În Europa: 14 Octombrie 2011 – “AAA spre dispariţie”

Posted on 14/10/2011 by

0


Titluri: Bursele Internationale 13  Octombrie 2011; Comisia Europeană vrea un fond de bailout pentru zona euro de 2.000 de miliarde de euro; Iarăşi bani pentru băncile afectate de criza elenă; Revista Presei de la Deutsche Welle; Cine are AAA, trebuie să păstreze AAA; Bulgaria: Explozie a masinii unui jurnalist, in timpul vizitei la Sofia a presedintelui CE.

Bursele Internationale 13  Octombrie 2011. Acţiunile de pe pieţele din Asia au crescut ieri, pe fondul optimismului privind o soluţie pentru criza datoriilor din Europa. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a urcat cu 1%, la 8.823,25 puncte, S&P/ASX 200 al celei din Sydney – tot cu 1%, la 4.244,50, Hang Seng al pieţei din Hong Kong – cu 2,3%, la 18.757,81. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au scăzut ieri, din cauza anunţului privind încetinirea creşterii exporturilor Chinei. La ora 16.50 (ora României), indicele FTSE 100 al pieţei din Londra a scăzut cu 0,8%, la 5.397,59 puncte, CAC 40 al celei din Paris – cu 1,2%, la 3.191,52, DAX al Bursei din Frankfurt – cu 1,1%, la 5.929,62.New York Stock Exchange a incheiat sedintade tranzactionare de joi fara o directie clara, influentata de o recidiva a sectorului bancar si de buna performanta a sectorului tehnologiei, inainte de publicarea rezultatelor Google: Dow Jones a pierdut 0,35%, dar Nasdaq a castigat 0,60%. Potrivit cifrelor finale, Dow Jones Industrial Average a pierdut 40.72 puncte, pana la 11,478.13 puncte, in timp ce Nasdaq, dominat de tehnologie, a castigat 15.51 puncte, pana la 2620.24 de puncte. Indicele Standard & Poor 500 a scazut cu 0,30% (3,59 puncte) la 1,203.66 puncte.Randamentul pe Trezoreriei pe 10 ani a scazut la 2.169%, fata de 2.226%, cotatia de miercuri, iar cel pe 30 de ani la 3.117%, fata de 3.214%- cotatie precedenta.Hotnews , Bursa

Comisia Europeană vrea un fond de bailout pentru zona euro de 2.000 de miliarde de euro. Oficialii Comisiei Europene examinează modalităţi de a majora fondul de bailout al zonei euro, Fondul European de Stabilitate Financiară, aproape de cele 2.000 mld. euro cerute de SUA şi Marea Britanie fără a cond­iţiona creş­terea de ratificare din partea statelor din zona euro. Planurile fac parte din strategia CE, prezentată de preşedintele instituţiei Jose Manuel Barroso, pentru a asigura stabilitatea şi creşterea economică în Europa, scrie The Guardian. Planurile Comisiei Europene prevăd, de asemenea, ca succesorul perma­nent al FESF, Mecanismul European de Stabilitate Financiară, să fie instalat cu un an mai devreme, la mijlocul lui 2012. Franţa consideră că fondul ar trebui transformat în bancă pentru a i se putea astfel creşte capacitatea finan­ciară, scrie Reuters. Fondul a fost înfiinţat în mai 2010 după ce Grecia a fost nevoită să ceară ajutor financiar extern. La acea perioadă avea la bază garanţii de 440 mld. euro şi o capacitate de creditare de 250 mld. euro, prea mică pentru a face faţă potenţialelor pericole. În martie, capacitatea a fost majorată la 440 mld. euro, iar garanţiile la 726 mld. euro. Cu spectrul căderii financiare a Italiei şi a altor state vulnerabile din zona euro, pieţele şi unii lideri europeni fac pre­siuni pentru creşterea puterii de foc a FESF, idee respinsă cu tărie de Ger­mania. În vara acestui an liderii euro­peni au stabilit înzestrarea facilităţii cu puteri mai mari, printre care aceea de a recapitaliza băncile şi de a achiziţiona obliga­ţiuni de pe pieţe. Activarea noilor atribuţii a fost condiţionată de apro­ba­rea de către gu­verne. Ultimul obstacol în calea activării, Slovacia, a fost înlăturat atunci când guvernul şi-a asigurat sprijinul politicenilor pentru ratificare, după ce adoptarea a fost respinsă marţi. Oficialii Comisiei Europene exa­minează modalităţi de a majora fondul de bailout al zonei euro, Fondul Euro­pean de Stabilitate Financiară, aproape de cele 2.000 mld. euro cerute de SUA şi Marea Britanie fără a condiţiona creşterea de ratificare din partea statelor din zona euro. Ziarul Financiar.

Iarăşi bani pentru băncile afectate de criza elenă. Grecia nu se mai poate reforma cu viteza necesară pentru a împiedica răspândirea crizei în zona euro. Între timp, la Bruxelles se discută despre sumele necesare pentru protecţia băncilor şi a statelor europene afectate de criză. Comisia Europeană va înainta propuneri în acest sens la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai ţărilor comunitare de la sfârşitul lunii octombrie.  Propunerile înaintate de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso,  Parlamentului European pot fi considerate drept dovada unui eşec. La sfârşitul lunii iulie, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor comunitare au căzut de acord, într-o reuniune de urgenţă, asupra măsurilor de protecţie a euro. Însă instrumentele nu au fost încă aprobate în toate ţările şi deja este clar că sumele puse la dispoziţie nu vor fi suficiente. Chiar dacă preşedintele Comisiei Europene nu o spune răspicat, majoritatea experţilor consideră că datoriile Greciei trebuie şterse. Mulţi se tem însă de o extindere a crizei asupra unor ţări precum Italia, pentru că băncile europene sunt deja ameninţate de un dezechilibru financiar. Conform planurilor Comisiei Europene, băncile urmează să primească sprijin financiar, dacă va fi nevoie, chiar şi din banii contribuabililor. Deutsche Welle

Revista Presei de la Deutsche Welle. Cutezanţa slovacilor de a respinge fondul de salvare, insolenţa iraniană de a pune la cale un atentat anti-saudit pe teritoriul american, atentatele incendiare din Berlin reţin între altele, atenţia presei. Ce-şi închipuie Slovacia? – se întreabă nu fără ironie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, înşirînd isprăvile micuţei ţări, începînd cu decizia de a se despărţi de Cehia, în pofida avertismentelor Europei şi sfîrşind cu  respingerea de către Parlamentul de la Bratislava a fondului de salvare pe care alte state, mult mai mari şi, chipurile, mai importante, l-au acceptat. Răspunsul la întrebare se află la finele articolului de fond publicat pe prima pagină a cotidianului citat: Ţări precum Slovacia îşi pot fireşte pune întrebarea de ce s-au eliberat de sub tutela Moscovei, apoi de sub cea a Pragăi, pentru ca alţii să le dicteze acum ce au voie şi ce nu au voie să facă? Ce trebuie în schimb preşedintele Obama să facă stă scris tot pe prima pagină a ziarului DIE WELT, tot astăzi. El trebuie să riposteze la planurile de atentat, puse la cale de regimul de la Teheran, împotriva Arabiei Saudite dar pe teritoriul Statelor Unite. Dar înainte de a trece la treabă, Casa Albă ar trebui să se întrebe cît de fiabile sunt informaţiile deţinute de serviciile americane de informaţii. Oricum, ministrul justiţiei Eric Holder nu se îndoieşte de veracitatea acestora şi a depus plîngere. Cert este că recentele dezvăluiri ar trebui să determine comunitatea internaţională să facă ceea ce demult trebuia făcut şi anume, să curme cu fermitate coşmarul unei bombe nucleare iraniene. Americanii mai urmăresc însă – scrie din nou FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG să pună sub presiune Rusia şi China, spre a le împiedica să mai ofere ajutor regimului terorist al mullahilor. Dacă descoperirea planurilor de atentat ar fi avut loc în timpul administraţiei Bush reacţia Washingtonului ar fi fost cît se poate de previzibilă: un atac militar împotriva laboratoarelor nucleare iraniene scrie MÜNCHNER MERKUR şi continuă: suntem însă în anul 2011 iar America lui Obama nu mai  este superputerea omniprezentă de odinioară. Ceea ce nu înseamnă că mullahii nu au de ce să se teamă.  Atentatele incendiare puse la cale asupra trenurilor berlineze au dimensiuni teroriste, chiar dacă autorii nu au întru totul statutul de membri ai unei organizaţii teroriste propriu zise consideră BADISCHEN NEUESTEN NACHRICHTEN. Numai că cei care pun la cale acţiuni care periclitează viaţa pasagerilor, securitatea transporturilor în comun luînd în calcul chiar o catastrofă nu pot fi consideraţi nişte simpli ştrengari puşi pe rele – precizează  SCHWERINER VOLKSZEITUNG menţionînd că tocmai în Berlin, violenţa comisă  de extremiştii de stînga nu a fost suficient combătută. Prin urmare în fiecare noapte sunt incendiate noi autoturisme, iar atacurile piromane împotriva trenurilor se repetă – ceea ce atestă o evoluţie îngrijorătoare a situaţiei. Un motiv suficient pentru ca analiştii politici să se întrebe dacă nu cumva Germania se află  confruntată cu un nou val al terorismului de extremă stîngă după tiparul temutei Fracţiuni Armata Roşie, care a făcut ravagii în anii 60 şi 70 ai secolului trecut. Numai că activiştii de azi remarcă REUTLINGER GENERAL ANZEIGER  sunt interconectaţi digital iar aşa zisele ţinte moi ale acţiunilor lor violente afectează cetăţeanul de rînd şi nu pe reprezentanţii de vîrf ai sistemului, cum s-a întîmplat în urmă cu patru-cinci decenii . Deutsche Welle

Cine are AAA, trebuie să păstreze AAA. Slovacia a aprobat extinderea Fondului European de Stabilitate Financiară al UE. Ei şi ce? Colacul de salvare nu are numai un nume complicat, ci este construit şi mai şi. Pe fond, acest mecanism se reduce la Germania şi Franţa. Dacă aceste două state îşi pierd ratingul maxim de ţară, abia atunci s-a zis cu Fondul. La următorul Consiliu European, liderii vor afişa zâmbete şi vor transmite mesaje de încredere. Vor vrea ca extinderea Fondului de Urgenţă să aibă efectul unei doze de valium administrate populaţiei şi pieţelor. Dar să nu ne amăgim. Mari minuni nu poate face acest fond. Poate va salva unele state mici sau unele bănci private, dar atât. În context, Germania va trebui să accepte posibilitatea ca băncile franceze să fie recapitalizate din banii Fondului. Franţa va trebui să accepte ca investitorii privaţi să fie părtaşi la salvarea statelor în criză. Compromisuri vor fi multe şi fără relaţia Germania-Franţa, Europa va trăi zile mult mai negre. RFI

Bulgaria: Explozie a masinii unui jurnalist, in timpul vizitei la Sofia a presedintelui CE. Masina unui jurnalist bulgar a explodat in fata casei sale joi seara, incident care nu a provocat victime sau alte pagube materiale si care coincide cu vizita presedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso in Bulgaria, anunta politia bulgara, citata de AFP.  “Explozivul a fost plasat pe partea din fata a masinii, nimeni nu a fost ranit”, a declarat seful politiei din Sofia, Valeri Yordanov, la postul de radio public.  Sacho Dikov, proprietarul si directorul de programe al televiziunii private Kanal 3, care a fost intotdeauna extrem de critic la adresa guvernului de dreapta al prim-ministrului Boiko Borisov, a declarat ca nu a primit, pana in prezent, amenintari. Incidentul a coincis cu o scurta vizita la Sofia a presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso si a altor trei comisari, sositi pentru o reuniune a Partidului Popular European (PPE). In februarie, o explozie produsa in fata unui ziar de opozitie a coincis cu vizita a patru comisari europeni la Sofia. In luna iulie, mai multe explozii au avut loc in afara sediului a doua partide de opozitie, in ajunul publicarii raportului anual de la Bruxelles privind progresele inregistrate de Bulgaria impotriva criminalitatii si coruptiei. HotNews

Advertisements