În Europa: 12 Octombrie 2011 – “Slovacii au spus – NU”

Posted on 12/10/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 11  Octombrie 2011; Într-un apel fără precedent, BCE spune că problema datoriilor a ajuns la dimensiuni sistemice; Slovacii au spus ,,NU” hotărât suplimentării fondului european de urgenţă; UE si FMI: Grecia ar putea primi transa de opt miliarde euro la inceputul lui noiembrie; Revista Presei de la Deutsche Welle;  Jose Manuel Barroso va anunta planul pentru recapitalizarea bancilor.

Bursele Internationale 11  Octombrie 2011. Acţiunile de pe pieţele din Asia au urcat ieri, în special titlurile băncilor din China, după ce o companie de investiţii deţinută de stat a cumpărat acţiuni ale instituţiilor creditoare. Indicele Hang Seng al pieţei din Hong Kong a crescut cu 2,4%, la 18.141,60 puncte, Nikkei 225 al celei din Tokyo – cu 2%, la 8.773,68, S&P/ASX 200 al pieţei din Sydney – cu 0,6%, la 4.227,60. Bursele Europene – La ora 16.40 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 1%, la 5.343,10 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 1%, la 3.131,11, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 0,6%, la 5.811,30. New York Stock Exchange a terminat marti in echilibru, intr-un relativ calm inaintea publicarii castigurilor trimestriale: Dow Jones a pierdut 0,15%, iar Nasdaq a crescut cu 0,66%. In Statele Unite, Dow Jones Industrial Average a scazut cu 16,88 puncte la 11.416,30 puncte. In schimb, Nasdaq, dominat de actiunile pe tehnologie, a crescut 16,98 puncte la 2.583,03 puncte. S & P 500 a pierdut 0,05% (0,65 puncte) incheind la 1.195,54 de puncte. Hotnews , Bursa si ZF

Într-un apel fără precedent, BCE spune că problema datoriilor a ajuns la dimensiuni sistemice, iar băncile trebuie recapitalizate. Preşedintele Băncii Centrale Europene Jean-Claude Trichet avertizează că problema da­to­riilor din zona euro a devenit una sistemică, că riscurile pen­tru economie cresc rapid, iar băncile au intrat în zona de pericol şi au nevoie de recapitalizare. Avertismentele vin după ce liderii europeni au amânat un summit important în găsirea unei strategii de luptă contra crizei în condiţiile în care Germania face presiuni, în spatele scenei, pentru un default “greu” al Greciei care ar putea aduce băncilor şi fondurilor de pensii pierderi de peste 60%, cu mult mai mari decât cele de 21% stabilite iniţial în această vară. “În ultimele trei săptămâni, situaţia a fost foarte problematică. Criza este sistemică şi trebuie abordată decisiv. Inter­conectivitatea crescută din sistemul financiar al UE a dus la creşterea riscului de contaminare, ceea ce pune în pericol stabilitatea financiară din UE şi afectează economia din Europa şi alte regiuni”, a declarat Trichet în faţa Comisiei pentru afaceri economice şi monetare a Parla­mentului European, potrivit agenţiei Thomson Reuters. Mai multe in Ziarul Financiar

Slovacii au spus ,,NU” hotărât suplimentării fondului european de urgenţă. Parlamentul slovac a respins suplimentarea Fondului European de Stabilitate Financiară (FESF), de pe urma căruia au profitat până acum Grecia, Irlanda şi Portugalia. Doar 55 de deputaţi au votat în favoarea extinderii fondului, necesarul de voturi ca proiectul să treacă era de 76. Ministrul de Finanţe de la Bratislava, Ivan Miclos, asigură că Legislativul va da undă verde legii până la sfârşitul săptămânii. După ore de discuţii în contradictoriu parlamentul de la Bratislava a respins, ieri seară, suplimentarea  fondului de urgenţă European, vital pentru zona euro aflată în plină criză a datoriilor. Ca Fondul European pentru Stabilitate Financiară (FESF) să poată fi suplimentat este nevoie ca propunerea să fie ratificată de parlamentele din toate cele 17 state din zona euro. Cele patru partide din coaliţia la guvernare nu au ajuns la un numitor comun, nici la negocierile de ieri, purtate până la începerea votului, nu au avut succes. Potrivit presei slovace şefa Guvernului şi-ar fi ameninţat partenerii de coaliţie că demisionează dacă nu aprobă extinderea mecasnismului european de criză. Adevarul

UE si FMI: Grecia ar putea primi transa de opt miliarde euro la inceputul lui noiembrie. Grecia ar putea primi cele opt miliarde de euro aferente celei de-a sasea transe din programul de finantare convenit cu institutiile internationale, de care statul elen are nevoie pentru a evita intrarea in incapacitate de plata, la inceputul lunii noiembrie, se arata intr-o declaratie comuna a inspectorilor UE, FMI si BCE. Reprezentantii institutiilor internationale arata ca recesiunea economica va fi mai severa decat se anticipa, o redresare este asteptata dupa anul 2013, iar atingerea tintelor fiscale pe 2011 nu este posibila.

“Dupa ce Eurogroup si Consiliul Executiv al FMI vor aproba concluziile celei de-a cincea revizuiri a programului, urmatoarea transa de opt miliarde de euro (5,8 miliarde de euro din partea statelor membre ale zonei euro si 2,2 miliarde de euro de la FMI) va deveni disponibila, cel mai probabil la inceputul lunii noiembrie”, se arata in declaratie.

In ceea ce priveste perspectivele economice, oficialii institutiilor internationale arata ca recesiunea va fi mai severa decat se anticipa in luna iunie si o redresare este asteptata dupa anul 2013. Acestia mai arata ca nu exista inca dovezi cu privire la imbunatatirea sentimentului investitorilor si la o crestere a investitiilor. HotNews

Revista Presei de la Deutsche Welle.  Vor distruge oare slovacii, în parlamentul de la Bratislava, extinderea fondului de stabilitate financiară? – se întreabă, cu vădită teamă, ediţia online a revistei germane Der Spiegel. Şi cum arată noul Egipt?  Ziarul berlinez Die Welt ne lămureşte acest mister. Egiptul e „ţara maltratării şi întemniţării adversarilor politici, a exceselor brutale comise împotriva creştinilor minoritari, a violenţei contra evreilor şi a instigărilor anti-israeliene. Noul Orient Mijlociu seamănă uneori tare mult cu cel vechi”, deploră, în context, editorialistul berlinez. Acelaşi cotidian semnalează atentatele comise de un grup de extremă stânga asupra căilor ferate germane. Acţiunile au paralizat circulaţia feroviară la Berlin. Ziarul plasează furia violentă a extremiştilor anticapitalişti asupra inadecvării militanţilor radicali la adevăruri prea complicate pentru ei. Extrem de satisfăcute se arată ziarele germane de victoria în alegeri a premierului polonez Donald Tusk. Încă şi mai amplă e exuberanţa generată în Germania de înfrângerea opoziţiei conservatoare a lui Iaroslav Kaczinski. Fostul premier recursese în finalul campaniei sale electorale la sloganuri antigermane, ceea ce nu rămăsese neobservat dincoace de râul Oder.

Die Welt constată că este pentru prima dată că în Polonia postcomunistă un guvern ales rămâne la putere după expirarea primului său mandat. Saarbrücker Zeitung elogiază caracterul raţional, chibzuit şi abil al politicii externe a lui Tusk şi decizia polonezilor „de a opta în plină criză, în favoarea continuităţii, a Uniunii Europene, a unei imagini ameliorate care atrage turişti şi în favoarea reformelor.” Iar Frankfurter Allgemeine Zeitung se bucură că “euforicul program pro-european al lui Tusk a reuşit să-i convingă pe alegători”. În schimb, multă îngrijorare  a stârnit în rândul comentatorilor descoperirea unui aşa-numit “troian” al autorităţilor, un virus informaţional capabil să spioneze calculatoarele  personale ale germanilor. E o ispravă bavareză, afirmă Ostseezeitung din Rostock. Indignarea răzbate şi din Südwest Presse din Ulm, ori din Süddeutsche Zeitung. Cotidianul bavarez deplânge abuzul din Bavaria şi trimite la sentinţa Curţii Constituţionale germane din anul 2008, care limitase sever orice percheziţii online, efectuate de autorităţi, doar cu mandat judecătoresc, prin intermediul instalării pe calculatoare a unor programe-spion. Or, potrivit ziarului de stânga din München, n-ar exista percheziţii online bune şi rele, interceptări de convorbiri conforme sau neconforme drepturilor civice fundamentale. Singura modalitate de a evita abuzul ar fi excluderea oricăror asemenea  programe şi demersuri, afirmă ziarul, criticând sentinţa judecătorilor Curţii Supreme. Deutsche Welle

Jose Manuel Barroso va anunta planul pentru recapitalizarea bancilor. Presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso va face public miercuri planul sau pentru recapitalizarea bancilor europene. Toate detaliile vor fi dezvaluite cu ocazuia discursului pe care il va tine in fata Parlamnentului European. Chiar inainte de lansarea acestui anunt, FMI, BCE si Comisia Europeana au lasat de inteles ca se doreste scoaterea Greciei din impas si ca aceasta va primi infuzia de capital de care are nevoie, scrie CNN. Potrivit declaratiei venite din partea BCE, daca organismele financiare europene si FMI vor definitiva discutiile, Grecia poate primi chiar la inceputul lunii noiembrie un ajutor in valoare de 8 miliarde de euro. Pe piata actiunilor aceasta mutare era anticipata de cateva saptamanai. Jucatorii se temeau de intrarea in faliment a Greciei care ar fi atras dupa sine prabusirea multor banci care detineau miliarde de euro in obligatiuni ale statului grec. Duminica, Nicolas Sarkozy si Angela Merkel au anuntat ca vor sprijini lupta pentru un proiect de recapitalizare a bancilor. In acest moment nu se stie daca intre planul anuntat de cei doi si cel al lui Barroso exista vreo legatura. HotNews

Advertisements