Titluri: Bursele Internationale 7 Octombrie 2011; Fitch trimite la pământ Europa: Agenţia a redus ratingurile Italiei şi Spaniei; Alegeri sub hipnoză; Peste şapte milioane de analfabeţi în Germania; Revista Presei de la Deutsche Welle; Ambasada României protestează faţă de informaţiile din presa norvegiană în care români sunt acuzaţi că ar mânca şobolani; Raport CE privind salariile profesorilor.
Bursele Internationale 7 Octombrie 2011. Bursele asiatice au evolutii pozitive vineri, indexul regiunii avand in doua zile cel mai mare castig din ultimii doi ani, pe fondul optimismului ca oficialii europeni vor proteja bancile de criza datoriilor suverane, scrie Bloomberg. Indicele MSCI Asia Pacific a urcat cu 2,5%. Indicele bursei japoneze, Nikkei, a castigat 1,4%, dupa un avans de 1,7% joi. Bursa sud-coreeana a urcat cu 2,8%, indicele S&P/ASX 200 din Australia a avansat cu 2,3%.
Bursa din Hong Kong a castigat 3,5%. Bursele Europene s-au meninut la cotele anteioare cu cresteri minore de pana la jumatate de procent. Bursa de la New York a trecut pe roşu după ce agenţia de evaluare financiară Fitch a anunţat reducerea ratingurilor pentru datoriile pe termen lung ale Spaniei şi Italiei. New York Stock Exchange a incheiat in scadere saptamana ca urmare a scaderii de catre Fitch a ratingului Italiei si Spaniei, chiar daca in SUA s-a raportat o crestere a locurilor de munca: Dow Jones a pierdut 0,18%, iar Nasdaq 1,10%. Hotnews si Ziarul Financiar.
Fitch trimite la pământ Europa: Agenţia a redus ratingurile Italiei şi Spaniei. Agenţia de evaluare financiară Fitch a decis vineri reducerea ratingului Italiei pentru datoriile pe termen lung de la AA- la A+, cu perspectivă negativă. De asemenea, la doar câteva minute Fitch a redus ratingul Spaniei cu două trepte, anunţând că agravarea crizei datoriilor din zona euro a avut un impact negativ asupra întregii regiuni, informează Reuters. Agenţia de rating a redus ratingul Spaniei la AA- de la AA+, menţinând perspectiva negativă asupra noului rating, ca semn al posibilităţii reducerii ratingului şi în următorii ani. Ziarul Financiar.
Alegeri sub hipnoză. Pe 9 octombrie, polonezii îşi aleg deputaţii. Între liberalii actualului prim-ministru Donald Tusk şi conservatorii lui Jaroslaw Kaczynski, alegerea lor este de asemenea cea a unor viziuni radical diferite asupra rolului statului. Dar şi unii şi ceilalţi ar putea dezamăgi foarte repede. Desigur Polonia nu este nici distrusă, nici înfloritoare. Este mai presus de orice, profund divizată. Nu între “Polonezii liberi” şi “trădători”, aşa cum pretind suporterii cei mai radicali ai PiS-ului, şi nici între “europeni” şi “reacţionari”, aşa cum susţin suporterii Platformei şi mass-media de stânga. Astăzi avem mai curând de-a face cu “Polonia adormită” şi “Polonia trează”. Prima crede ce zice guvernul PO, adică în esenţă că totul merge bine, că nu are de ce se teme cu Donald Tusk, care, asemenea lui Moise, ne va conduce prin criză. Până în prezent, aceste cântece de leagăn au funcţionat surprinzător de bine, iar compatrioţii noştri, încântaţi de vacanţele lor în Egipt, orbiţi de ecranul plasma recent cumpărat, de noul laptop şi de micul balon gonflabil cu emblema UE, au putut dormi neîntorşi, istoviţi de orgia consumului. Dar talentele lui Tusk îşi pierd din puterea lor hipnotică. “Adormiţii” trec din ce în ce mai mulţi de partea “treziţilor”. Ei sunt furioşi, vor o schimbare, o revoluţie, să înlăture Platforma şi să o arunce la gunoi. Mânia acestor “treziţi” îi supune totuşi la rândul lor unui alt fel de hipnoză. Este imposibil de evaluat în mod rezonabil starea ţării Anno Domini 2011. Este posibil ca ultimii trei ani de turbulenţe economice să nu fi fost decât un preludiu al unei Mari Depresiuni care se apropie cu paşi de uriaş. Iar atunci când aceasta ne va izbi, premierul Tusk (dacă îşi păstrează funcţia) nu va mai avea timp să şteargă lacrimile femeilor disperate, iar prim-ministrul Kaczyński (dacă ajunge), nu va putea scăpa de agricultorii supăraţi. Mai multe in PressEurop.
Peste şapte milioane de analfabeţi în Germania. Germania se confruntă cu o problemă deloc nouă, dar deranjantă pentru o ţară cu un grad avansat de dezvoltare: analfabetismul. Conform unui studiu al Universităţii Hamburg, în Republica Federală există 7,5 milioane de analfabeţi. 4,3 milioane dintre aceştia sunt vorbitori nativi de limba germană. Pentru a-şi masca neştiinţa şi a se descurca în societate, analfabeţii au născocit tot felul de trucuri pentru a nu fi nevoiţi să scrie şi să citească: ochelarii uitaţi acasă sau un braţ rănit îi împiedică să completeze formularele. La serviciu îşi folosesc memoria vizuală pentru a reţine anumite texte, grafice, parametri sau tabele astfel încât să nu fie nevoiţi niciodată să le citească în adevăratul sens al cuvântului. Prin aceste metode, unii păstrează secretul ani de zile chiar şi faţă de cei mai apropiaţi. Pentru aceşti oameni, frecventarea unui curs de alfabetizare reprezintă o dovadă de curaj întrucât, ca şi înainte, analfabetismul este o temă tabu în Germania. Cât de dificil este pasul către abilitatea de a comunica în scris o demonstrează cifrele pe care le prezintă Peter Hubertus, membru fondator al Asociaţiei pentru alfabetizare şi educaţie de bază: “În prezent, frecventează aceste cursuri circa 20.000 de adulţi”. Deutsche Welle
Revista Presei de la Deutsche Welle. Chipul „ultimului vizionar”, după cum îi spune La Stampa din Torino, împodobeşte azi primele pagini ale mai tuturor ziarelor occidentale importante. În loc de necrologuri în memoria defunctului Steve Jobs, cele mai multe îi închină stihuri şi imnuri net mai admirative decât poetului suedez proaspăt laureat al premiului Nobel pentru literatură. Gazetele îl laudă în tonuri de-a dreptul îngereşti, îi vestesc nemurirea şi îi preţuiesc, care mai de care, calităţile supranaturale, de semizeu al erei digitale, de pionier, de arbitru al unui stil nec plus ultra şi aşa mai departe.
Câteva ziare serioase precum The Times, din Londra, îi scot în evidenţă importanţa reală, deloc neglijabilă. Cu privire la concernul Apple, creat şi purtat spre culmile succesului de către Steve Jobs, conservatorul cotidian britanic notează că această firmă constituie „dovada faptului că întreprinderile occidentale sunt în măsură să reziste concurenţei asiatice”. „Îl plâng milioane de oameni, dar nu pentru că-şi iubesc mobilul, ci pentru că acest om le-a remis cheia viitorului lor digital, modelat cu touchscreen”, constată şi La Stampa din Torino.
Ce se va alege din opera sa? Süddeutsche Zeitung crede că Jobs „a încarnat visul american. A devenit de mult „legendară maniera în care acest om a pornit de jos spre a escalada culmile gloriei şi a crea, din nimic, un imperiu”. Uneori, „aceste imperii le supravieţuiesc celor care le-au creat, dar numai dacă nu dispare carisma, creativitatea şi curajul întemeietorilor lor”. L’Est Republicain reţine că fostul hippie ajuns miliardar a schimbat viaţa multor milioane de oameni graţie, iniţial, utopiilor sale şi geniului său în materie de marketing. Că a reuşit să revoluţioneze lumea informaticii se datorează faptului că a democratizat-o, susţine acelaşi ziar.
La polul opus al presei franceze, un ziar de stânga, precum Liberation afirmă contrariul. Ziarul regretă ceea ce afirmă a fi „cea mai frumoasă legendă, inventată chiar de Jobs”, potrivit căreia firma sa ar fi fost una „progresistă, când de fapt practica dumpingul social, profitând de pe urma muncii sclavilor chinezi”. În timp ce unii comentatori îl consideră de neînlocuit, alţii recuză osanalele în cinstea sa. Saechsiche Zeitung recunoaşte că Steve Jobs a fost în toate domeniile în care a activat genial, nici mai mult nici mai puţin. Dar nu poate fi jelit ca şi cum ar fi fost Isus Cristos, Martin Luther King şi Mahatma Gandhi într-o singură persoană. Alţi editorialişti, bunăoară de la un ziar din Trier, nu arată prea multă înţelegere faţă de astfel de abordări uscate. „Moartea unui om răpus de o îndelungată boală nu e ocazia potrivită pentru reglări de conturi”. Deutsche Welle
Ambasada României protestează faţă de informaţiile din presa norvegiană în care români sunt acuzaţi că ar mânca şobolani. Ambasada României la Oslo protestează faţă de informaţiile apărute în presa norvegiană, potrivit cărora românii veniţi în această ţară se hrănesc cu şobolani şi câini, potrivit Mediafax. Ambasada României la Oslo a transmis o scrisoare către conducerea cotidianului Aftenposten, în semn de protest faţă de apariţia unui material în care români sunt acuzaţi că ar mânca pescăruşi, câini şi şobolani. Presa a relatat, citând publicaţii norvegiene, că români fără adăpost din Oslo lasă în urma lor “o mizerie cruntă”. Jurnaliştii norvegieni au susţinut că români veniţi în Norvegia caută adăpost în parcuri şi prind animalele în capcane, de-a lungul râului Aker, ca să aibă cu ce se hrăni. Ei au mai scris că au descoperit într-o locuinţă ocupată de români un câine jupuit, pregătit pentru a fi pus pe grătar. Adevarul.
Raport CE privind salariile profesorilor. Profesorii cel mai prost plătiţi din UE sunt în Bulgaria şi România. Bine remuneraţi sunt ei în schimb în Luxemburg, Danemarca şi Austria, potrivit unui raport realizat de Reţeaua Eurydice a Comisiei Europene, care precizează, totodată, că, peste tot, salariile debutanţilor sunt neatractive. Datele, bazate pe anul şcolar 2009 – 2010, cuprind educaţia de la nivelul preşcolar şi învăţământul secundar. Raportul arată că salariile brute de bază ale profesorilor debutanţi sunt mai scăzute decât PIB-ul pe cap de locuitor în toate ţările, cu excepţia Germaniei, Spaniei şi Portugaliei. Numai în trei ţări (Cipru, Portugalia şi Romania) este posibil ca profesorii să îşi dubleze salariile de bază pe parcursul carierei. Cu toate acestea, chiar şi în aceste ţări, este nevoie de mai bine de 20 de ani pentru a progresa către vârful scalei salariale. În majoritatea ţărilor europene se oferă o gamă largă de sporuri, dar numai jumătate dintre ţări acordă stimulente băneşti pentru continuarea calificării profesionale şi pentru excelenţă în predare. Spre deosebire de ale debutanţilor, salariile reale ale profesorilor cu experienţă, inclusiv suplimentele, se află în multe ţări aproape de vârful scalei de salarizare. În Danemarca (61.804 de euro pe an), Grecia (22.817 de euro pe an), Finlanda (44.775 de euro pe an) şi Anglia (35.580 de euro pe an), venitul net al profesorilor este, în medie, mai ridicat datorită sporurilor acordate, arată raportul Euridyce. În general, profesorii din Europa şi-au menţinut puterea de cumpărare pe parcursul anului 2009, iar criza economică a avut un impact asupra salariilor lor în numai câteva ţări în 2010, cum ar fi Irlanda, Grecia, Spania, Letonia şi România. Deutsche Welle
Actualităţi Europene 
October 8th, 2011 → 10:24
[…] Pe Politeia Europeana puteti citi: 8 Octombrie 2011 – “Fitch trimite la pământ Europa” […]