Săptămâna Presei Europene / 24 –30 Septembrie 2011

Posted on 02/10/2011 by

0


Franta. “Un parfum de sfârşit de domnie”. La fel ca cele mai multe publicaţii franceze, Le Point observă “seria neagră de veşti proaste care afectează cercurile puterii de la Paris de la jumătatea lunii septembrie. (…) Unii analişti, cu voce tare, şi unii demnitari, pe un ton mai mic, (…) se întreabă cum se va descurca preşedintele Nicolas Sarkozy în următoarele luni. Problemele sunt de aşa natură – dosare, criză, înfrângerea electorală, pierderea autorităţii asupra Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP) – încât se pune chiar şi întrebarea privind candidatura lui Sarkozy” la alegerile prezidenţiale din 2012, notează publicaţia.

După cazul Bourgi, referitor la finanţările obscure provenind din Africa, un dosar care afectează Palatul Elysée, preşedintele este vizat de o serie de dosare complexe. Pe de o parte, vânzările de armament către Pakistan, pentru care ar fi fost primite comisioane folosite la finanţarea campaniei electorale prezidenţiale a lui Edouard Balladur în perioada în care Nicolas Sarkozy era directorul de campanie al acestuia. Pe de altă parte este afacerea Bettencourt, care îi vizează de un an pe apropiaţii lui Sarkozy.

În câteva zile, “oamenii” preşedintelui – un procuror, un om de afaceri, şeful Poliţiei şi cel al Serviciului de informaţii interne – au fost audiaţi de procurori sau au fost puşi sub acuzare pentru interceptări ilegale, presiuni asupra martorilor sau abuz în funcţie.

În tot acest timp, notează Le Point, majoritatea guvernamentală pierde controlul asupra Senatului, iar bursa Cac 40 şi băncile franceze se prăbuşesc. “A izbucnit un incendiu pe care nimeni de la Palatul Elysée nu pare să îl poată stinge”.

Germania. Undă verde. Pe 29 septembrie, parlamentul german a aprobat cu 523 de voturi pentru față de 85 împotrivă extinderea fondului de salvare pentru euro. Berlin devine astfel garant pentru 211 miliarde de euro. Iar sacro-santa majoritate a cancelarului e atinsă cu patru voturi.

Revolta împotriva cancelarului s-a epuizat fără să facă zgomot”, se bucură ziarul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung. “Votul era un test pentru a vedea dacă ea încă reușește să-și strângă coaliția în jur.”

“Cancelarul are poate încrederea deputaților, dar, având în vedere criza pe care trebuie să o rezolve, acest vot nu e decât o mică salvare”, adaugă Süddeutsche Zeitung care amintește cititorilor că “a inunda problemele cu bani, înseamnă repetarea erorilor din trecut, adică a pune economia înaintea politicii”.

“Poate că într-o zi îi vom putea reproșa Angelei Merkel că s-a înșelat”, adaugă cotidianul de stânga Berliner Zeitung. “Dar nu îi vom putea reproșa că ar fi luat o decizie pe repede înainte. Germania are un cancelar care se autorizează să modifice sau să-și schimbe în mod public opinia. Asta se întinde până la schimbarea aproape cinică a politicii nucleare după catastrofa de la Fukushima. Ea pare autentică până la limita suportabilului. Ea a devenit o provocare permanentă pentru opoziție. Și este puțin probabil că vor înțelege cetățenii șansa pe care o au de a avea un cancelar care se poate îndoi și îi îndeamnă să facă la fel.”

Austria. “Puterea luptă împotriva cartelului gazului”, titrează Die Presse referitor la ultimul conflict între Kremlin şi Comisia Europeană din cauza politicilor energetice. Pe 27 septembrie, oficialii UE au mers la vreo două duzini de companii de gaz în zece state UE pentru a începe o inspecţie neaşteptată. Scopul era de a demonstra felul în care gigantul energetic rus Gazprom violează în mod sistematic regulile pieţei interne a Europei, pentru a bloca accesul micilor competitori. “Să-i vezi pe inspectorii UE luând calculatoarele din mâinile lui Iuri Kaluzsky, vicepreşedintele rus al EuRoPol Gaz (deţinut în proporţie de 48% de Gazprom)…O imagine fără preţ”, se entuziasmează o sursă a cotidianului din Varşovia, Gazeta Wzborcza. Dacă acuzaţia de manipulare a presei este confirmată, companiile energetice, precum cea germană RWE, sau E.on, riscă o amendă de aproximativ 10% din cifra de afaceri anuală.

“Dependenţa Europei faţă de Gazprom creşte”, se îngrijorează GW avertizând că până la finalul anului Gazprom va începe să pompeze gaz prin conducta Nord Stream spre Germania şi şi-ar putea pecetlui curând “monopolul gazului” în Europa Centrală prin construcţia conductei South Stream. “Unde este marea surpriză?” se întreabă Die Presse. “Pentru moment, orice alternativă este prea scumpă. Politicile de climat forţează închiderea centralelor electrice pe cărbune iar dezastrul de la Fukushima a temperat ‘renaşterea nuclearului’”.

Olanda. “Olanda contribuie la un scut antirachetă”, anunţă NRC Handelsblad. Pe 26 septembrie, ministrul Apărării a anunţat instalarea de sisteme de radar Smart-L pe cele patru fregate de apărare aeriană şi comandament de care dispune Olanda. Aceste sisteme fac parte din programul ALTBMD (Programul de apărare activă multifuncţională împotriva rachetelor balistice) al NATO şi au ca scop protejarea teritoriului european prin interceptarea rachetelor ostile.

Distanţa pe care o pot acoperi sistemele sale ultramoderne este foarte mare: două fregate echipate, una în Marea Baltică şi alta în Mediterană, ar ajunge pentru a acoperi întreg spaţiul aerian european. Dar acest proiect are un preţ: pentru Olanda, este vorba de o investiţie de 250 de milioane de euro în timp ce “ministerul trebuie să economisească 1 miliard de euro”, aminteşte cotidianul. Olanda este “prima ţara europeană din NATO ce contribuie într-un mod semnificativ” la acest scut antirachetă al NATO, care, precizează NRC, este independent de scutul pe care Statele Unite îl instalează în România, în Polonia şi în Turcia.

Germania. Audit. Comisia Europeană vrea să priveze marile cabinete de audit de una din cele mai lucrative activităţi ale lor: consilierea întreprinderilor. “Bruxelles dezgroapă securea războiului împotriva auditului”, titrează Financial Times Deutschland. Cuplând evaluarea întreprinderilor şi activitatea de consiliere pe care societăţi ca PricewaterhouseCoopers, KPMG, Ernst&Young sau Deloitte le efectuează, ele ajung la cifre de afaceri foarte importante: 4 miliarde de euro pe an doar pentru Germania. Dar, după mai multe cazuri de bilanţuri anuale falsificate, ale căror dezvăluiri au generat falimente ca cel al uriaşului energetic Enron, încrederea în aceste audituri s-a evaporat. Li se reproşează mai ales faptul că nu sunt suficient de independente pentru a se ocupa şi de audit şi de activitatea de consiliere. Comisarul pentru Piaţa internă şi servicii, Michel Barnier, se pregăteşte să prezinte o reformă radicală a cabinetelor pentru luna noiembrie. “Este programată o rezistenţă foarte dură”, previne totuşi cotidianul din Hamburg.

Austria. Diavolul miroase a tămâie. Fenomenul se dezvoltă în Austria şi îngrijorează publicaţia austriacă Falter: “Exorcistul la căpătâiul bolnavilor”, titrează săptămânalul, care informează că “exorcistul şef al diocezei din Viena practică doar el singur 50 de exorcizări anual”. “Dar şi în spitale?”, se interoghează Falter, care caută şi indicii. Astfel el semnalează existenţa unui seminar organizat de exorcist şi de şeful serviciului de neuropsihiatrie al celui de al doilea cel mai important spital din Viena, pentru a apăra teza potrivit căreia există o obsesie dincolo de psihoză. Alte constatări: “fundamentalişti catolici la căpătâiul bolnavilor în spitalele publice ale oraşului” şi “psihiatrii care îşi tratează pacienţii cu exorcişti”. Practici care stigmatizează bolnavii mentali atribuindu-le prezenţa diavolului. “Bine aţi venit în catolicismul actual”, ironizează săptămânalul. “Dacă nu corespunde reformelor propuse de Vatican II, Biserica austriacă atrage fidelii cu ajutorul unui amestec de ezoterism, de misticism şi de ocultism. Rezultat: diocezele austriece nu pot satisface toate cererile de exorcizare”.

Advertisements