-a termiant cu bine?” Autorul articolului crede că că nu e exclus ca, nu peste mult timp, Bundestagul să fie nevoit să se pronunţe din nou cu privire la acordarea de noi ajutoare Greciei, dincolo de fondul european de criză. Tot la Berlin, taz avertizează asupra cercului vicios în care se află statul elen, care pentru a plăti salariile şi parte din datorii va avea nevoie de noi credite. Vor trebui făcute, aşadar, şi mai mari economii, ceea ce va duce la reduceri drastice de personal şi investiţii, fapt care va paraliza în cele din urmă total economia ţării. Aşa vor scădeea, desigur, şi încasările statului. “Dezastrul Nokia” – titrează astăzi, în ediţia sa online, cotidianul renan Rheinische Post, referitor la concedierile masive anunţate de concernul de telefonie mobilă. După ce a obţinut subvenţii în Germania, aminteşte ziarul din Düsseldorf, Nokia a închis, în 2008, în pofida unor puternice proteste, uzinele sale din Bochum. Şi-a mutat producţia la Cluj, unde de asemenea a profitat de sprijin, de astă dată din partea statului român. Acum închide şi această fabrică, pentru a se orienta spre continentul asiatic. Îm România îşi vor pierde locurile de muncă 2.200 de persoane, iar la nivel internaţional 3.500. “Ce pot învăţa resposabilii politici din această poveste?” – se întreabă Rheinische Post, apreciind: “În primul rând să nu ofere noi subvenţii. Apoi să investească mai mult în educaţie. Căci numai cu capete luminate , inclusiv din rândul imigranţilor, se vor putea crea locuri de muncă stabile”. Despre transferul producţiei concernului Nokia în Asia şi concedierea a 3.500 de oameni citim şi în ediţiile online ale cotidianelor Die Welt şi Berliner Zeitung. Acelaşi Berliner Zeitung publică, sub semnătura lui Silviu Mihai, un amplu reportaj cu titlul “În sfârşit vin americanii”, referitor la amplasarea scutului antirachetă american în satul Deveselu din sudul României. Deutsche Welle

Fitch scade nota Sloveniei. Agenţia de rating Fitch a redus, vineri, cu o treaptă ratingul Sloveniei, la „AA minus”. Justificându-şi decizia printr-o deteriorare a situaţiei financiare a băncilor, agenţia Fitch  a explicat că acest nivel al ratingului nu este stabil şi poate coborî din nou. „Retrogradarea ratingului Sloveniei este motivată de o deteriorare a situaţiei financiare a sectorului bancar”, ceea ce alimentează suspiciuni că statul ar putea fi nevoit să contribuie la recapitalizarea lor, spune agenţia. Pentru Fitch, şi respingerea reformei pensiilor prin referendum, în luna iunie, reprezintă „un regres pentru soliditatea pe termen lung a finanţelor publice”. Noua Zeelandă a suferit şi ea vineri două retrogradări. Şi Fitch, şi Standard&Poor’s au retrogradat Noua Zeelandă la „AA” de la „AA+”, considerând că bazele fiscale ale ţării au fost afectate de cheltuielile legate de cutremur şi stimulentele fiscale pentru a sprijini creşterea. Ziarul Adevarul.

Supradoza de internet. Conform unui studiu recent, numărul germanilor dependenţi de Internet a crescut alarmant. Specialiştilor nu le este însă limpede care este punctul în care se poate spune că lumea virtuală devine periculoasă. Cifrele par îngrijorătoare: peste o jumătate de milion de germani sunt dependenţi de Internet; adică peste dublu faţă de numărul dependenţilor de jocuri de noroc. În cadrul unui al doilea studiu, finanţat tot din fonduri publice, comportamentul utilizatorilor de Internet urmează a fi analizat în profunzime. Deocamdată, afirmă cercetătorul Hans Jürgen Rumpf, sondajele au fost realizate telefonic. Dacă dependentului de alcool îi iei sticla ca să nu mai bea, în cazul persoanelor dependente de Internet, metoda nu funcţionează – susţine Rumpf: “Cred că Internetul este un mijloc de comunicare indispensabil şi în viaţa profesională, pe care îl folosim în scopuri ce nu au de-a face cu dependenţa. Dacă în cazul dependenţei de alcool abstinenţa sau creşterea preţurilor ar putea fi nişte soluţii, nu acelaşi lucru este valabil şi în privinţa Internetului.” Reponsabilul guvernamental pentru combaterea consumului de droguri, Mechthild Dyckmans, a făcut referire la o folosire raţională a ofertei online. Primele concluzii interesante, dar şi surprinzătoare, au sosit în urma sondajului realizat, telefonic, pe un eşantion de 15.000 de utilizatori, cu vârste cuprinse între 14 şi 64 de ani. Conform studiului, 5% din adolescente (grupa de vârstă 14-16 ani) sunt dependente de Internet, în timp ce numai 3,1% dintre băieţi au declarat că nu se pot dezlipi de calculator. Deutsche Welle

Advertisements