În Europa: 5 Octombrie 2011 – “Grecia sau Dexia? “

Posted on 05/10/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 4-5 Octombrie 2011; Atena este împinsă de miniştrii de finanţe europeni pas cu pas spre default prin întârzierea banilor; China ameninţă SUA cu un război comercial; Revista Presei de la  Deutsche Welle Banca Dexia, strânsă cu uşa de criza datoriilor.

Bursele Internationale 4 Octombrie 2011. În Asia, acţiunile au scăzut ieri, pe fondul incertitudinilor privind rezolvarea crizei datoriilor din Europa. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo au scăzut cu 1,1%, Hang Seng al pieţei din Hong Kong – cu 3,4%, Kospi al celei din Seul – cu 3,6%.  Acţiunile de pe pieţele din Europa au scăzut ieri, pentru a treia zi la rând, în condiţiile în care responsabilii europeni au semnalat că ar putea renegocia termenii ajutorului acordat Greciei.  Indicele ATHEX al pieţei din Atena a scăzut cu 6,3%. FTSE din Londra a inchis cu –2,58%,  CAC 40 al celei din Paris – cu  minus 2,98%,  DAX al Bursei din Frankfurt – cu minus 2,61%. Bursa din New York a revenit puternic in crestere pe final de sedinta dupa ce a petrecut cea mai mare parte a sesiunii in rosu investitorii privind cu teama la negocierile privind planul de salvare economica a Greciei. Dow Jones a crescut cu 1.44%, iar Nasdaq cu 2,95%. Dow Jones a castigat 1.44% (153.41 puncte) urcand la 10.808,71 puncte. Standard & Poor 500 crescut cu 24.72 puncte (2,25%) la 1,123.95 puncte, iar Nasdaq a castigat 2,95% sau 68.99 de puncte incheind sedinta la 2,404.82 puncte. Astazi, Bursa din Tokyo a inceput sedinta de miercuri in crestere cu 0,42%, incurajata de revenirea Wall Street si de speranta unui plan de recapitalizare pentru bancile europene.The Wall Street Journal, Bursa, si  Hotnews

Atena este împinsă de miniştrii de finanţe europeni pas cu pas spre default prin întârzierea banilor. Miniştrii de finanţe euro­peni au împins Grecia mai aproape de pră­pastia defaultului după ce au refuzat statului elen ajutor imediat, în condiţiile în care Atena a avertizat că mai are bani doar pentru câteva săptămâni şi au speriat pieţele indicând că mărimea contri­buţiilor băncilor la cel de-al doilea pro­gram de sprijin extern ar putea fi mai mare decât cea stabilită iniţial.Reuniţi la Luxemburg, miniştrii de finanţe din zona euro au stabilit că nu vor lua vreo decizie până în noiembrie referitoare la acordarea unei tranşe de opt miliarde de euro din ajutorul extern de 110 miliarde de euro stabilit anul trecut pentru Grecia. Oficialii au sugerat de asemenea că statul elen trebuie să implementeze mai multe măsuri de austeritate. Decizia pune Atena într-o situaţie extrem de dificilă deoarece Grecia, potrivit oficialilor eleni, ar putea intra în incapacitate de plată în doar câteva săptămâni dacă nu va primi tranşa, eveniment care ar putea avea consecinţe dezastruoase pentru zona euro , scrie The New York Times. Din cauza recesiunii amplificate de măsurile de austeritate introduse pentru a satisface pretenţiile creditorilor internaţionali, Ministerul de Finan­ţe elen a anunţat că nu-şi va putea respecta ţintele de deficit bugetar stabi­lite iniţial cu UE, Fondul Monetar Internaţional şi BCE. Astfel, Grecia urmează să înregistreze anul acesta un deficit bugetar de 8,5% din PIB, faţă de 7,6% din PIB, cât a fost convenit cu cre­di­torii oficiali, iar în 2012 un deficit de 6,8% din PIB, comparativ cu 6,5% din PIB prevăzut iniţial. Ziarul Financiar.

China ameninţă SUA cu un război comercial. Beijingul acuză Washingtonul că aduce prejudicii economiei mondiale, după ce senatorii americani au aprobat dezbaterea unui proiect de lege privind creşterea tarifelor la produsele chinezeşti. Mai mulţi oficiali chinezi au acuzat Statele Unite de politizarea chestiunii yuanului şi au ameninţat cu un război comercial, dacă proiectul de lege privind creşterea tarifelor de import la produsele ţărilor cu monede considerate subevaluate va primi votul senatorilor. Totodată, reprezentanţi ai Băncii Centrale a Chinei, ai ministerului Afacerilor Externe şi ai ministerului Comerţului au precizat că Beijingul ar putea pune frână procesului de liberalizare a cursului yuanului. „Este foarte rar ca trei instituţii ale unei ţări să respingă ceva atât de puternic şi atât de repede, ceea ce arată îngrijorarea adâncă a Chinei faţă de proiect”, spune Wang Zihong, cercetător la China Academy of Social Sciences, citat de Reuters. „Replica puternică a guvernului chinez ar putea sugera că, de data aceasta, posibilitatea ca proiectul să treacă să fie destul de mare şi Beijingul se teme de impactul negativ asupra exporturilor chineze”, a mai explicat Zihong.Anul trecut, o dezbatere similară a avut loc în Camera Reprezentanţilor, dar proiectul a fost respins la votul final. Adevarul.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Noi planuri de salvare, noi dispute şi gâlcevi , zâzanie şi nicio luminiţă la capătul tunelului. Criza este în toi – acesta este fragmentul cel mai comentat al actualităţii în paginile presei. Previzibil sau nu, măsurile anticriză trecute prin Bundestag au generat în interiorul principalei formaţiuni guvernamentale dispute verbale virulente. Distanţarea deputatului creştin-democrat Wolfgang Bosbach de planurile de extindere a programului de salvare a zonei euro a fost brutal apostrofată de colegul său de partid Ronald Pofalla, şeful Cancelariei federale şi ministru de stat. Cum era de aşteptat, reacţiile la aceste derapaje verbale nu au întîrziat. Die Welt concede că democraţia poate fi uneori şi dezagreabilă, chiar urâtă iar pentru cetăţeanul de rând, rutina şi mecanismele interne ale puterii sunt oricum lipsite de strălucire. Din acest motiv, acelaşi cetăţean consideră acţiunile plebiscitare drept un panaceu. Când însă deputaţii nu mai percep importanţa unor momente precum cel de săptămîna trecută, când nici democraţia reprezentativă şi nici Parlamentul, ca scenă a naţiunii, nu mai pot îndigui vulgaritatea şi autoritarismul, atunci ar fi cazul să se facă auzită din partea cancelarului următoarea dojană: Mi-e ruşine pentru Ronald Pofalla. In schimb, ex-ministrul german de externe, ecologistul Joschka Fischer, amintindu-şi de disputele interne de partid ale formaţiunii sale, preferă, citat fiind de Leipziger Volkszeitung, vorbele spuse pe şleau afirmaţiilor perfide emise cu un fals aer amical. Rhein Neckar Zeitung recomandă Angelei Merkel să renunţe la serviciile agresivului şef al cancelariei federale şi, urmând exemplul unor predecesori în situaţii similare, să opteze pentru un mediator apt să se situeze deasupra intereselor partinice. Elementul declanşator al zâzaniei interne din Uniunea Creştin Democrată rămâne criza elenă care, potrivit cotidianului Westdeutsche Allgemeine Zeitung, s-a transformat într-un cerc vicios. Din acesta, crede Frankfurter Allgemeine Zeitung există doar două ieşiri: fie falimentul, fie abandonarea zonei monetare euro. Pentru EL PAIS este cât se poate de limpede că supravieţuirea monedei comune este condiţionată de soluţionarea crizei elene printr-o strategie agresivă. Mai precis, prin înfiinţarea unui fond de salvare apt să asigure stabilitatea financiară şi să acţioneze aidoma unei bănci.  Dar tocmai împotriva atotputerniciei pieţii şi a burselor demonstrează de la o vreme încoace şi americanii. Protestele lor au o valenţă simbolică crede LUXEMBURGER WORT devreme ce Wall Street este un templu al libertăţii banului, nicidecum unul al deplinei libertăţi a cetăţeanului. Wall Street scrie cotidianul din Marele Ducat, este un simbol al lăcomiei, al unei libertăţi rezervate doar celor bogaţi. Este o pervertire a însuşi conceptului de libertate. Deutsche Welle.

Banca Dexia, strânsă cu uşa de criza datoriilor. Acțiunile băncii Dexia, una dintre cele mai mari instituții financiare europene, s-au prăbușit la primele ore ale dimineții de marţi, pe fondul deciziei Moody’s de a o plasa sub observație și a zvonurilor că banca ar fi divizată. Surse din interiorul băncii au declarat pentru RFI că nu există niciun risc de faliment. Dexia este o bancă ale cărei acțiuni sunt deținute în majoritate de Franța, Belgia și Luxemburg. Totul a plecat de la temerile agenţiei Moody’s cu privire la filialele băncii din Grecia, Spania și Italia. În aceste țări cu probleme, banca franco-belgiano-luxemburgheză a acordat credite în valoare de 20 de miliarde de euro, cu alte cuvinte expunerea băncii pe aceste piețe este foarte mare. Aceste credite sunt acordate municipalităților și statelor, Dexia nefiind o instituție financiară care operează și cu persoane fizice. Cu alte cuvinte, problemele financiare ale statelor și administrațiilor din Grecia, din Spania și din Italia nu aveau cum să nu afecteze și Dexia: acordarea masivă de credite pe termen lung afectează lichiditatea băncii pe termen scurt. Banca a început sub atenta observație a Uniunii Europene o restructurare foarte severă, pentru a-și însănătoși situația financiară. Problema lichidității nu a fost total rezolvată, dar și în aceste zile, cum Dexia beneficiază de garanția Franței, Belgiei și Luxemburgului, banca s-a putut împrumuta pe piețele financiare. În ce privește România, Dexia are un portofoliu de circa 900 de milioane de euro, pe care îl gestionează prin intermediul unui birou de reprezentare, care depinde de filiala de la Viena. Rezultatele băncii în România, în ultimii trei ani au fost foarte bune: Dexia a fost singura bancă din România care nu a majorat dobânzile. RFI

Advertisements