În Europa: 15 Octombrie 2011 – “atenţie la OTE – Romtelecom”

Posted on 15/10/2011 by

1


Titluri: Bursele Internationale 14  Octombrie 2011; S&P a retrogradat OTE cu două trepte; Berlusconi cade din nou în picioare; Ministrul britanic al apararii si-a dat demisia in urma; Criza Zonei Euro, subiectul principal de discuţie la Reuniunea G20; Uneşte sau destramă? ; FMI are nevoie de capital suplimentar de 350 miliarde dolari pentru a combate crizele economice.

Bursele Internationale 14  Octombrie 2011. Wall Street  a incheiat sedinta de tranzactionare de vineri in crestere, stimulata de rezultatul reuniunii G20: Dow Jones a castigat 1,45%, iar Nasdaq 1, 82%. Potrivit cifrelor finale, Dow Jones Industrial Average a castigat 166.36 puncte, ajungand la 11,644.49 puncte, iar Nasdaq, 47.61 puncte, la 2667.85 de puncte. Indicele & P 500 a primit 1,74% (20.92 puncte) la 1,224.58 puncte. Bursele Europene au inchis ieri cu cresteri minore intre 0,89% DAX si 1,17% FTSE..Hotnews

S&P a retrogradat OTE cu două trepte, din categoria “speculativ” la “speculativ ridicat”. Ratingul “B” al OTE este cu o treaptă peste evaluarea individuală, ca urmare a includerii unui eventual sprijin moderat din partea celui mai mare acţionar, grupul german Deutsche Telekom (40% din acţiuni). Deutsche consolidează rezultatele OTE în cele ale grupului, în urma unui acord cu guvernul elen. La sfârşitul lunii iunie, raportul dintre datorii şi profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare era de 3,5 ori, iar cel al fondurilor din operaţiuni raportate la datorii de 22%. “Perspectiva negativă reflectă posibilitatea unei retrogradări în următoarele 6-12 luni, dacă situaţia lichidităţii OTE continuă să se înrăutăţească”, a spus Raab. Agenţia ar putea retrograda OTE dacă ar considera că angajamanetul Deutsche Telekom faţă de grup ar slăbi, a adăugat el. OTE controlează în România Romtelecom şi subsidiarele locale ale operatorului de telecomunicaţii mobile Cosmote şi retailerului Germanos. Ziarul Financiar.

Berlusconi cade din nou în picioare. Guvernul italian a primit ieri la limită un nou vot de încredere în Parlament, în pofida temerilor legate de modul în care premierul Silvio Berlusconi gestionează situaţia economică a ţării şi în ciuda proceselor legate de afacerile şi viaţa sa privată. Decizia a fost contestată de zeci de protestatari pe străzile Romei, ce au aruncat cu ouă şi vopsea în sediul Parlamentului. Ca să rămână în fruntea Guvernului, premierul, afectat în prezent de o serie de scandaluri sexuale şi de corupţie, avea nevoie de o majoritate simplă de 316 voturi dintr-un total de 630 (membrii partidului său, Poporul Libertăţii – PdL, împreună cu aliaţii din coaliţie, Liga Nordului, însumează doar 293). Executivul de la Roma a primit exact 316 voturi, asigurându-şi automat avizul favorabil al Parlamentului. Dacă ar fi pierdut acest vot, Berlusconi ar fi fost obligat să demisioneze. Opoziţia ceruse demisia sa după respingerea, marţi, a unui pachet economic crucial ce viza aprobarea cheltuielilor statului de anul trecut. Proiectul fusese respins la diferenţă de doar un vot, ceea ce, potrivit opoziţiei, demonstrează că în realitate guvernul există doar pe hârtie şi nu mai are autoritate. Adevarul

Ministrul britanic al apararii si-a dat demisia in urma scandalului cauzat de legaturile cu un om de afaceri. Ministrul britanic al Apararii, Liam Fox, si-a dat demisia vineri ca urmare a zvonurilor ca ar fi oferit favoruri unui prieten cu interese comerciale in domeniul apararii, titreaza Reuters. Mai multe zvonuri au aparut in decursul ultimelor doua saptamani cu privire la relatia ministrului cu omul de afaceri Adam Werritty, fost coleg de apartament si cavaler de onoare al lui Fox. Presa a scris despre intalnirile dintre cei doi dar si despre faptul ca Werritty s-a recomandat drept consultant al lui Fox,  titreaza Reuters. Legaturile lui Fox cu omul de afaceri Adam Werritty au intrat in atentia publicului la inceputul lunii octombrie. Acesta a fost acuzat ca i-ar fi facilitat lui Werritty accesul la activitatile Ministerului de Aparare, permitandu-i sa il insoteasca in deplasari oficiale in strainatate in pofida faptului ca acesta din urma nu avea un rol oficial. Acuzatiile au dus la initierea unei investigatii care sa determine daca Fox a incalcat codul de conduita periclitandu-si pozitia in cadrul guvernului.HotNews

Criza Zonei Euro, subiectul principal de discuţie la Reuniunea G20. Miniştrii de finanţe şi guvernatorii ţărilor din grupul G20 se reunesc vineri şi sâmbătă la Paris. Este ultima reuniune importantă înaintea summitului G20 programat pe 3 şi 4 noiembrie la Cannes, în sudul Franţei, ţară aflată la preşedinţia provizorie a acestui grup. Cei 20, dar în particular europenii, vor încerca să răspundă îngrijorărilor suscitate mai peste tot pentru a evita ca economia mondială să cunoască o nouă recesiune. Care sunt propunerile franceze pentru a calma spiritele şi ce aduce vineri seară la cina oficială preşedinţia franceză a grupului G20? Europenii vor lua în discuţie şi partea din datoria greacă la care se vor arăta dispuşi să renunţe. Până nu demult se avansa cifra de 20 de procente, azi circulă zvonuri mult mai realiste – se evocă un procent între 40% şi 50%. Şi aici însă BCE şi-a repetat joi opoziţia faţă de orice faliment, chiar şi parţial, al unui stat din Zona Euro, respingând astfel orice plan de salvare care ar obliga sectorul privat – adică băncile – să plătească vreun cent. În sfârşit, la capitolul recapitalizarea băncilor, Parisul rămâne senin şi spune că băncile franceze se pot descurca şi singure, îşi pot întări singure fondurile proprii, deci nu-i nevoie de mobilizarea contribuabilului francez pentru a le sări în ajutor. Singurul lucru pe care-l întrevede Parisul la nevoie este limitarea dividendelor atribuite acţionarilor, banii respectivi urmând să fie injectaţi în fondurile proprii ale instituţiei. UPDATE O sursă dintr-un stat emergent membru G20 a declarat pentru Reuters că FMI ar putea avea nevoie de un capital suplimentar de circa 350 de miliarde de dolari, pentru a putea combate crizele economice, a declarat vineri o sursă dintr-un stat emergent membru în G20. RFI

Uneşte sau destramă? Sub privirea atentă a preşedintelui Consiliului UE, Herman van Roumpy, cancelarul Angela Merkel şi preşedintele Nicolas Sarkozy caută soluţii pentru ieşirea din criză. Summitul UE a fost reprogramat pentru data de 23 octombrie. Solidaritatea europenilor trebuie să treacă acum proba de foc. De când cu criza financiară şi cea a datoriilor, şase din cele şaptesprezece state aparţinând zonei euro au guverne noi. În alte trei ţări urmează alegeri, preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano, pune la îndoială capacitatea guvernului Berlusconi, iar în Franţa, dreapta lui Nicolas Sarkozy a pierdut majoritatea în Senat. De asemenea, criza euro provoacă dispute şi între membrii coaliţiei de la Berlin (CDU, CSU şi FDP). Puteri stabile există acum în numai patru state europene: Luxemburg, Austria, Estonia şi Malta. O simplă privire pe harta politică a comunităţii monetare arată cât de dificil este consensul în privinţa măsurilor de combatere a crizei în condiţiile în care la masa negocierilor se tot aşează premieri noi. După ce iniţial a ezitat, cancelarul Angela Merkel pare acum decis în favoarea unui guvern economic comunitar. O declaraţie prin care şefa Executivului german a tulburat apele în coaliţia de guvernământ: CSU nu doreşte ca Bruxelles-ul să capete mai multe competenţe, iar FDP îşi întreabă simpatizanţii în ce măsură resping sau acceptă fondul european de salvare. Mai multă Europă ar putea duce la destrămarea coaliţiei de la Berlin. N-ar fi primul guvern care rupe rândurile, ci încă un guvern răpus de criza din zona euro. Deutsche Welle.

FMI are nevoie de capital suplimentar de 350 miliarde dolari pentru a combate crizele economice. Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar putea avea nevoie de capital suplimentar în valoare de circa 350 de miliarde de dolari, pentru a avea capacitatea de a combate crizele economice, a declarat vineri o sursă dintr-un stat emergent membru în G20. Oficialul de rang înalt a spus că o eventuală recapitalizare a FMI nu va face parte din planul anti-criză care va fi prezentat de liderii zonei euro în această lună. O a doua sursă prezentă la discuţiile de la Paris ale miniştrilor de Finanţe ai statelor din G20 a avertizat că sunt şanse reduse pentru un acord de majorare a capitalului Fondului, la întâlnirea de două zile care începe vineri seara. FMI analizează dacă îşi poate mări capacitatea de împrumut în caz de urgenţă prin emisiuni de obligaţiuni sau credite bilaterale, ca parte a unui proces de evaluare a resurselor de combatere a crizelor mandatat de directorul general Christine Lagarde. Dacă o ţară de mărimea Italiei sau Spaniei ar avea nevoie să fie salvată, fondurile FMI ar fi grav afectate. Acţionarii principali ai Fondului, precum SUA, Japonia, Germania şi China, ar putea fi însă reticenţi la o sursă independentă de finanţare, care le-ar reduce influenţa. Mediafax

Advertisements